Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 165/ Dosar nr-
Ședința publică din 11 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Barbu
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru
- - -- - președinte de secție
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 152/AF din 7.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 4 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 11 martie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.152/AF/7.XII.2007 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ a fost respinsă cererea de suspendare a executării Dispoziției Primăriei Municipiului B nr. 10823/16 mai 2007.
A fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta PRIMARUL MUNICIPIULUI B, având ca obiect anularea Dispoziției nr. 10823/16 mai 2007 și a somației nr. 57085/27 iulie 2007 emise de pârâtă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Asupra cererii de suspendare a dispoziției Primăriei nr. 10823/16 mai 2007 instanța a reținut că este neîntemeiată, sens în care a respins-o având în vedere următoarele:
Reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturate prin suspendarea executării actului administrativ, aceste condiții fiind doar afirmate de reclamant și nu indicate în dovedirea în concret de acesta.
Examinând cererea privind anularea Dispoziției Primarului Municipiului B nr. 10823/ 16 mai 2007, instanța a reținut următoarele:
Prin Somația nr.57085/27 iulie 2007 reclamantul a fost avertizat ca în termen de 72 de ore de la primire să desființeze construcția provizorie (garajul) de la adresa din B,-.
Această somație a avut la bază Dispoziția Primarului nr. 10823/16 mai 2007 prin care s-a aprobat ridicarea garajului situat pe domeniul public al Municipiului B,- ( în spatele locului 39) de către reclamantul.
Împotriva acestei dispoziții reclamanta a făcut plângere potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, plângere la care Primăria Municipiului B i-a răspuns prin adresa nr.40387/2007(23).
Deși reclamantul a susținut că garajul a fost construit pe terenul proprietate personală și construcția este legală, nu a făcut dovada existenței autorizației de construire a garajului conform art. 33 din Legea nr. 50/1991.
Neexistând autorizație de construire pentru respectivul garaj, în spatele blocului nr. 39 din str. -, reclamantul nu poate susține că măsurile dispuse de Primarul Municipiului B sunt nelegale.
Aceste măsuri au avut la bază Referatul de aprobare pentru Dispoziția Primarului, a Notei de inspecție din 4 mai 2007, întocmite de Serviciul Autorizări și Disciplina în construcții.
Față de aceste documente în baza căruia a fost emisă Somația nr. 57085/27 iulie 2007 și Dispoziția Primarului nr. 10823/ 16 mai 2007, pârâtului nu-i incumbă obligația de a face dovada că terenul pe care a fost amplasată construcția cu autorizație de construire, este situată pe drumul public.
Cât privește petitul II al acțiunii privind constatarea prescripției termenului de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii, instanța a reținut că este neîntemeiat având în vedere că asupra prescripției termenului de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii se poate pronunța doar în cazul plângerii formulate de contravenient, la organul competent, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravenției, or, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unui proces verbal de contravenție.
Față de aceste considerente, instanța a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs reclamantul, iar, în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin înscrisurile de la dosar a făcut dovada proprietății garajului iar pârâtul nu a făcut dovada regimului juridic al terenului.
La dosar a depus întâmpinare pârâtul Primarul municipiului B, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca legală și temeinică, deoarece terenul se află în domeniul public.
Recursul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele de recurs invocate de recurent, precum și din prisma dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă, se constată că prima instanță a reținut greșit situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică.
Din probele de la dosar, rezultă că reclamantul este proprietarul garajului edificat în curtea interioară a blocului situat în B,-, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 298/14.02.2002.
Prin dispoziția cu nr. 10823/16.05.2007 emisă de pârât, s-a dispus ridicarea garajului situat la adresa d mai sus arătată, întrucât acesta ar fi fost ridicat pe domeniul public.
Conform art. 3 din Legea nr. 213/1998, domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin.4 din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ teritoriale prin măsurile prevăzute de lege.
Pârâtul, pentru a justifica dispoziția prin care s-a pronunțat în sensul ridicării garajului, precum și somația emisă în acest sens, era obligat să facă dovada că garajul situat în B,- a fost edificat pe domeniul public. Din probele de la dosar rezultă că garajul în litigiu a fost edificat de către numitul în urma aprobării primite în anul 1983 de la fostul de Construcții Montaj B, aflat în subordinea fostului Consiliu Popular Județean B, întrucât terenul în suprafață de 1409,90. a fost transmis în administrarea prin decizia nr. 659/14.08.21979.
Având în vedere această modalitate de transmitere a terenului precum și pentru faptul că edificarea garajului s-a făcut în baza unei aprobări valabile nedesființate, pârâtul era obligat, așa cum s-a arătat mai sus, să dovedească faptul că terenul aparține domeniului public și că edificarea garajului s-a făcut în mod nelegal. Reclamantul a devenit proprietar asupra garajului prin vânzări succesive astfel că acesta este îndreptățit să se adreseze autorităților locale în vederea reglementării situației juridice a garajului.
Față de aceste considerente curtea va admite recursul reclamantului, iar în baza art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, va modifica sentința atacată în sensul că va admite acțiunea reclamantului și va anula dispoziția nr. 10823/16.058.2007 și somația nr. 57085/27.07.2007 emise de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 152/AF/07.12.2007 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului B și, în consecință,
Anulează Dispoziția nr. 10823 din 16.05.2007 și somația cu nr. 75085 din 27.07.2007 emise de pârât.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./11.03.2008
dact. /18.03.2008 - 3 ex.
Jud.fond: C
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Barbu, Georgeta Bejinaru
