Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 33/R-
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
- -, judecător
- -, judecător
-, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V, str. -.-, nr.17, împotriva sentinței nr.1203 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta- pârâtă prin consilier jr., în baza delegației de la dosar și intimata- reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei- pârâte și intimata- reclamantă, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia și asupra excepțiilor invocate.
Reprezentantul recurentei-pârâte V, având cuvântul, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat, așa cum este formulată în scris.
Pe fond, solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Intimata- reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 18.09.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Rm.V solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde la procedura prealabilă și obligarea acesteia la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare, în cuantum de 1.795 lei.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că a dobândit, prin cumpărare, autoturismul marca Skoda, an fabricație 2007, pentru înmatricularea căruia a plătit taxa de primă înmatriculare, în cuantum de 1.950 lei, conform chitanței nr.- din 23.04.2007 eliberată de pârâtă.
Pentru plata acestei taxe au fost invocate de pârâtă dispozițiile art.214 din OG nr.92/2003 și art.214 din Legea nr.343/2006 de modificare a Codului d e procedură fiscală, pe care, însă, reclamanta, le apreciază ca fiind în contradicție cu art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
S-a mai arătat că principiul efectului direct al dreptului comunitar este consacrat și de Constituția României, care, prin art.148 alin.2 prevede că, în urma aderării, prevederile tratatelor constituționale ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu, fiind prioritare dispozițiilor contrare din legile interne.
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal - prin sentința nr.1203/21.10.2008, a respins excepția tardivității acțiunii reclamantei, invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la restituirea sumei de 1.795 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare autoturism și a respins capătul de cerere vizând constatarea refuzului nejustificat al pârâtei de a răspunde la contestația administrativă.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut, analizând, cu prioritate, excepția tardivității, că aceasta este nejustificată dat fiind că reclamanta a solicitat restituirea unei sume de bani percepută cu titlu de taxă de primă înmatriculare care nu era datorată, situație în care nu este obligatorie contestația administrativă. Aceasta fiind obligatorie în cazul solicitării anulării unui act administrativ, situație ce rezultă din dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora " orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat cât și public", precum și din dispozițiile art. 8 alin. 1 Teza a II-a din același act normativ potrivit cărora "Se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii".
Prin urmare, nu ne aflăm în situația prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ de revocare a unui act administrativ unilateral, în tot sau în parte, pentru a fi obligatorie contestația administrativă.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 4260 din 29.11.2006, astfel că excepția este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în acest sens.
În ceea ce privește fondul cauzei, rezultă că reclamanta a achiziționat autoturismul marca Skoda, an de fabricație 2007, pentru înmatricularea căruia a plătit taxa de primă înmatriculare în cuantum de 1950 lei, potrivit chitanței nr. - din 23.04.2007, eliberată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Rm.
Potrivit Codului fiscal modificat, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul enumerat la art. 2141, iar cuantumul taxei speciale datorată bugetului de stat se calculează după formula prevăzută de art. 2141alin. 3 în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii, această taxă specială nefiind percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România cu ocazia unei noi înmatriculări sau reînmatriculări.
Taxa specială contravine Tratatului care la art. 90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, prin perceperea acestei taxe, încălcându-se principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, nesocotindu-se nici dispozițiile Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la ratificat de România prin legea nr. 157/2005, care prevede că la data aderării, dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin tratate și prin actul de aderare.
Și Constituția României, prin art. 148 alin. 2 statuează că prevederile tratatelor constituționale ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Prevederile Tratatului limitează deci libertatea statutelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, iar prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei pentru autoturisme și autovehicule, s-au încălcat în mod direct dispozițiile tratatului.
În atare situație, apărările pârâtei, în sensul că taxa este percepută în mod legal, dispozițiile cu privire la aceasta nefiind contrare la art. 90 din Tratatul, nu pot fi reținute, având în vedere așa cum s-a arătat că taxa auto de primă înmatriculare contravine legislației
Cu privire la capătul de cerere privind constatarea refuzului nejustificat al pârâtei de a răspunde la cererea privind restituirea sumei ce reprezintă contravaloarea primei de înmatriculare pentru autoturism este neîntemeiată, dat fiind faptul că pârâta a răspuns reclamantei prin adresa nr. 43320 din 9.09.2008, acest capăt de cerere se va respinge.
Față de aceste considerente, perceperea taxei de primă înmatriculare fiind nelegală, se apreciază că acțiunea reclamantei este în parte întemeiată, urmând ca în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 să fie admisă în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă, astfel:
- în mod greșit, instanța de fond a respins excepția tardivității introducerii cererii pe considerentul că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004 - pentru a fi obligatorie contestația administrativă, atâta vreme cât intimata-reclamantă nu a făcut dovada primei înmatriculări în țările din Comunitatea Europeană.
- în cauză, operează autoritatea de lucru judecat potrivit art.1201 cod civil și art.166 Cod pr.civilă, prin aceea că pretenția intimatei-reclamante a făcut obiectul dosarului nr- al Curții de APEL PITEȘTI, de restituire a taxei de primă înmatriculare achitată cu chitanța nr.-/23.04.2007.
Prin urmare, se impune admiterea recursului, modificarea hotărârii și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând recursul, prin prisma criticilor aduse, pe temeiul invocat, dar și sub toate aspectele, conform art.3041Cod pr.civilă, curtea reține că acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Referitor la prima critică, vizând excepția tardivității introducerii acțiunii, deși, nu cuprinde motivele pentru care este apreciată de către recurentă, greșit respinsă de către instanța de fond, se apreciază că, aceasta, în mod corect a aplicat dispozițiile referitoare la prescripție. Astfel, cu cererea nr.43320/8.08.2008, intimata-reclamantă a solicitat recurentei anularea documentului prin care i s-a calculat taxa și restituirea sumei de 1.795 lei cu acest titlu (6 dosar), cerere căreia nu i s-a răspuns, susținere pe care recurenta nu a negat-
Ca atare, față de această împrejurare, cererea este formulată în termenul legal.
De subliniat că, ne aflăm în prezența unui refuz de restituire nejustificată, având în vedere prevederile dreptului comunitar.
Referitor la cea de-a doua excepție, vizând autoritatea de lucru judecat, analizând conținutul sentinței invocate în sprijinul acesteia (29-34) se constată că nici aceasta nu este justificată, nefiind incidente dispozițiile art.1020 Cod civil și art.166 Cod pr.civilă.
Astfel, obiectul cererii intimatei-reclamante, din dosarul nr- este anularea hotărârii nr.297/8.10.2007 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin care s-a apreciat că taxa impusă nu este discriminatorie, în sensul arătat de reclamantă, iar, ca un capăt subsecvent anulării, restituirea sumei plătite cu titlu de taxă.
Această acțiune a fost respinsă ca tardiv formulată, deci, pe excepție, vizând primul capăt - legat de anularea hotărârii CNCD, fără a se intra în cercetarea fondului cauzei.
Deci, în acea speță, altele sunt părțile și obiectul dedus judecății în raport de cele din prezenta cauză, ceea ce nu justifică aplicabilitatea textelor invocate de recurenta-intimată.
Având în vedere că, în privința fondului cauzei, recurenta-intimată nu a adus critici, se va sublinia că, față de cauza cu care a fost învestită instanța de fond, respectiv lămurirea aspectului dacă taxa de înmatriculare, prevăzută ca obligatorie de textele de lege interne, contravine Tratatului Constituțional al Uniunii Europene - art.80 pct.1, a fost corect dezlegată de către aceasta, soluția de restituire a cuantumului prevăzut fiind în conformitate cu normele europene.
În concluzie, curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V, str. -.-, nr.17, împotriva sentinței nr.1203 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, domiciliată în Rm.V, str.G-ral nr.34,.60,.A,.6, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
21.01.2009
Red.IB
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Polixenia
