Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 329/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR.329
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta - SRL cu sediul în Târgoviște, -,. 10,. C,. 47, Cod poștal -, Județ D împotriva încheierii din data de 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata pârâtă CONSILIUL JUDEȚEAN cu sediul în Târgoviște, nr. 1, Cod poștal -, Județ
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei, potrivit chitanței nr. 1784/17.02.2010 și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamanta - SRL Târgoviște reprezentată de avocat din Baroul Dâmbovița, intimatul pârât Consiliul Județean D reprezentată de consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la al doilea termen de judecată, motivat, timbrat.
Curtea repune în discuția părților excepția declarării recursului.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL, în conformitate cu prevederile art. 305 Cod procedură civilă în combaterea excepției tardivității declarării recursului depune la dosar dovada depunerii recursului la data de 21 decembrie 2009, respectiv recipisa nr. - emisă de Poșta - Curier Rapid.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul pârât Consiliul Județean D învederează instanței faptul că a luat cunoștință de înscrisul depus de recurentă, dar nu se face dovada depunerii în termen a recursului încheierea pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 16 noiembrie 2009 deoarece i-a fost comunicată la data de 18 decembrie 2009, iar recursul a fost formulat la data de 8.01.2010, motiv pentru care menționează că recursul este tardiv.
Curtea pune în discuția părților faptul că dovada de comunicare a încheierii recurate poartă semnătura și sigiliul unei alte societăți respectiv a - Trans SRL Târgoviște și nu a societății recurente.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL învederează faptul că aceasta are sediul comun cu - Trans SRL Târgoviște.
Curtea respinge excepția de tardivitate invocată din oficiu la termenul de judecată din 17 februarie 2010 întrucât dovada de comunicare a încheierii pronunțată la data de 16 noiembrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița este viciată, fiind aplicată ștampila unei alte societăți respectiv a - Trans SRL Târgoviște, iar recurenta reclamantă - SRL Târgoviște a depus la dosar dovada expedierii recursului prin poștă, la data de 21 decembrie 2009, rezultând deci că recursul a fost formulat în termen.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul pârât Consiliul Județean D declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act de declarațiile părților că nu mai au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii din data de 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, modificarea în tot a încheierii atacate, iar pe fond, admiterea cererii și suspendarea executării Hotărârii nr. 137/01.09.2009 privind actualizarea Hotărârii Consiliului Județean D nr. 59/2008 -2011 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei în baza art. 15 coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/2004.
La cererea instanței învederează că dosarul de fond are termen în martie 2010.
În continuare dezvoltă oral motivele de recurs aflate în scris la dosar, susținând că în speță sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art.14 și art.15 din Legea contenciosului administrativ.
Învederează că hotărârea adoptată de intimat prevede extinderea serviciilor de transport public local asigurate de către - SRL Târgoviște pe mai multe trasee ce includ localitățile, D și, trasee ce au fost câștigate prin licitație publică, încălcându-se astfel mai multe provederi legale.
Mai arată că potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/2007 și art. 17 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 353/2007, actualizarea periodică a traseelor și programelor de transport poate fi realizată numai dacă traseele noi nu se suprapun peste traseele existente, ori în speță traseele prevăzute prin hotărârea adoptată se suprapun peste traseele existente adjudecate de operatori de transport public care le-au câștigat prin licitație publică.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
În sensul susținerilor depune la dosar note scrise.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul pârât Consiliul Județean D solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca legală și temeinică având în vedere că recurenta prin cererea de recurs nu face dovada existenței cumulative a condițiilor prevăzute expres de art. 14 coroborat cu art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și al pagubei iminente.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- la Tribunalul Dâmbovița, - Târgoviște, a solicitat suspendarea executării hotărârii nr. 137 din 1.09.2009, privind actualizarea D nr. 58/2008, în legătură cu Programul de Tranport Public Județean de Persoane pentru perioada 2008-2011, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce vizează anularea acestei hotărâri, indicând drept temei al cererii art. 15, coroborat cu art. 14 din Legea 554/2004.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat de către petiționară că există o puternică îndoială asupra actului atacat, emis cu încălcarea normelor legale ce guvernează regimul juridic al hotărârilor consiliului local, creându-se premisele prejudicierii grave a activității transportatorilor din județul D, prin favorizarea altor transportatori.
A învederat reclamanta că hotărârea a cărei suspendare solicitat-o este nelegală, deoarece s-a dispus actualizarea traseelor și programelor de transport, prin suprapunerea traseelor noi, peste cele existente, adjudecate de reclamantă la licitație, contrar art. 17 alin. 1 din Legea 92/2007 și art. 17 din Ordinul MAI 353/2007, deși fusese anterior respins proiectul de hotărâre care viza aceeași problemă, reintrodus pe ordinea de zi a sedinței din 1.09.2009, cu încălcarea disp. art. 98 și art 43 din Legea 215/2001.
S-a mai arătat că prin hotărârea contestată s-au extins limitele transportului local în afara localității, încălcându-se și art. 4 al. 1 din Legea 92/2007 și art. 8 din Normele de aplicare a acestei legi, precum și art. 19 din Ordinul MAI 353/2007 potrivit căruia traseele cuprinse în Programele de transport județene se atribuie operatorilor de transport rutier, în cadrul unei ședințe de atribuire de către Comisia paritară, atribuirea traseelor făcându-se electronic, prin sistemul național, pentru fiecare județ.
Petiționara a susținut că bugetele unităților administrativ teritoriale nu pot asigura subvenționarea transportului public efectuat în aceste condiții, neexistând resursele materiale necesare.
In temeiul art. 115 pr.civ. pârâtul Consiliul Județean Dad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 15 raportat la art. 14 din Legea 554/2004, nedovedindu-se nici "cazul bine justificat, nici paguba iminentă".
Pârâtul a mai învederat că reclamanta nu a face dovada dreptului sau interesului legitim vătămat, în sensul art. 1 din Legea 544/2004, iar la adoptarea 137/2009 s-au respectat întocmai prevederile Legii 215/2001.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri,prin încheierea din 16.11.2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea de suspendare a executării 137/2009, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță, a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute cumulativ de dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, pentru suspendarea executarii unui act administrativ, respectiv a nr. 137/2009, neexistând în speță nici "un caz bine justificat, nici situația prevenirii producerii unei pagube iminente".
Tribunalul Dâmbovițaa constatat că traseele pe care reclamanta efectuează transport public de persoane nu au fost desființate prin hotărârea atacată, care a urmărit îmbunătățirea serviciului public de transport, în localitățile periurbane.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta - SRL Târgoviște, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie,arătând că aceasta s-a dat cu aplicarea greșită a legii.
În esență, recurenta a reluat motivarea din cererea de suspendare, susținând că hotărârea s-a adoptat cu încălcarea art. 98 și art. 43 din Legea 215/2001 privind suplimentarea ordinii de zi a ședinței autorității administrative intimate, care nu se poate face decât pentru probleme urgente, ce nu suferă amânare până la ședința următoare și numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți, ori în speță proiectul de hotărâre cu același conținut fusese respins la ședința anterioară a consiliului județean, așa încât Președintele avea obligația reluării procedurii legale de aprobare, iar proiectul de hotărâre trebuia însoțit de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate și de raportul comisiei de specialitate, ceea ce în speță nu s-a realizat, nefiind îndeplinite condițiile legale de validitate a acestei hotărâri.
Recurenta, a mai învederat că potrivit art. 17 alin. 1 din Legea 92/2007 și art. 17 din Ordinul MAI 353/2007, actualizarea periodică a traseelor și programelor de transport se poate realiza numai dacă traseele noi nu se suprapun peste cele existente, adjudecate de operatorii de transport, în urma licitației publice, ceea ce în speță nu s-a realizat, urmărindu-se eludarea de către intimată a prevederilor legale care interzic extinderea transportului public, către localitățile periurbane, în scopul susținerii financiare a unor operatori de transport, încălcându-se regulile de concurență licită, prin dezavantajarea operatoriilor care prestează servicii similare.
S-a arătat că hotărârea a cărei suspendare s-a solicitat contravine și dispozițiilor art. 4 al. 1 din Legea 92/2007 privind serviciile de transport public local, care se efectuează numai pe raza teritorială administrativă a unei localități, precum și art. 8 din Normele de aplicare a acestei legi, încălcându-se prevederile art. 19 din Ordinul MAI 353/2007, potrivit căruia traseele cuprinse în programele de transport județeane se atribuie operatorilor de transport rutier, în cadrul unei ședințe de atribuire, de către comisia paritară, electronic, prin sistemul național, pentru fiecare județ.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a încheierii în sensul admiterii cererii de suspendare.
Intimata Consiliul Județean Daf ormulat întâmpinare în temeiul prevederilor art. 308 al. 2 pr.civ. prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând la rândul său, motivarea din întâmpinarea depusă la instanța de fond, în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea 554/2004 pentru admiterea cererii formulate de recurentă, hotărârea 137/2009 a Consiliului Județean D fiind luată cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001, în scopul eficientizării activității operatorilor economici care prestează servicii de transport public local.
Curtea, examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este fondat, pentru considerentele următoare:
Potrivit disp. art. 14(1) persoana care se consideră vătămată în drepturile și interesele sale legitime, printr-un act administrativ unilateral, poate solicita suspendarea executării acestuia, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente".
In speță recurenta reclamantă - SRL Târgoviște este adjudecatara unor trasee de transport public local, în urma unei licitații publice la care a participat, iar prin 137/2009 intimata Consiliul Județean D, a dispus "actualizarea art. 2 din nr. 59/2008, privind completarea Hotărârii nr. 45/2008, privind aprobarea Programului de transport public județean de persoane, pentru perioada 2008-2011, în județul D," în sensul că unele trasee cu numerele de cod prevăzute în hotărâre nu beneficiază de subvenție pentru sectoarele situate în afara limitelor de proprietate administrativă, iar serviciile de transport public de persoane sunt asigurate de către - SRL Târgoviște, în perioada delegării de gestiune de către Consiliul Local Târgoviște.
Recurenta reclamantă a dovedit că este o persoană vătămată, în sensul art. 2 lit. a din Legea contenciosului administrativ, deoarece drepturile legitime ale acesteia dobândite în urma unei licitații publice la care a participat, i-au fost încălcate, prin atribuirea unor trasee de transport public persoane, unei societăți care nu a participat la licitație.
In cererile de suspendare executării actului administrativ, instanța nu are competența de a examina și legalitatea acestuia, ceea ce se realizează în cadrul acțiunii ce vizează anularea actului administrativ considerat nelegal, acțiune ce are termen de soluționare la sfârșitul lunii martie, după cum au confirmat reprezentanții părților din proces.
In speță există însă un caz bine justificat, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra Hotărârii 137/2009, conform art. 2 lit. t din Legea 554/2004, deoarece un proiect de hotărâre similar, fusese respins la o sedință anterioară a Consiliului Local, dar propunerea de suplimentare a ordinii de zi a ședinței următoare cu aceeași problemă s-a realizat în lipsa raportului compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate și al raportului comisiei de specialitate, hotărârea fiind adoptată fără a se ține cont de procedura specială, de atribuire a programelor de transport județene, instituită prin art. 19 din Ordinul MAI 353/2007, aceasta măsură neputându-se aplica decât în cadrul unei ședințe de atribuire de către comisia paritară, eletronic, prin sistemul național, pentru fiecare județ.
De altfel, nici prima instanță nu a reținut împrejurarea că nu ar exista în cauză "un caz bine justificat" de suspendare a executării 137/2009, însă Tribunalul Dâmbovițaa apreciat că reclamanta nu a făcut dovada "prevenirii unei pagube iminente".
Curtea, consideră însă că și această condiție, prevăzută de textul art. 14 (1) coroborat cu art. 15 (1) din Legea contenciosului adminsitrativ este îndeplinită, deoarece ca titulară a unor trasee adjudecate în urma unor licitații publice, pentru prestarea unor servicii de transport public în județul D, recurenta reclamantă a devenit titulara unui "bun" în sensul art. 1 din Protocol 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind îndreptățită să-și desfășoare în exclusivitate activitatea pe traseele adjudecate, orice altă ingerință din partea autorităților administrative sau a altui operator economic având ca efect diminuarea curselor de transport și prin urmare a încasărilor, respectiv a beneficiilor,existând deci posibilitatea producerii unei pagube iminente în patrimoniul recurentei, prin executarea curselor de transport, de alți operatori economici, pe traseele atribuite recurentei reclamante.
În conformitate cu jurisprudența Curții, noțiunea de, bun " poate include creanțele pentru care se poate pretinde de către reclamant, o speranță legitimă " -Hotărârea Pressos Compania SA împotriva Belgiei nr. 25.11.1995, în acest sens fiind pronunțată șiHotărârea din 3.06.2008 în cauză - SA C împotriva României, în care autorizația de desfășurare a unei activități a fost interpretată ca reprezentând un, bun " ocrotit prin art. 1 din Protocolul Adițional la CEDO.
Potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul de a practica o activitate în baza unui contract administrativ constituie un, bun " în sensul art. 1 din Protocolul 1 adiționalConvenției (Posti și împotriva Finlandei, nr. 27824/95 CEDO 2002-VII),atât Constituția României cât și Protocolul adițional Convenției garantând ocrotirea dreptului de proprietate asupra, bunurilor ", noțiune care include și dreptul de a presta o activitate, câștigat în baza unei proceduri legale, conform jurisprudenței CEDO.
Astfel fiind, în temeiul disp. art. 304 pct. 9 pr.civ. Curtea va admite recursul reclamantei și constatând îndeplinite cerințele cumulative prev. de art. 14 (1) și 15 (1) din Legea 554/2004, va modifica în tot încheierea recurată și va admite cererea petiționarei în sensul că va dispune suspendarea executării 137/1.09.2009, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în Târgoviște, -,. 10,. C,. 47, Cod poștal -, Județ D împotriva încheierii din data de 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata pârâtă CONSILIUL JUDEȚEAN cu sediul în Târgoviște, nr. 1, Cod poștal -, Județ
Modifică în tot încheierea recurată, în sensul că admite acțiunea și dispune suspendarea executării hotărârii nr. 137/1.09.2009 a Consiliului Județean D - până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 24 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.
Dact. DD
5 ex/26.02.2010
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
