Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 434/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 14.10.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.434
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.12.2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantului în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU - DIRECȚIA - SERVICIUL PENTRU A, având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul lipsă avocat, iar în reprezentarea pârâtului se prezintă consilier juridic.
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a conexat dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara ce are același obiect cu prezenta cauză.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar Rezoluția Parlamentului European din 15.10.2009, respectiv 22.10.2009, un exemplar comunicându-se reprezentantului pârâtului.
Nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Reprezentantul pârâtului pune concluzii de respingere a acțiunii.
Procurorul pune concluzii de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr- la 14.10.2009 reclamantul a formulat în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, DIRECȚIA, SERVICIUL PENTRU A plângere împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/01.10.2009 solicitând anularea acesteia atât în privința măsurii de returnare cât și în privința dispoziției de interdicție de intrare pe teritoriul României pentru o durată de 5 ani.
În motivarea plângerii se arată că la data de 01.10.2009 i-a fost comunicată decizia atacată ce este lovită de nulitate absolută întrucât nu este motivată în nici un fel limitându-se să precizeze doar în limba română faptul că decizia a fost emisă întrucât reclamantul nu a părăsit teritoriul României după expirarea dreptului de ședere în condițiile în care reclamantul avea statul de tolerat la aceea dată.
Decizia atacată încalcă dispozițiile art.82 alin.2 din nr.OUG194/2002 ce impune redactarea acesteia și într-o limbă de circulație internațională.
Mai mult decât atât temeiul pentru care s-a emis decizia de returnare este greșit întrucât art.82 alin.3 lit. a) pct. iii din nr.OUG194/2002 face referire la "foști solicitanți de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil" ori motivarea în fapt a intimatei a vizat faptul că "șederea pe teritoriul României a devenit ilegală și reclamantul a încercat să treacă ilegal în Ungaria" iar în acest caz temeiul de drept l-ar fi reprezentat art.82 alin.3 pct. i din nr.OUG194/2002.
Reclamantul mai invocă faptul că avea statutul de tolerat pe teritoriul României și nu a avut cunoștință despre revocarea sau anularea acesteia.
În privința măsurii interzicerii în România pe o perioadă de 5 ani se arată că motivarea acesteia este obligatorie conform art.105 alin.4 din nr.OUG194/2002.
În drept s-au invocat dispozițiile art.81 și următoarele, art.92 și următoarele și art.105 și următoarele din nr.OUG194/2002.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU, DIRECȚIA, SERVICIUL PENTRU Aas olicitat respingerea plângerii arătând că decizia atacată este temeinică și legală și cuprinde motivarea măsurii dispuse în cauză fiind redactată atât în limba română cât și în limba engleză.
În ceea ce privește aprecierea reclamantului potrivit căreia temeiul legal al îndepărtării ar fi greșit indicat se arată că prin respingerea acordării statului de refugiat reclamantul are poziția unui fost solicitant de azil, situație prevăzută de art.82 din nr.OUG194/2002 și în același timp șederea acestuia a devenit și ilegală, situație de asemenea reglementată de același articol. Luarea măsurii de încetare a statului de tolerat deținut de cel în cauză i s-a comunicat reclamantului prin însăși înmânarea deciziei de returnare.
Se mai arată faptul că dispozițiile art.105 alin.1 din nr.OUG194/2002 permit luarea concomitentă a măsuri îndepărtării și a interzicerii intrării în România iar în primul paragraf al deciziei este trecut motivul ambelor măsuri, stabilirea duratei interdicției fiind efectuată în acord cu prevederile art.106 din nr.OUG194/2002.
La termenul de judecată din 14.12.2009 s-a dispus conexarea la prezenta cauză a dosarului nr- al Curții de Apel Timișoara având același obiect și părți cu prezenta cauză fiind reținută astfel incidența art.164 alin.1 și 3 Cod procedură civilă
La dosar s-au depus următoarele: decizie de returnare de pe teritoriul României nr.-/01.10.2009, delegație, împuternicire avocațială, întâmpinare, referat cu propunere de luare în custodie publică, proces verbal de depistare din 01.10.2009, proces verbal de sesizare din oficiu din 01.10.2009, declarație olografă dată de reclamant, proces verbal de control corporal și al bagajelor, extras privind rezoluția Parlamentului European din 15.01.2009 și respectiv 22.10.2009.
Analizând probatoriul administrat în cauză instanța reține următoarele:
Prin decizia nr.-/01.10.2009 emisă de OFICIUL ROMÂN PENTRU, DIRECȚIA, SERVICIUL PENTRU A s-a dispus față de reclamantul, cetățean al -, născut la 19.11.1980 măsura returnării de pe teritoriul României împreună cu decizia de interzicere a intrării în România pe o perioadă de 5 ani.
Reclamantul a contestat prezenta decizie arătând că aceasta este nemotivată și de asemenea temeiul de drept reprezentat de art.82 alin.3 lit. a) pct. iii din nr.OUG194/2002 este greșit indicat.
Instanța reține că așa cum rezultă din întâmpinarea depusă de pârât reclamantul a solicitat la data de 23.01.2008 acordarea statului de refugiat pe teritoriul României cerere ce i-a fost respinsă definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr.1207/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-. Ulterior prin sentința civilă nr.180/28.05.2009 a Curții de Apel Timișoaras -a dispus acordarea tolerării reclamantului pe raza județului T pe o perioadă de 6 luni cu respectarea condițiilor prevăzute de art.104 alin.6 și 7 din nr.OUG194/2002. Reclamantul încălcând aceste prevederi a încercat să treacă ilegal frontiera României către Ungaria fiind depistat la data de 01.10.2009 la punctul de trecere a frontierei Nădlac așa cum rezultă din procesul verbal de depistare nr.- încheiat de În același context s-a procedat și la începerea urmăririi penale a reclamantului în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere ilegală a frontierei de stat a României și fals privind identitatea și însușirea bunului găsit și a fost emisă decizia de returnare atacată în prezenta cauză.
Potrivit art.11 alin.1 din nr.OUG194/2002 străini aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul Statului Român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau permisul de ședere.
Conform art.82 alin.1 din nr.OUG194/2002 decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român pentru sau al formațiunilor sale teritoriale prin care străini prevăzuți la art.81 alin.1 sunt obligați să părăsească teritoriul României iar străini vizați de această decizie de returnare sunt enumerați la art.81 alin.1 ca fiind cei care au intrat ilegal, a căror ședere pe teritoriul României a devenit ilegală, cei cărora viza sau dreptul de ședere a fost anulat sau revocat, acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de ședere permanentă precum și a foștilor solicitanți de azil.
Din această perspectivă reclamantul se încadrează în dispozițiile art.81 alin.1 din nr.OUG194/2002 având atât calitatea de fost solicitant de azil cât și calitatea de persoană a cărei ședere pe teritoriul României a devenit ilegală ca urmare a încălcării obligațiilor stabilite în statutul de tolerat prin încercarea de trecere frauduloasă a frontierei ceea ce a condus la încetarea acestui statut și prin urmare șederea reclamantului în România nu mai are în prezent nici un suport legal.
Referitor la indicarea greșită a temeiului de drept în sensul că în mod greșit este indicat art.82 alin.3 lit. a) pct. iii din nr.OUG194/2002 când în fapt temeiul de drept prin raportare la motivarea de fapt ar fi trebuit să-l constituie art.82 alin.3 pct. i instanța reține că aceasta susținere este neîntemeiată întrucât categoriile de persoane față de care se poate lua măsura returnării sunt prevăzute la art.81 alin.1 iar la art.82 alin.3 se stabilește termenul în care străinul poate părăsi țara neînsoțit, acesta fiind în speță de 15 zile conform literei a) a aceluiași articol indiferent dacă este vorba despre străinul a cărui ședere a devenit ilegală sau despre fostul solicitant de azil. Ca atare, este indiferent dacă în cuprinsul deciziei de returnare se precizează ca și temei de drept art.82 alin.3 lit. a) pct. i sau pct. iii întrucât în ambele cazuri este vorba de stabilirea termenului de 15 zile în care străinul poate părăsi țara neînsoțit și nu vizează însăși fondul măsurii de returnare care are la bază faptul că în prezent șederea reclamantului pe teritoriul reclamantului este ilegală atât ca urmare a finalizării nefavorabile a procedurii de azil cât și ca urmare a încetării statului de tolerat prin încălcarea obligațiilor impuse de art.104 alin.7 din nr.OUG194/2002.
Instanța nu poate reține nici argumentul de nelegalitate invocat de reclamant privind lipsa redactării deciziei într-o limbă de circulație internațională întrucât din studiul deciziei atacate rezultă că u fost respectate prevederile art.82 alin.2 aceasta fiind redactată în limba română și în limba engleză.
Mai este de observat faptul că prin aceeași decizie s-a dispus atât returnarea reclamantului de pe teritoriul României conform art.82 din nr.OUG194/2002 cât și măsura interdicției intrării în România conform art.105 alin.1 din nr.OUG194/2002 potrivit căruia, concomitent cu emiterea deciziei de returnare Oficiul Român pentru poate dispune în condițiile legii și interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.
Potrivit art.106 alin.4 durata interdicției este de 5 ani în cazul străinilor care au încercat să treacă ilegal frontiera, textul de lege asigurând astfel și motivarea măsurii în ceea ce privește durata interdicției.
Reclamantul a invocat totodată nemotivarea deciziei de returnare ca și condiție obligatorie în lipsa căreia se impune anularea acestuia, susținere ce nu poate fi reținută în cauză.
Astfel, motivarea actului administrativ constituie o condiție de legalitate și validitate a acestuia și reprezintă o garanție împotriva arbitrariului și excesului de putere al autorităților publice fiind impusă mai ales în cazul actelor administrative prin care se suprimă unele drepturi. Condiția motivării se impune astfel pentru a asigura informarea corectă a persoanei căreia i se dresează documentul cu privire la rațiunile ce au determinat manifestarea de voință a autorității emitente. În speță, Curtea constată că cerința motivării este îndeplinită, aspect ce rezultă din indicarea atât a temeiului de drept pentru ambele măsuri dispuse cât și din prezentarea stării de fapt constând în aceea că șederea reclamantului pe teritoriul României a devenit ilegală aspect coroborat cu încercarea acestuia de trecere ilegală a frontierei în Ungaria.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept și văzând și dispozițiile art.84 alin.1 și art.105 alin.5 din nr.OUG194/2002 coroborat cu art.1 și 8 din Legea nr.554/2004 instanța urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/01.10.2009 emisă de Oficiul Român pentru - Direcția, Serviciul pentru
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru - Direcția, Serviciul pentru
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.12.2009
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/21.12.09
TEHNORED:/21.12.09
2.ex./SM/
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker
