Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 36/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 36/CA
Ședința publică de la 02 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii de contencios administrativ promovată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că, prin serviciul registratură al instanței, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus cererile reclamantei înregistrate sub nr- și nr. 4/13831/1154//2008, solicitate de instanță la termenul anterior.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând că s-a solicitat judecata cauzei în condițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După încheierea dezbaterilor, prin serviciul registratură al instanței, reclamanta a depus la dosar Hotărârea nr. 11/2009 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr-, reclamanta l-a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să îl oblige să emită o hotărâre, conform art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, în sensul de a stabili dacă constituie sau nu vechime continuă în magistratură și perioada cuprinsă între 1 aprilie 1990 și 17 noiembrie 1995, în care a funcționat ca notar șef la notariatul de Stat Local F din cadrul Notariatului de Stat Județean B, hotărâre necesară pentru întocmirea dosarului de pensie anticipată.
A arătat reclamanta că a înaintat pârâtului o cerere înregistrată la nr- însă, contrar dispozițiilor art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, aceasta a fost soluționată, prin adresa cu același număr, emisă de Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Reclamanta a arătat că a formulat o nouă cerere, de reanalizare a situației sale în ceea ce privește vechimea continuă în magistratură.
A susținut că și cea de-a doua cerere a fost soluționată în același mod, prin adresa cu nr. 4/13831/1154//2008.
Reclamanta a mai arătat că are o vechime continuă asimilată de 25 ani în funcția de judecător conform dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 86 din aceeași lege, inclusiv art. 86 din Legea nr. 97/2008.
În aprecierea îndeplinirii condiției de vechime continuă în magistratură în sensul dispozițiilor art. 82 alin. 2 și art. 86 din Legea nr. 97/2008 a solicitat să fie luate în considerație de către instanță și cele menționate în Hotărârea nr. 273/2006 și Hotărârea nr. 48/2007, pronunțate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A susținut reclamanta în motivarea cererii că pârâtul nu s-a conformat dispozițiilor art. 81 alin. 3 Legea nr. 303/2004 de a-i soluționa cererea printr-o hotărâre, act solicitat pentru a avea acces la dispozițiile art. 29 alin. 7 și 9 din Legea nr. 317/2004.
Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că i-a comunicat reclamantei un răspuns în care îi explică faptul că atribuția de a calcula vechimea în magistratură revine ordonatorilor de credite, potrivit dispozițiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.
Pârâtul a susținut că cererea reclamantei a fost soluționată conform legii, iar împrejurarea că este nemulțumită de răspunsul primit nu poate echivala cu refuzul de soluționa o cerere.
În ceea ce privește referirea la dispozițiile art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, pârâtul a menționat că obligația stabilită în normele legale sus-menționate a fost împlinită prin emiterea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 122/2005.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta, judecător la Judecătoria Iași, i-a solicitat pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, prin cererea nr-/05.05.2008, să îi aprobe luarea în considerație la calcularea vechimii continue în funcția de judecător și a perioadei de la 01.04.1990-17.11.1995 în care a îndeplinit funcția de notar șef la fostul Notariat de Stat
În motivarea acestei cereri, reclamanta a arătat că aprobarea solicitată îi este necesară pentru a beneficia de drepturile prevăzute de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, incluziv prin Legea nr. 97/2008, deoarece ar totaliza o vechime continuă asimilată de peste 25 de ani în funcția de judecător.
Prin adresa nr-/05.08.2008 (fila 6 din dosarul instanței), pârâtul i-a comunicat reclamantei faptul că, în ceea ce privește vechimea continuă în magistratură, printre prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii se regăsește numai cea referitoare la modul de calcul al acestei vechimi, și nu stabilirea, în cazuri concrete, a vechimii continue, precum și că modul de calcul al vechimii continue în magistratură a fost stabilit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 122/2005.
Reclamanta a formulat o nouă cerere, nr. 4/13831/1154/26.09.2008, prin care a solicitat să se stabilească, prin hotărâre, conform dispozițiilor art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, modul de calcul al vechimii continue în magistratură de care beneficiază, luând în considerare și perioada cuprinsă între 01.04.1990-17.11.2009, în care a îndeplinit funcția de notar șef al Notariatului de Stat Local
Prin adresa nr. 4/13831/11/1154//2008/14.10.2008 (fila 11), Consiliul Superior al Magistraturii i-a comunicat reclamantei că își menține punctul de vedere exprimat prin adresa nr-/05.08.2008.
Instanța va analiza prezenta cauză strict prin prisma obiectului cererii de chemare în judecată așa cum a fost definit de către reclamantă, de obligare a pârâtului să emită o hotărâre, conform art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, în sensul de a stabili dacă perioada cuprinsă între 1 aprilie 1990 și 17 noiembrie 1995, în care a funcționat ca notar șef la Notariatul de Stat Local F, constituie sau nu vechime continuă în magistratură. Prin urmare, instanța nu va antama problema dreptului pe care reclamanta pretinde că îl are cu privire la pensionarea sa înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege.
Așadar, instanța a fost învestită cu o acțiune în contencios administrativ vizând refuzul de soluționare a unei petiții adresate unei autorități publice, refuz asimilat actului administrativ unilateral, în temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri constă în exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea.
Verificarea incidenței acestei prevederi legale, precum și a existenței unei încălcări a unui drept ori interes legitim al reclamantei presupune analiza răspunsului transmis acesteia în raport cu obiectul cererii adresate autorității publice.
Soluționarea unei cereri în defavoarea reclamantei sau contrar așteptărilor sale, nu prezintă un refuz nejustificat, acest caracter reieșind numai prin raportare la prevederile legale ce ar intra în contradicție cu refuzul.
În conformitate cu prevederile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii. Conform prevederilor alineatului 3 al art. 81, modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Dispozițiile legale mai susmenționate se interpretează în sensul că pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii îi revine obligația de a stabili, prin act administrativ cu caracter normativ, reguli privind modul de calcul al vechimii continue în magistratură. Prin urmare, este corectă susținerea pârâtului potrivit căreia printre atribuțiile sale nu se află și cea de a stabili în cazuri concrete, individuale, vechimea continuă în magistratură.
Cum în prezenta cauză pârâtul a emis, în executarea și în limitele prevederilor art. 81 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, Hotărârile nr. 122/2005 și nr. 11/2009, Curtea reține, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, că nu a existat un refuz nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea nr-/05.05.2008.
În consecință, având în vedere că rezolvarea nefavorabilă a cererii reclamantei a avut un temei legal, răspunsul dat reclamantei de către pârât fiind în conformitate cu prevederile legale, instanța consideră că răspunsul dat petiției nu echivalează cu un refuz nejustificat de rezolvare a cererii, în sensul art. 2 alin.1 lit. i din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește eventualele practici administrative ale pârâtului aplicate unor persoane aflate în situații similare cu a reclamantei, instanța consideră că acestea nu pot constitui fundamentul juridic al unei soluții în cadrul prezentul control de legalitate.
Față de cele ce preced, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Judecătoria Iași, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în B, Calea, nr. 2. sector 6.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.03.2009.
Președinte
--- -
Grefier
- -
și tehnoredactat:, 4 ex.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian
