Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 33/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR.33
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul,domiciliat în P,-,.33 S2,.1,.1, județul P, în contradictoriu cu pârâtulGUVERNUL ROMÂNIEI, prin Primul ministru,cu sediul în B, nr.1, sector 1 și intervenientulMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, nr.1 A, sector 1.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 39 lei, cu chitanța nr.- din 16 noiembrie 2009 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei și anulate de instanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reclamantul, pârâtul Guvernul României și intervenientul Ministerul Administrației și Internelor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că acțiunea se află la al treilea termen de judecată, este motivată, legal timbrată, după care:
Curtea, față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, se pronunță asupra cererii de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor în interesul pârâtului Guvernul României, comunicată părților, pe care o încuviințează în principiu, în baza dispozițiilor 52 Cod procedură civilă, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.49 alin.3 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei de interes invocate de pârât și asupra fondului cauzei.
CURTEA
Princererea înregistrată la Curtea de APEL PLOIEȘTI la nr-,reclamantul a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, și a solicitat suspendarea executării actului administrativ individual cu caracter normativ, reprezentat de Hotărârea de Guvern nr. 1135 publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din data de 02.10.2009, până la data pronunțării unei hotărâri cu privire la fondul cauzei în cauza ce vizează anularea Hotărârii de Guvern prin care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar de către d-nul a funcției de prefect al Județului P, funcție ocupată anterior de reclamant în baza Hotărârii de Guvern nr. 128/2009, și din care a fost eliberat în mod abuziv prin emiterea Hotărârii de Guvern nr. 1133/01.10.2009.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a ocupat funcția de prefect al Județului P începând cu data de 25.02.2009, urmare HG nr. 128/2009 prin care a fost desemnat să exercite cu caracter temporar funcția de prefect al Județului P, urmând a fi definitivat în funcție ca efect al organizării concursului în acest sens, la data de 1.10.2009 a fost revocat din funcție dl., viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, la propunerea căruia a fost desemnat să exercite funcția de prefect al județului P, iar la data de 1.10.2009 (prin Decretul Președintelui României nr. 1358/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647, pe data de 1.10.2009) a fost desemnată o altă persoană să îndeplinească funcția de viceprim-ministru, ministru al administrației și internelor, respectiv dl..
La data de 01.10.2009, s-a adoptat Hotărârea nr. 1133/2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamant a funcției de prefect al județului P; la aceeași dată hotărârea menționata a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650, iar la data de 02.10.2009, a fost desemnată o altă persoană să îndeplinească atribuțiile exercitate de către acesta în calitate de prefect/subprefect al județului P, fiind emisă nr.HG 1135/2009 a cărui suspendare o solicită.
A solicitat în temeiul Legii nr. 554/2004 anularea în tot a Hotărârii de Guvern nr. 1133 din data de 01.10.2009 și reintegrarea sa în funcția de Prefect, cu caracter temporar, până la data definitivării pe post, anularea în tot a Hotărârii de Guvern nr.1135 din data de 02.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de reclamant de către D-nul., plata unei despăgubiri, reprezentând suma drepturilor salariale și/sau a prestațiilor de asigurări sociale ce i s-ar fi cuvenit, indexate, majorate și reactualizate, de la momentul eliberării nelegale din funcția de Prefect, până la efectiva reîncadrare în funcția deținută anterior.
A mai arătat reclamantul că HG nr.1133/2009, HG nr. 1135/ 02.10.2009, au fost emise prin abuz de drept, respectiv cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ și cu încălcarea Constituției României, a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, a HG nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
HG nr.1133/01.10.2009 și HG nr. 1135/02.10.2009 au fost emise în baza unui act nelegal, respectiv Decretul nr. 1358/2009 privind desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar, HG nr. 1135 din data de 02.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de reclamant de către d-nul., este nulă având în vedere condiționarea legalității respectivei hotărâri de legalitatea HG nr.1133 din data de 01.10.2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamant a funcției de Prefect.
Hotărârile de Guvern atacate au fost emise în lipsa oricărui criteriu obiectiv care să justifice măsura dispusă, procedându-se la eliberări din funcție în bloc ale prefecților și subprefecților cu privire la care s-a apreciat că nu prezintă orientare politică PD-L și la desemnarea cu caracter temporar în locul acestora a unor persoane simpatizante PD-L, în contextul revocării -ministrului, respectiv Ministrului Administrației și Internelor, dl., membru PSD și înlocuirii acestuia cu un ministru PD-L, în persoana D-lui.
Reclamantul a mai arătat că, nu a fost informat asupra niciunor cauze imputabile care să aibă ca efect eliberarea sa din funcție, nu i-a fost acordat dreptul de preaviz prevăzut de art.99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 și nici nu a fost informat asupra existentei sau nu a unor posturi vacante corespunzătoare, în condițiile art. 99 din Legea nr. 188/1999.
Hotărârile de Guvern contestate au fost adoptate cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004, dreptul de apreciere al autorității emitente fiind exercitat abuziv, fără a exista un motiv real care să justifice încetarea exercitării de către reclamant a funcției în care a fost numit, cu atât mai mult cu cât în conținutul actului contestat nu se indica aplicarea vreunei cauze de încetare a exercitării de către reclamant a funcției încredințate cu caracter temporar până la data definitivării în funcție, de tipul celor prevăzute la art. 92 sau art. 99 din Legea nr. 188/1999.
Prin emiterea Hotărârii nr. 1135/02.10.2009, Guvernul României nu a avut în vedere o mai bună organizare a administrației publice, cu atât mai puțin protejarea vreunui interes public, ci protejarea unor interese individuale de grup, în sensul asigurării exercitării funcției de Prefect al județului P, de către o persoana ale cărei orientări politice sunt agreate de noul ministru interimar al internelor și administrației, diferența de tratament juridic aplicată în privința sa este fundamentată pe considerente de ordin politic, or, opiniile și orientarea politică nu pot reprezenta instrumente de presiune în exercitarea funcției publice, orice discriminare bazată pe acest criteriu fiind prohibită, întrucât este de natură să aducă atingere principiului egalității. Numirea ulterioară în baza HG nr. 1135/02.10.2009 a unei alte persoane în locul său tot cu caracter temporar, este nelegală întrucât îi încalcă dreptul de a fi definitivat pe post în condițiile Legii nr. 188/1999 și ale HG nr. 341/2007, act normativ care reglementează în detaliu modalitatea de desfășurare a concursului de intrare în categoria înalților funcționari publici.
A solicitat reclamantul a se constata îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru suspendarea actului, respectiv: formularea contestației administrative în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, iminența unui prejudiciu grav și ireparabil și a unui caz bine justificat de natură să înlăture prezumția de legalitate a actului contestat.
In ceea ce privește aparența de legalitate a actului contestat, aceasta este înfrântă prin motivele mai sus-evidențiate, motive care sunt în măsura a produce o îndoială puternică asupra legalității hotărârii de Guvern a cărei suspendare o solicită.
Eliberarea din funcție în bloc a peste 30 de prefecți și subprefecți și emiterea unor hotărâri de Guvern prin care se desemnează cu caracter temporar alte persoane în exercitarea acelorași funcții, la aceeași dată la care se dispune revocarea din funcție a ministrului administrației și internelor și numirea în locul acestuia a unui alt ministru interimar, membru al altui partid politic, este de natură a pune la îndoială existența unei justificări obiective privind calea aleasă pentru înlocuirea intempestivă din funcție, alta decât existența unor simpatii politice, motive care, în mod evident, nu se regăsesc printre cauzele prevăzute în Legea nr. 188/1999, de eliberare din funcția publică.
De asemenea, lipsa oricărei motivări de ordin obiectiv în cuprinsul hotărârilor de Guvern atacate care să evidențieze scopul înlocuirilor din funcție este de natură a înlătura prezumția de legalitate a operațiunii. Trimiterea generică din preambulul hotărârii de Guvern la dispozițiile normative aplicabile în caz de mobilitate sau de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice nu răspund cerinței legale de motivare și de indicare a scopului măsurii dispuse, echivalând cu lipsa unei motivări, ceea ce atrage nevalabilitatea actului.
De asemenea, și discriminarea pe criterii sau simpatii politice a înalților funcționari publici atât în ceea ce privește accesul la funcții publice, cât și definitivarea în aceste funcții rezultă în mod categoric din situația de fapt descrisă.
In ceea ce privește excesul de putere și abuzul în emiterea Hotărârii nr. 1135/02.10.2009, reclamantul menționează că Guvernul României nu a avut în vedere o mai bună organizare a administrației publice, ci protejarea unor interese individuale de grup, în sensul asigurării exercitării funcției de prefect al județului P, de către o persoana ale cărei orientări politice sunt agreate de noul ministru interimar al internelor și administrației.
In ceea ce privește prejudiciul iminent și imposibil de reparat altfel, reclamantul solicită a se constata că acesta vizează în principal respectarea ordinii de drept nu numai de către destinatarii principali ai legilor, respectiv de către cetățeni, ci și de către persoanele care contribuie la elaborarea și aprobarea acestora și care în aceeași măsura sunt chemate să asigure punerea lor în practică, referindu-se în mod evident la Guvernul României, la prejudiciul de imagine, stabilitatea sistemului social și politic fiind lezate în mod direct în situația acceptării exercitării în continuare a funcțiilor de prefecți și subprefecți de către persoane desemnate pe criterii de simpatie politică.
Având în vedere ca hotărârea de Guvern prin care s-a dispus eliberarea sa din funcție este un act cu executare uno icto, ce și-a produs efecte la momentul publicării, fiind imposibilă suspendarea acestuia, reclamantul solicită suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 1135/02.10.2009 prin care a fost desemnat în exercitarea aceleiași funcții Domnul, întrucât în lipsa suspendării executării acestei hotărâri de Guvern, este lipsit de posibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de funcționar și de posibilitatea de a ocupa locul de muncă anterior deținut până la soluționarea acțiunii ce vizează anularea actelor nelegale de înlocuire a sa din funcția de prefect/subprefect. Având în vedere caracterul intempestiv al hotărârii de Guvern privind numirea în funcție a D-lui și a celei de eliberare a sa din aceeași funcție, se află în situația de a nu beneficia de un alt loc de munca și de a nu avea acces la nicio măsură de protecție socială sau de a beneficia de dreptul legal de preaviz anterior eliberării din funcție, aspect de unde rezultă urgența în pronunțarea unei hotărâri asupra cererii de suspendare.
In ceea ce privește instituția prefectului reclamantul susține că și activitatea acesteia va avea de suferit în mod grav, în condițiile în care la conducerea acesteia se află persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcții, fiind desemnate pe criterii de simpatie politică, persoane ale căror competențe în îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege în sarcina prefectului nu au fost verificate, exercitarea atribuțiilor de importanță deosebită privind gestionarea situațiilor de urgență, luarea masurilor pentru prevenirea infracțiunilor și asigurarea securității cetățenilor fiind periclitată cu consecințe grave, imposibil de reparat, ce se răsfrâng asupra tuturor cetățenilor din județ.
Pentru toate aceste motive, reclamantul a solicitat suspendarea HG nr. 1135/02.10.2009 până la data pronunțării unei hotărâri judecătorești de către instanța de fond în cauza ce vizează anularea HG nr. 1133/01.10.2009 și HG nr. 1135/02.10.2009.
În drept, reclamantul a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 14 și următoarele din Legea nr. 554/2004.
În temeiul dispozițiilor art.115-118 Cod procedură civilă, pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, având în vedere că părțile reclamante au obligația, odată cu promovarea acțiunii, de a-și dovedi calitatea procesuală activă, adică faptul că sunt într-adevăr titularele dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, iar în materia contenciosului administrativ, calitatea de reclamant nu o poate avea decât titularul unui drept recunoscut de lege, care a fost vătămat de către autoritatea publică pârâtă prin emiterea actului administrativ contestat.
A arătat pârâtul că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă, deoarece nu face dovada dreptului propriu recunoscut de lege și care să fi fost vătămat de actul administrativ contestat, după cum nu face nici dovada legăturii de cauzalitate între act și vătămarea invocată, la data adoptării Hotărârilor Guvernului nr.1135/2009 și nr.1133/2009, termenul prevăzut de lege pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P de către domnul fusese depășit, astfel încât acesta nu se mai poate prevala de existența unui drept privind ocuparea funcției publice.
Pârâtul Guvernul României a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantului, susținând că pentru a fi parte într-un proces este necesar să fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes legitim, născut și actual, personal și direct.
Interesul este calificat unanim în doctrină și în jurisprudență ca fiind o condiție exercițiu a acțiunii civile și de promovare a oricărei forme procedurale ce intră în conținutul acesteia, nefiind suficientă afirmarea existenței unui drept actual, ci și justificarea folosului practic urmărit prin punerea în mișcare a procedurii judiciare și, prin urmare, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.
Hotărârea de Guvern prin care a fost dispusă eliberarea sa din funcție și-a produs efectele la momentul publicării, motiv pentru care acesta nici nu a înțeles să solicite suspendarea executării și a acestui act administrativ, astfel, suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr.1135/2009 nu ar avea drept consecință exercitarea funcției publice de prefect al județului P de către reclamant, față de acesta continuând să producă efecte Hotărârea Guvernului nr. 1133/2009.
Pe fondul cererii, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, având în vedere că potrivit doctrinei și jurisprudenței, prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Legiuitorul a condiționat admiterea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ, de dovedirea de către reclamantul a îndeplinirii cumulative a celor două condiții expres prevăzute, respectiv: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative, ca atare, natura măsurii dispuse prin Hotărârea de Guvern nr. 1135/2009 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P de către domnul - nu constituie prin ea însăși un caz bine justificat.
De altfel, măsura suspendării este reglementată de Legea nr. 554/2004 printr-o normă permisivă, astfel încât admisibilitatea acestei cereri trebuie analizată sub aspectul temeiniciei sale, reclamanții fiind obligați la probarea îndeplinirii condițiilor imperative, cumulativ prevăzute de lege, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Reclamantul trebuie să justifice în mod real existența unei legături de cauzalitate între efectele produse de adoptarea și aplicarea ordonanței de urgență contestată și paguba invocată, mai exact care este pericolul concret ce va afecta drepturile sale subiective, de asemenea, pârâtul învederează că nu se poate vorbi de o pagubă iminentă dacă nu se face dovada unui caz bine justificat, a unei bănuieli serioase asupra prezumției de legalitate a actelor administrative.
Or, prin suspendarea executării actului administrativ se încalcă însăși prezumția de legalitate, fără ca instanța să fi pășit la cercetarea legalității acestuia, prin aceea că instanța trece la verificarea efectelor acestuia, respectiv la constatarea pagubelor produse prin raportare la caracterul legal sau ilegal al actului administrativ.
De asemenea, susține pârâtul, prin dispozițiile art.14 și 15 din Legea 554/2004, legiuitorul a instituit măsuri de protecție pentru persoanele fizice împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care
actele administrative ar fi anulate. În cauza de față, reclamantului nu i se produce vreun prejudiciu, întrucât acesta oricum exercita funcția publică cu caracter temporar, situație cunoscută de acesta încă de la ocuparea funcției.
Totodată, pârâtul învederează faptul că reclamantul nu dovedește existența prejudiciului pretins a fi suferit ca urmare a executării actului administrativ atacat, în considerarea definiției date de legiuitor, este necesar a se demonstra caracterul previzibil al prejudiciului.
Exercitarea temporară a funcției publice de prefect al județului P, de către reclamantul s-a realizat corespunzător prevederilor art.92 din Legea nr. 188/1999 privind funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcției care nu are în cazierul administrativ sancțiuni disciplinare neradiate în condițiile acestei legi.
Așadar, această măsură se dispune de către persoana care are competența de numire în funcția publică, respectiv Guvernul României cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Or, fiind o măsură cu caracter temporar, în cazul în care persoana cu competența legală de numire în funcția publică își modifică opțiunea, cu privire la persoana desemnată să exercite cu caracter temporar o astfel de funcție, poate dispune încetarea măsurii de promovare temporară înainte de termenul pentru care a fost inițial dispusă.
Drept urmare, la data adoptării Hotărârilor Guvernului nr.1135/2009 termenul prevăzut de lege pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P de către domnul fusese depășit, astfel încât acesta nu se mai poate prevala de existența unui drept privind ocuparea funcției sau de suferirea vreunui prejudiciu.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, aceasta fiind întemeiată pe prevederile art. 49 alin. 3 Cod procedură civilă, ale art. 3 alin. 1 pct. 7 din nr.HG 405/2007 și motivată de faptul că, la adoptarea unei astfel de hotărâri, Ministerul Administrației și Internelor elaborează propunerea de numire în funcție, solicitând admiterea acesteia și, pe fond, respingerea cererii de suspendare formulată de reclamant.
Intervenientul a arătat că, în pofida faptului că nu a fost adoptată o hotărâre a Guvernului prin care să i se atribuie calitatea de titular al unei funcții publice corespunzătoare acestei categorii, reclamantul, în mod eronat, se consideră îndreptățit să se prevaleze de prevederile acestui act normativ.
Conform dispozițiilor art.14 din lege, suspendarea executării unui act administrativ, fiind o situație de excepție de la principiul executării din oficiu a actelor administrative, se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, până la pronunțarea instanței de fond, aceste condiții fiind necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ.
Or, după cum a arătat, situația de fapt și de drept a reclamantului este cât se poate de clară, fiind circumscrisă prevederilor art.89 și art.92 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la prima condiție necesară pentru suspendarea executării unui act administrativ, intervenientul solicită a se constata că instituind cerința cazului bine justificat legiuitorul a avut în vedere chestiuni de drept, dar și de fapt care trebuie să existe la data la care se solicită suspendarea.
Motivându-și demersul, reclamantul se referă la împrejurări ipotetice care ar lua naștere într-o anumită conjunctură.
Pentru stabilirea existenței sau inexistenței unui caz bine justificat, trebuie avută în vedere situația celui care solicită suspendarea, și nu eventualele vicii ale actului a cărui suspendare se cere, deoarece acest lucru este analizat de către instanța de judecată învestită cu judecarea cererii principale de anulare a actului, la o sumară cercetare a fondului, instanța de fond nu poate reține elemente de vădită nelegalitate a actelor administrative atacate.
Instanța sesizată cu o cerere de suspendare, analizând dacă există un caz bine justificat pentru admiterea cererii, pe lângă cercetarea aparenței de nelegalitate, va trebui să facă și aplicarea principiului proporționalității prin cântărirea intereselor părților.
Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiții, respectiv prevenirea unei pagube iminente, intervenientul a precizat că, în considerarea definiției date de legiuitor, este necesar a se demonstra caracterul previzibil al prejudiciului. Or, analizând argumentele aduse de către reclamant, nu poate fi demonstrat acest aspect.
Argumentele expuse de reclamant nu fac dovada că menținerea, cu caracter temporar, în funcția publică de prefect a domnului este de natură să producă o perturbare previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice, această perturbare producându-se în opinia sa tocmai prin suspendarea aplicării actelor administrative contestate.
În ședința publică din data de 12 februarie 2010, Curtea a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de Ministerul Administrației și Internelor.
Examinând cauza, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Reclamantul a solicitat suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 1135 publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din data de 02.10.2009, prin care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar de către d-nul a funcției de prefect al Județului P, funcție ocupată anterior de reclamant, cu caracter temporar, începând cu data de 25.02.2009, în baza Hotărârii de Guvern nr. 128/2009, și din care a fost eliberat prin Hotărârea de Guvern nr. 1133/01.10.2009, până la data pronunțării unei hotărâri cu privire la fondul cauzei în cauza ce vizează anularea ultimelor două Hotărâri de Guvern.
Reclamantul a ocupat funcția de prefect al Județului P, urmare a emiterii de către Guvern a HG nr. 128/2009 prin care, în baza art. 43 din HG nr. 341/2007 și a Legii nr. 188/1999, a fost desemnat să exercite temporar funcția de prefect al Județului P, urmând a fi definitivat în funcție ca efect al organizării concursului în acest sens, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 188/2009 și ale HG nr. 341/2007.
La data de 20.10.2009 reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii de Guvern a cărei suspendare o solicită, înregistrată la nr. 17/- la Secretariatul General al Guvernului
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între reclamant și titularul dreptului subiectiv dedus judecății.
În cauză, titularul dreptului subiectiv dedus judecății, de a cere suspendarea executării actului administrativ, este persoana care a formulat plângerea prealabilă, care a sesizat autoritatea publică cu plângere prealabilă, condiție îndeplinită în cauză de către reclamant, care justifică astfel calitate procesuală activă, susținerile pârâtului putând fi examinate în cadrul judecății asupra fondului cererii de anulare a actului administrativ.
Pentru aceste motive, curteava respinge excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei de interes, curtea constată căererea reclamantului nu este lipsită de interes, interesul îl constituie suspendarea executării actului administrativ unilateral, împotriva căruia a formulat plângerea prealabilă, iar instanța învestită cu cererea de suspendare, în aplicarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, verifică îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, prevăzute de acesta, considerente pentru care va respinge excepția lipsei de interes invocată de pârât.
Pe fondul cererii de suspendare, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Art. 2 lit. s și t definește noțiunile de pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil, respectiv cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Rezultă că pentru suspendarea executării actului administrativ este necesară întrunirea a două condiții cumulative, și anume să existe un caz bine justificat și iminența producerii unei pagube, care să poată fi prevenită prin suspendare.
Cu privire la condiția cazului bine justificat, curtea constată că prin Hotărârea de Guvern a cărei suspendare se solicită, nr. 1135 din data de 02.10.2009, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar de către o altă persoană a funcției de prefect al Județului P, această funcție fiind ocupată anterior de reclamant, cu caracter temporar, începând cu data de 25.02.2009, în baza Hotărârii de Guvern nr. 128/2009, în baza art. 43 din HG nr. 341/2007 și a Legii nr. 188/1999 și din care a fost eliberat prin Hotărârea de Guvern nr. 1133/01.10.2009, suspendarea se solicită până la data pronunțării unei hotărâri cu privire la fondul cererii cu privire la anularea ultimelor două Hotărâri de Guvern.
Hotărârea de Guvern a cărei suspendare se solicită, nr. 1135 din data de 02.10.2009, a fost emisă în baza prevederilor art. 43 din HG nr. 341/2007, art. 19 alin. 1 lit. a, art. 89 și 92 din Legea nr. 188/1999, iar împrejurările invocate de reclamant, fără a examina fondul litigiului, nu se constituie într-un caz bine justificat, în sensul art. 2 lit. t din Legea 554/2004, nu conduc la crearea unei îndoieli serioase în privința legalității deciziei actului administrativ, de natură a atrage suspendarea executării acestuia.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 128/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.115 din 25 februarie 2009, s-a dispus exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P de către domnul, în conformitate cu dispozițiile art.43 din Hotărârea Guvernului nr.341/2007 art.19 alin.(l) lit.a), art.89 și 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prin dispozițiilor art.92 alin.(2) din Legea nr.188/1999, fiind prevăzută exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice, dacă aceasta este vacantă, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic".
Termenul prevăzut de lege pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P de către reclamant fusese depășit la data de 2.10.2009, data emiterii HG a cărei suspendare se solicită, fiind emisă și Hotărâre de Guvern în acest sens, nr. 1133/01.10.2009, act administrativ ce se bucură de prezumția de legalitate până la anularea sa, curtea nefiind învestită să examineze în nici un fel legalitatea acesteia.
În aceste împrejurări, invocarea caracterului intempestiv al emiterii hotărârilor, lipsei oricăror justificări obiective în emiterea acestora, aplicării unui tratament vădit discriminatoriu reclamantului, nu pot fi reținute ca fiind caz bine justificat, iar examinarea abuzului de drept, respectiv a excesului de putere, invocate de reclamant, ar echivala cu pronunțarea asupra chiar fondului dreptului.
În ceea ce privește paguba iminentă, art. 2 lit. s definește noțiunile de pagubă iminentă ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil, astfel încât respectarea ordinii de drept, prejudiciul de imagine, stabilitatea sistemului social și politic, prejudicierea activității Instituției Prefectului, nu constituie prejudiciu material, iar susținerile privind lipsa reclamantului de posibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de funcționar și de a ocupa locul de muncă anterior deținut până la soluționarea acțiunii de a beneficia de un alt loc de munca sunt neîntemeiate, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, termenul de exercitare, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului P, de către reclamant, fusese depășit la data de 2.10.2009, data emiterii HG a cărei suspendare se solicită, fiind emisă și Hotărâre de Guvern în acest sens, nr. 1133/01.10.2009, act administrativ ce se bucură de prezumția de legalitate până la anularea sa, curtea nefiind învestită să examineze legalitatea acesteia.
Pentru aceste motive, curtea constată că nu sunt întrunite condițiile de suspendare a executării actului administrativ prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004, paguba iminentă și cazul bine justificat, considerente pentru care va respinge cererea de suspendare a executării ca neîntemeiată, și va admite pentru aceleași considerente și cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de intervenient.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes.
Respinge cererea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul,domiciliat în P,-,.33 S2,.1,.1, județul P, în contradictoriu cu pârâtulGUVERNUL ROMÂNIEI, prin Primul ministru,cu sediul în B, nr.1, sector 1 și intervenientulMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, nr.1 A, sector 1, ca neîntemeiată.
Admite cererea de intervenție formulată de intervenientulMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,în interesul pârâtuluiGUVERNUL ROMÂNIEI.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2010.
Președinte,
- - -
Grefier,
- -
Red./CC
5 ex/12.03.2010
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu
