Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--21.10.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.3
Ședința publică din 15.01.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței civile nr.1023 din 19.08.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat G, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal și consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei recurente depune și comunică reclamantului intimat un set de înscrisuri cuprinzând trei adrese și o adeverință emise de pârâtă.
Reclamantul intimat depune un decont de cheltuieli de transport în sumă de 84,95 lei și arată că înscrisurile comunicate astăzi nu reprezintă ceea ce a solicitat dânsul, pe acestea neputându-le utiliza ca acte doveditoare într-un proces.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca netemeinic, nefondat și ilegal și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul C S, pentru motivele arătate în concluziile scrise pe care le depune, cu cheltuieli de judecată în sumă totală de 234 lei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul CSs ub nr- din data de 23.04.2008, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că în perioada 16.07.1991 - februarie 1997, perioadă în care a fost angajatul pârâtei, i s-a reținut pe statul de plată sume de bani pentru plata contravalorii apartamentului din Reșița, str. - -.4,. 2,. 1, jud. C-S, precum și obligarea la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte sporurile la salariu, primite ca urmare a calculării și încasării de impozite si taxe suplimentare și aplicarea de amenzi, pe perioada 01.01.1990-31.10.2007, perioadă în care a deținut funcția de inspector în cadrul P C-S, și totodată să se dispună obligarea pârâtei la plata de despăgubiri în sumă de 92.748 lei și daune morale în valoare de 1000 lei.
În motivarea acțiuni reclamantul arată că s-a adresat în scris pârâtei,
cu cererile nr.15994/21.08.20G6 și 134/08.01.2007, pentru ca în baza art.6,7 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile publice să i se elibereze o adeverință din care să rezulte că în perioada 17.07.1991-februarie 1997 i s-au reținut statul de plată, cât și prin chitanțe separate, rate lunare în sumă de 500-1000 lei reprezentând contravaloarea apartamentului din Reșița Al.-.4,.2,.1 aparținând numiților și, cumpărat cu contract de vânzare cumpărare nr. 1153/16.07.1991, contract în care a avut calitatea de girant. Prin neeliberarea acestei adeverințe, pârâta l-a pus în imposibilitate de a-și recupera banii reținuți pentru achitarea contractului, creându-i o pagubă de 89042 lei RON, la care se adaugă și dobânzile de care beneficia prin depunerea acestei la bancă, în valoare de 890 lei.
Totodată în motivarea acțiunii se arată că prin adresele nr.2542 din 13.02.2006 și 15995/21.03.2006 a solicitat pârâtei ca în baza Legii nr.78/ 7.05.2005 pentru aprobarea OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public să i se elibereze o adeverință din care să rezulte sporurile la salariile primite, urmare calculării și încasării de impozite și taxe suplimentare și aplicarea de amenzi, pe perioada 01.01.1990 - 31.10.1997, perioadă în care reclamantul a îndeplinit funcția de inspector în cadrul acestei unități.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 544/2001 și ale OUG nr. 4/2005.
În dovedire, a depus la dosar probe cu înscrisuri, în copii: cererile înregistrate la DGFP C-S, sub nr. 15994/21.08.2006, 2642/ 13.02.2006, 134/08.01.2007, cerere trimisă cu scrisoare recomandată la 03.06.2008, contract de vânzare nr. 1153/1991, contract de împrumut nr. -/1262.
Prin întâmpinare pârâta solicită respingerea acțiunii reclamantului
motivând faptul că acțiunea este tardivă întrucât acesta trebuia să se adreseze instanței în termen de 6 luni de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile a reclamantului.
În drept, a invocat dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/02.12.2004.
Prin sentința civilă nr.1023 din 19.08.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul CSa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S și-n consecință a obligat pârâta să elibereze reclamantului adeverințe din care să rezulte dacă în perioada 16.07.1991-februarie 1997, i s-a reținut pe statul de plată sume de bani pentru plata contravalorii apartamentului din Reșița, str. - -.4,. 2,. 1, jud. C-S, și în ce cuantum, precum și la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte sporurile la salariu, primite în perioada 01.01.1990-31.10.2007.A respins cererea de acordare de daune materiale și a obligat pârâta la plata către reclamant a daunelor morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la pârâta DGFP C-S, sub nr. 134/08.01.2007, cerere cu care a revenit și în data de 03.06.2008,reclamantul a solicitat pârâtei să îi elibereze o adeverință în care să menționeze suma care i s-a reținut și virat la CEC de către pârâtă, în baza unui contract de împrumut, reprezentând plata contravalorii apartamentului din Reșița, str. - -.4,. 2.. 1, jud. C-
Pârâta nu a probat că a comunicat reclamantului un răspuns la această
solicitare.
Informația solicitată de reclamant este o informație care rezultă din activitatea Direcției Generale a Finanțelor Publice C-S, instituție publică unde reclamantul a fost angajat ca inspector, și se încadrează în informațiile prevăzute de art. 2 lit. b din Legea nr. 554/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 544/2001, în cazul în care o persoana se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei raza teritorială domiciliază sau în a cărei raza teritorială se afla sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7 (10 zile de la depunerea cererii).
Instanța a apreciat că cererea reclamantului, de obligare a pârâtei la eliberarea adeverinței cu informațiile privind sumele ce i-au fost reținute de DGFP C-S și virate la CEC, este una fondată și legitimă, motiv pentru care o admis-o, în baza dispozițiilor art. 22 al 2 din Legea nr. 554/2001.
Prin cererile înregistrate sub nr. 15994/21.08.2006 și 2642/13.02.2006, la DGFP C-S, și prin cererea trimisă prin scrisoare recomandată în data de 03.06.2008, reclamantul a solicitat pârâtei să îi elibereze o adeverință din care să rezulte sporurile de care a beneficiat în calitate de inspector în cadrul DGFP C-S, această cerere fiindu-i necesară la recalcularea pensiei.
Pârâta nu a dat curs nici acestei solicitări, ea nefăcând dovada, cu înscrisuri, că a comunicat pârâtului o astfel de adeverință.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 4/2005 sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare, ce se iau în calcul la determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Această dispoziție legală îl îndrituiește pe reclamant să obțină de la pârâtă o adeverință cu eventualele sporuri de care a beneficiat în perioada 01.01.1990-31.10.1997, în calitate de angajat al DGFP C-S, ea fiindu-i necesară la calculul pensiei.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri materiale. Acestea pot fi acordate în condițiile îndeplinirii cerințelor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998- 999C.civ. (faptă ilicită, prejudiciu cert și determinat ori determinabil, raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu și culpa pârâtei). Reclamantul, însă, nu a dovedit existența unui prejudiciu cert în raport cauzal cu neeliberarea adeverințelor de către pârâtă.
Așa fiind, instanța a respins cererea de acordare a daunelor materiale.
În ce privește solicitarea de acordare de daune morale, instanța a apreciat că aceasta este întemeiată și, în baza dispozițiilor art. 998-999.civ. art. 22 al 2 din Legea nr. 544/2001, a admis-o, apreciind că s-a produs reclamantului un sentiment de frustrare și o lezare a demnității, prin faptul că s-a adresat în repetate rânduri autorității cu solicitări legitime, în perioada 2006-2008, însă aceasta nu i-a furnizat nici un răspuns.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C S, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se invocă, în esență, următoarele.
Tribunalul C-S nu a reținut atunci când a motivat sentința că C-S a răspuns reclamantului prin mai multe adrese urmare solicitărilor sale.
Astfel, urmare cererii reclamantului din data de 03.06.2008 C-S a răspuns prin adresa nr.522/08.07.2008, prin care a comunicat reclamantului că pentru perioada lucrată în cadrul C-S, respectiv 02.01.1991-01.03.1998 a beneficiat de spor de vechime în muncă conform adeverinței nr. 164/01.03.2006.
De asemenea, în ceea ce privește sumele acordate din încasări suplimentare impozite și taxe i-a comunicat reclamantului că aceste sume nu influențează cuantumul pensiei deoarece conform OUG91/26.09.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, abia începând cu 01.01.2008 "baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale conform art.23 alin.(1)".
În ceea ce privește suma reținută și virată la. Reșița, reprezentând rate la apartament /cumpărat, conform contractului de împrumut nr.35.19.01/1262 pe numele ), în care reclamantul avea calitatea de girant, i-a comunicat acestuia că suma totală reținută conform statelor de plată este de 55.164 (ROL) și s-a reținut în perioada mai 1991 -ianuarie 1995.
De asemenea, prin adresa nr.204/05.03.2007 C-S a răspuns reclamantului urmare solicitării acestuia nr. 134/08.01.2007, precizând faptul că suma virată la CEC Reșița reprezentând contravaloarea ratelor achitate de reclamant pentru un apartament conform contractului nr.35.19.01/1262/16.07.1991 unde reclamantul era girant este în valoare de 55.164 lei ROL și i s-a reținut reclamantului în perioada mai 1991 - ianuarie 1995.
Mai mult decât atât conform adresei nr.755/29.09.2008 C-S răspunde reclamantului la toate solicitările dumnealui.
Recursul este neîntemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că în mod corect prima instanță a apreciat că pârâtei îi revine obligația de a da răspuns solicitărilor reclamantului privind comunicarea unor date în cuprinsul unor adeverințe, vizând reținerea unor sume de bani lunare cu titlu de rate pentru plata contravalorii unui apartament cât și cuantumul unor sporuri salariale de care a beneficiat în calitate de angajat al acestei instituții.
Curtea mai constată și faptul că răspunsurile emise de pârâtă către reclamant sunt sumare și care nu răspund punctual solicitărilor acestuia.
Față de cele ce preced, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul de față, în condițiile dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta DGFP C-S, împotriva sentinței civile nr.1023/19.08.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-.
Obligă pârâta față de reclamant, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 234 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./20.02.2009
Tehnored./23.02.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C S - judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Diana Duma
