Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 403/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 06.03.2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 403
Ședința publică din 2 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală pentru accize și operațiuni vamale T, împotriva sentinței civile nr. 144/31.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamantul intimat G și pârâtul intimat Biroul Vamal A, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea reclamantului intimat, în un exemplar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.144/31.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada admis cererea reclamantului G împotriva pârâtelor Autoritatea Națională a Vămilor B, Direcția Regională Vamală T și Biroul Vamal A și a suspendat executarea silită a procesului verbal privind calculul dobânzilor și a penalităților de întârziere nr.1657/24.01.2003, precum și a procesului verbal privind dobânzile și penalitățile de întârziere nr.1484/22.01.2004 precum și a nr.27822/18.10.2007 pentru suma totală de 5434 lei, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ privind anularea celor trei acte.
În motivare s-a reținut că reclamantul a atacat în contencios administrativ procesul verbal de calcul al dobânzilor și penalităților de întârziere nr.1657/2003, precum și cel cu nr.1484/2004 prin care s-au stabilit penalități de întârziere în cuantum de 301.817 lei și 30,18 lei, precum și dobânzi în cuantum de 2.060 lei și penalități în cuantum de 591 lei, în total datorie fiscală de 5.434 lei. Aceste sume reprezintă penalități și dobânzi pentru neplata la scadență a taxelor vamale, precum și a taxei pe valoarea adăugată pentru un import efectuat de reclamant anterior.
Familia reclamantului se compune din trei persoane, reclamantul, soția sa și fiul acestora, născut în anul 2004. Ambii reclamanți sunt încadrați în muncă în calitate de conducători auto la SC Trans SRL și realizează un salariu modest. Cuantumul cheltuielilor pe care le-au plătit aceștia în lunile de iarnă, pentru apartamentul în are locuiesc, în blocul Z 22 din cartierul din municipiul A, depășesc suma de 240 lei lunar, iar factura pentru energie electrică, din luna noiembrie, depășește suma de 270 lei.
În aceste condiții, cererea reclamantului de suspendare a executării proceselor verbale vamale și somației de plată a sumei de 5.434 lei, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea actelor de obligare la plată, este întemeiată, reclamantul făcând dovada că se află într-un caz bine justificat și că este necesară suspendarea executării actelor pentru a nu i se provoca daune materiale ireparabile în această perioadă, care ar avea consecințe asupra întreținerii sale și a membrilor de familie.
În cauză a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională a Vămilor solicitând modificarea sentinței și respingerea cererii reclamantului.
În motivare recurenta critică prima instanță pentru că netemeinic a admis cererea, în condițiile art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, nefăcându-se dovada unui pericol sau a producerii prejudiciului iminent.
Astfel, conform art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, reclamantul poate cere suspendarea executării unui act administrativ până la soluționarea acțiunii pe fondul cauzei, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente.
În cuprinsul cererii de suspendare, pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor de mai sus, contestatorul invocă motive de netemeinicie a actului de impunere emis de autoritatea vamală, fapt pe care aceasta îl apreciază ca fiind suficient, în sensul admiterii cererii și suspendării de către instanță a executării acestuia.
Acest argument nu este de natură să justifice suspendarea executării silite de către instanță, întrucât în speță, contestatorul a omis să demonstreze tocmai faptul că executarea silită a sumei stabilite, prin actul de impunere ar avea consecințe grave pentru el, în sensul producerii unei pagube greu de reparat ulterior.
Recurenta mai arată că simpla începere a executării silite nu poate constitui un motiv întemeiat pentru admiterea unei astfel de cereri, întrucât apreciază că, dacă ar fi considerat acest lucru drept suficient, legiuitorul nu ar mai fi condiționat suspendarea, de îndeplinirea unor altfel de criterii, care privesc în principal gravitatea consecințelor executării silite.
Solicită instanței să țină cont și de faptul că practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește cauze similare, este în sensul respingerii cererilor de suspendare, în situația în care solicitanții nu au făcut dovada clară cu privire la situația lor financiară, din care să rezulte în mod incontestabil faptul că paguba produsă ar fi de natură să producă consecințe grave și care să nu mai poată fi remediată ulterior. Mai mult, suma datorată de către reclamant nu este atât de mare încât să justifice suspendarea executării silite a titlurilor executorii emise de autoritatea vamală, conchide recurenta.
Examinând recursul în raport cu motivele expuse și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este fondat, motiv pentru care se admite, se modifică sentința și se respinge cererea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională a Vămilor, Biroul Vamal A și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, pentru că:
Potrivit art.14 al.1 din Legea nr.554/2004, în temeiul căruia s-a pronunțat sentința recurată, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Prin noțiunea de cazuri bine justificate, se înțeleg împrejurările legate de starea se fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, conform art.2 al.1 lit.t din Legea nr.554/2004.
Potrivit cererii, reclamantul nu a invocat în ce constă cazul bine justificat, în sensul art.2 al.1 lit.t din Legea nr.554/2004, referirile din cererea pentru suspendarea executării celor două titluri de creanță vamală, respectiv a procesului verbal nr.1657/2003 și nr.1484/2004 emise de pârâtul Biroul Vamal A, nefăcându-se la adresa acestor acte, ci la acte vamale constatatoare, în sens general, prin raportare la dispoziții din Codul vamal sau din nr.1566/1995.
Motivarea instanței de fond nu conține, de asemenea, o argumentare a cazului bine justificat, ca o condiție pentru admiterea unei cereri de suspendare a actului administrativ, referirile din sentință legate de situația personală și familială a reclamantului, neîncadrându-se în dispozițiile art.2 al.1 lit.t din Legea nr.554/2004, aspect sub care sentința este nefondată, astfel că recursul se admite așa cum s-a menționat anterior.
Soluția Tribunalului Arad este de altfel și nemotivată în drept, pentru că temeiul juridic a cererii de suspendare a unui act administrativ este reglementat prin dispozițiile art.14 și 15 din Legea nr.554/2004, or, sentința nu conține nici o referire la aceste dispoziții legale.
Instanța de recurs mai constată că hotărârea atacată încalcă dispozițiile art.14 al.1 din Legea nr.554/2004 și sub aspectul duratei măsurii de suspendare a executării actului administrativ vamal, pentru că textul legal suscitat limitează dispoziția instanței până la pronunțarea instanței de fond și nu până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ, ceea ce caracterizează numai măsura luată conform art.15 din Legea nr.554/2004.
În consecință, pentru motivele expuse, recursul pârâtei se admite, cu consecința modificării sentinței în condițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și respingerea cererii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală pentru accize și operațiuni vamale T, împotriva sentinței civile nr. 144/31.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad.
Modifică sentința și respinge cererea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională a Vămilor, Biroul vamal A și Direcția regională vamală pentru accize și operațiuni vamale
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2.IV.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./03.04.2008
Tehnored. /15.04.2008
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecători:,
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica