Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 154/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.154/
Ședința publică din 04 februarie 2010
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Diana Duma
JUDECĂTOR 3: Maria Belicariu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 29.09.2009 în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Poliției Române B și Inspectoratul de Poliție al Județului T, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal, se prezintă pentru reclamantul recurent avocat, iar pentru pârâtul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului T se prezintă consilier juridic, lipsă fiind pârâtul intimat Inspectoratul General al Poliției Române
Procedura legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este legal timbrat cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și a se dispune suspendarea sancțiunii administrative aplicate, conform motivelor invocate în scris la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, conform întâmpinării depuse la dosar.
CURTEA
Prin încheierea dată în ședință publică la data de 29.09.2009 de Tribunalul Timiș în dosar nr-a fost espinsă cererea de suspendare a executării Dispoziției nr. 114/20.07.2009 emisă de Șeful IPJ
S-a încuviințat administrarea probei cu martorii, și, propuși de reclamant și cu martorul, propus de pârâtul IPJ
S-a dispus citarea pentru următorul termen de judecată a martorilor și, ceilalți doi martori urmând a fi citați la un termen ce va fi stabilit de instanță.
Tribunalul a reținut că potrivit art. 14 al. 1 teza I din Legea 554/2004, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare.
Potrivit art. 2 lit. ș și t din Legea 554/2004, prin "cazuri bine justificate" se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ iar prin "pagubă iminentă" se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Văzând susținerile reclamantului și prevederile legale de mai sus, tribunalul a reținut, în primul rând, că nu există motive serioase în privința legalității actului administrativ. De altfel, reclamantul nu a adus nici un argument în sensul evidenței situației de nelegalitate, limitându-se să invoce prejudiciul material rezultat din diminuarea salariului. Or, această condiție nu este suficientă pentru suspendarea executării actului de sancționare disciplinară. Cele de mai sus nu limitează posibilitatea instanței de a aprecia pe fondul pricinii, după administrarea întregului probatoriu.
Împotriva acestei încheieri a declarat recursreclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând dispunerea admiterii cererii de suspendare a executării sancțiunii.
În motivare arată că prin cererea sa de chemare în judecata actele atacate sunt ilegale iar sancționarea lui este lipsita de temei legal și nu se justifica prin prisma activității sale.
Reclamantul a arătat că este lucrător la Ministerul Administrației și Internelor, în cadrul Inspectoratului Județean de Politie T, funcționar public cu statut special, având gradul de subcomisar de politie, fost șef politie III la Politia orașului.
În luna iunie 2009, în urma unui control, s-a întocmit raportul de cercetare prealabilă nr.82314 din 17.06.2009, prin care s-a stabilit vinovăția lui sub aspectul comiterii abaterii disciplinare de neglijenta manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, prevăzuta de art. 57 lit. B din 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 12 alin 1 lit. B) din Ordinul 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din MAI, stabilindu-se și ca nu a respectat prevederile art. 94, 95, 96 din. MAI nr. 599/01.09.2008. În urma acestui raport s-a întrunit Consiliul de disciplina constituit la nivelul IPJ T și a constatat prin încheierea din 06.07.2009 legalitatea și temeinicia cercetării și pertinenta soluțiilor formulate, propunând totodată și aplicarea unei sancțiuni disciplinare împotriva lui, respectiv trecerea intr-o funcție inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional deținut.
Astfel, prin Dispoziția nr.114 din 20.07.2009 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Politiei Județului T s-a dispus aplicare sancțiunii disciplinare "trecerea intr-o funcție inferioara pana la cel mul nivelul de baza al gradului profesional deținut", respectiv în funcția de ofițer specialist III, împotriva reclamantului.
Împotriva acestei dispoziții reclamantul a formulat contestație, care insa a fost respinsa prin Dispoziția nr. 2769 din 10.08.2006 emisa de Inspectorul General al Politiei Romane, menționându-se sancțiunea aplicata.
Reclamantul precizează faptul ca a fost sancționat pe nedrept și i s-a aplicat o sancțiune deosebit de grea. Chiar daca ar fi vinovatdeneglijenta consideră că, raportat la faptele reținute în sarcina lui, sancțiunea nu a fost corect individualizată și nu a fost proporțională cu faptele și circumstanțele reținute.
Astfel, deși nu există dovada vreunei abateri din partea lui, cu efect imediat arată că a fost și este în continuare privat de anumite drepturi care i se cuvin.
Arată că a fost transferat la Secția III Politie, în T, iar atribuțiile lui de șef politie orășenească au fost preluate de un coleg, care insa avea alte atribuții inițiale și căruia practic i s-a dublat volumul de muncă.
Dar acest coleg este singurul lucrător al Investigații Criminale care trebuie, conform fisei postului sa desfășoare activități de cercetare și soluționare a dosarelor penale privind cauze complexe, ca de ex. infracțiuni cu violenta, tâlharii, furturi din locuințe, din auto etc. Ceilalți doi lucrători ai acestei formațiuni având doar competenta pe micro-criminalitate, furturi mărunte, de pe câmp, de biciclete, loviri amenințări etc. Arată că orele suplimentare nu se plătesc, și nici nu pot fi compensate cu ore libere suplimentar, acest lucrător neapucând sa ia nici măcar o zi din concediul de odihnă pentru anul 2009.
E evident că, dublându-i-se atribuțiile, i se încarcă foarte mult activitate, el nemaiputând da nici randamentul scontat, perturbând grav activitatea Politiei.
Aceasta e urgența pentru care se impune suspendarea sancțiunii aplicate și până la soluționarea fondului cauzei, trebuie sa se întoarcă la Politia Orășenească pentru ca acesta sa funcționeze legal, cu numărul de lucrători corespunzător.
Consideră încheierea atacata netemeinică, întrucât cererea se circumscrie condițiilor de admisibilitate a ei prevăzute de art. 14. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
A arătat că, cazul lui bine justificat și este total nevinovat. Chiar daca nu s-au administrat încă probe testimoniale în fata instanței, din cele depuse la dosarul administrativ rezulta acest lucru.
De asemenea, prejudiciul -"paguba iminenta" care i se aduce prin menținerea acestei sancțiuni e unul material, prin scăderea drastica a salariului, unul moral prin denigrarea imaginii sale, unul profesional prin neputința participării la avansări.
Totodată paguba se refera și la perturbarea a funcționarii unui serviciu public, Politia Orășeneasca, care a rămas cu un om în minus, iar cel care a preluat atribuțiile sale nu poate sa facă activitatea pentru care e încadrat.
Legal citat, pârâtul intimat Inspectoratul General al Poliției Române a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare - existența cazului bine justificat și iminenți, producerii unei pagube.
Astfel, reclamantul motivează recursul prin faptul că i-au fost reduse drepturile salariale pe care le primea pentru funcția pe care o deținea anterior. De asemenea, susține fără a produce probe faptul că activitatea Poliției ar fi afectata semnificativ de lipsa sa din funcția de conducere, "denigrarea imaginii" sale și "neputința participării la avansări".
Cadrul legal conferă instituției dreptul de a emite acte administrative unilaterale de sancționare a polițiștilor care au comis abateri disciplinare, acte care în mod cert nu sunt agreate de cei față de care e ia o astfel de măsură, însă această nemulțumire nu justifică suspendarea executării actului.
Cazul bine justificat se referă la existența unei puternice îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, având în vedere prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ. Recurentul-reclamant nu a precizat, nici în cererea introductivă, nici în cea din prezentul recurs, aspectele care să provoace o "îndoiala serioasa - solicitată de art.2 alin.(l) lit.t) din Legea contenciosului administrativ - cu privire la legalitatea Dispoziției nr.l 14/2009.
A doua condiție - existența unei pagube iminente - impune aprecierea condiției dintr-o dublă perspectivă: paguba, care trebuie să fie certă, actuală și exigibilă și caracterul iminent al acesteia. Cu privire la caracterul iminent, se apreciază, în dreptul comun, că se îndeplinește o astfel de condiție doar în momentul în care, consecințele pagubei nu pot fi înlăturate prin nicio măsură. În cazul de față, o eventuală hotărâre judecătorească de anulare a actului administrativ poate remedia consecințele executării, respectiv punerea reclamantului în situația anterioară și, implicit, recalcularea și restituirea drepturilor salariale.
Chiar dacă prin executarea actului administrativ, reclamantul a suferit o "pagubă", nu arbitrară, ci ca urmare a aplicării prevederilor legale, în eventualitatea în care ar fi admisă acțiunea formulată, acest prejudiciu poate fi recuperat, astfel încât nu se justifică suspendarea unui act, temeinic și legal, în opinia noastră, nefiind îndeplinită nici condiția prevenirii producerii unei pagube iminente. De asemenea, din jurisprudența recentă a instanței supreme (Deciziile nr. 240 și 1377 din 2007) reiese că invocarea unui prejudiciu financiar nu constituie un temei suficient pentru a obține suspendarea executării actului administrativ, fiind necesar ca prejudiciul să nu fie susceptibil de o reparație ulterioară.
Inspectoratul de Poliție al Județului Tad epus întâmpinare, solicitând respingerea acestuia.
Arată că, instanța de fond a apreciat în mod pertinent faptul că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru aplicarea prevederile art. 14 alin.l teza 1 respectiv art.2 lit.ș și t din Legea 554/2004,Tribunalul reținând că nu există motive serioase în privința legalității actului administrativ, reclamantul neaducând nici-un argument în sensul evidenței situației de nelegalitate, invocând doar un prejudiciu material rezultai din diminuarea salariului.
De asemenea consideră că onorata instanță a apreciat corect că "paguba iminentă "se referă la un prejudiciu material viitor sau previzibil sau după caz,perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Față de aceste susțineri ale reclamantului învederează că funcția de Poliție Oraș a fost ocupat prin concurs la data de 24.12.2009 și prin urmare funcționarea Poliției Orașului nu este afectată de "trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut" a reclamantului,în condițiile în care conform actelor depuse la dosar acesta a dat dovadă de neglijență în repetate rânduri.
De asemenea consideră recursul nemotivat,recurentul neânvederând elemente noi și apreciază că instanța de fond a apreciat în mod pertinent starea de fapt și de drept și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
De asemenea arată aptul că pentru aceleași fapte deduse judecății reclamantul este cercetat de Direcția Națională Anticorupție în dosarul penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr.648/P/2009.
Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Prin încheierea recurată, Tribunalul Timișa respins cererea reclamantului de suspendare a executării Dispoziției nr. 114/20.07.2009 emisă de Șeful IPJ T, prin care s-a dispus, cu privire la reclamant, aplicarea sancțiunii disciplinare " trecerea intr-o funcție inferioara pana la cel mul nivelul de baza al gradului profesional deținut", respectiv în funcția de ofițer specialist III.
Cu privire la condițiile suspendării executării actului administrativ, Curtea amintește că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate".
De asemenea, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond".
În privința definițiilor legale ale pagubei iminente și cazurilor bine justificate, instanța constată că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș) și t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, acestea sunt astfel definite:
"ș) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public;
t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;".
Cât privește condiția pagubei iminente, Curtea constată că reclamantul a invocat"perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".În această privință, instanța admite că înlocuirea conducătorului unei instituții publice are drept efect și perturbarea activității acesteia, însă această perturbare nu poate fi presupusă și, cu atât mai mult, nu se poate susține caracterul grav al acestei perturbări în absența unor probe concludente. În acest context, lipsa personalului nu poate fi considerată ca suficientă pentru reținerea unei perturbări grave, în cazul revocării reclamantului din funcție, în condițiile în care este vorba despre o singură persoană. Instanța observă că reclamantul nu a probat că aceste atribuții nu pot fi îndeplinite fără contribuția sa. În aceste condiții, instanța nu poate reține că prin executarea actului a cărui suspendare se solicită s-ar produce"perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".
Cât privește condiția existenței unui caz bine justificat, instanța remarcă faptul că examinarea acestei condiții impune însăși examinarea legalității actului administrativ atacat, de vreme ce instanța trebuie să constate - pentru a soluționa cererea de suspendare a executării actului administrativ - existența împrejurărilor care creează îndoieli serioase "în privința legalității actului administrativ".
În această privință, instanța constată că în speță, reclamantul nu a justificat îndeplinirea acestei condiții, respectiv nu a indicat care sunt acele împrejurări care creează îndoieli serioase "în privința legalității actului administrativ".
Deși domnul a susținut că este nevinovat și că va proba acest aspect prin probe testimoniale, Curtea reține că aceste susțineri nu sunt suficiente pentru a se reține caracterul nefondat al actului administrativ a cărui suspendare o solicită. Acest act se bucură de prezumția de legalitate câtă vreme nu s-a probat nelegalitatea sa, iar instanțele judecătorești nu au posibilitatea suspendării unui act administrativ numai pe considerentul că a fost contestat în justiție
În consecință, Curtea reține că nu este îndeplinită în cauză condiția existenței unui caz bine justificat.
Prin urmare, Curtea consideră că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care apreciază că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a legii, reclamantul nedovedind existența împrejurărilor care creează îndoieli serioase "în privința legalității actului administrativ".
În consecință, în raport cu cele arătate mai sus, Curtea apreciază că soluția Tribunalului Timiș este temeinică și legală, astfel încât recursul formulat de reclamantul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 29.09.2009 în dosar nr- urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de Procedură Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 29.09.2009 în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.:/24.02.2010
Tehnored./2 ex/.24.02.2010
Instanță fond:jud.
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Diana Duma, Maria Belicariu
