Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 171/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 171/R/CA Dosar nr-

Ședința publică din 11 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu

- - - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta

- - - - președinte de secție

GREFIER -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de chematul în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor reprezentat în teritoriu de Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 3648 din 13 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 4 martie 2008, care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 11 martie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 3648/com/13.11.2007 Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -, -, și intervenienții: G,

, în contradictoriu cu intimații: Inspectoratul de Poliție al Județului B, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Au fost obligați intimații în solidar să plătească reclamanților și intervenienților drepturile salariale reprezentând primele de concediu aferente anilor 2004 - 2006, în funcție de activitatea fiecăruia, sume actualizate cu rata inflației, până la data plății efective.

Au fost admise cererile de chemare în garanție formulate de intimații Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost obligat chematul în garanție să pună la dispoziția intimaților fondurile bănești necesare plății drepturilor salariale mai sus menționate.

A fost respinsă acțiunea reclamanților cu privire la prima de concediu aferentă anului 2003 ca prescrisă.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:

Reclamanții și intervenienții sunt polițiști în cadrul Inspectoratului Național de Evidența Persoanelor, respectiv Inspectoratul de Poliție al Județului B.

Potrivit art. 37, alin.2 din G nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, "La plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu".

Deși îndeplineau condițiile pentru a beneficia de dreptul respectiv, reclamanților și intervenienților nu li s-a acordat prima de concediu, întrucât prin suspendarea succesivă a textului de lege citat, de către legile anuale ale bugetului de stat, acest text a fost lăsat fără conținut.

Dreptul în cauză însă există, deoarece el nu a fost abrogat, iar garantarea realizării lui este asigurată de Constituția României, conform principiului garantării drepturilor legal acordate.

În sensul celor de mai sus s- pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de îndrumare nr. XII. din 05.02.2007, prin care se stabilește cu putere de lege că polițiștii au dreptul la primă de concediu aferentă anilor 2004, 2005 și 2006.

Față de aceste considerente, prima instanță a admis în parte acțiunea și i-a obligat pe intimați să plătească reclamanților, și după caz intervenienților, prima de concediu pe anii 2004 - 2006.

S-a respins cererea, privind anul 2003 deoarece nr.OG 38/2003 a intrat în vigoare la 01.01.2004.

Totodată, prima instanță a admis cererile de chemare în garanție și a obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, să asigure intimaților fondurile necesare plății drepturilor salariale în cauză, având în vedere că potrivit HG nr. 208/2005 acest minister gestionând bugetul de stat are obligația să asigure instituțiilor bugetare sumele necesare plății drepturilor salariale angajaților acestora.

A constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor nu are obiect, deoarece este în proces în calitate de chemat în garanție, nu ca pârât - intimat.

În conformitate cu dispozițiile art.1082 și 1084 Cod civil, coroborate cu art.161, alin. 4 din Codul Muncii, în vederea acoperirii integrale a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a primelor de concediu, sumele care vor fi achitate, vor fi actualizate cu rata inflației, până la data plății efective.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice. În dezvoltarea motivelor de recurs Ministerul Economiei și Finanțelor arată că în mod greșit a fost admisă cererea de chemare în garanție deoarece între cele două ministere nu există nici o obligație de garanție, iar chemarea în garanție nu poate fi admisă în cadrul acțiunilor personal nepatrimoniale și nici în cazul litigiilor de muncă.

Recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.

Prima instanță în mod corect a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor deoarece recurentul, în baza dispozițiilor art. 19 lit. a din Legea nr. 500/2002 și a art. 42 alin. 1 din Legea nr. 511/2004, răspunde de elaborare proiectului bugetului de stat în baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative are sarcina de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor subordonate în calitate de ordonator principal de credite. Ca atare, fiecare din cele două ministere au atribuții specifice dar, în același timp au obligația de a asigura, fiecare, resursele necesare angajatorului în vederea efectuării plăților restante către reclamant.

Recurentul trebuie să aibă în vedere la elaborarea proiectului de buget și aceste sume cuprinse în hotărârile judecătorești, astfel că acesta nu a fost obligat să plătească drepturile bănești angajaților Inspectoratului de Poliție al Județului B și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, ci să aloce sumele necesare îndeplinindu - și atribuțiile ce-i revin conform Legii nr. 500/2002.

Se poate reține în aceste condiții că în mod corect a fost admisă cererea de chemare în garanție nefiind încălcate dispozițiile art.60-63 din Codul d e procedură civilă.

Cauza în speță este un litigiu patrimonial care nu se desfășoară în sfera raporturilor de muncă reglementate de codul muncii, ci în cea a raporturilor de serviciu reglementate de Legea nr. 360/2002 și nr.188/1999.

Pe fondul cauzei recurentul nu a formulat critici.

Față de aceste considerente, curtea va respinge recursul, nefiind îndeplinite condițiile dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 3648/COM/13.11.2007 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 11 martie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - -

Grefier,

Red. M - 11.03.2008

Tehnored. - 17.03.2008/ 2 ex

Judecător fond..

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Georgeta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 171/2008. Curtea de Apel Brasov