Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 41/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 07.01.2010
SENTINȚA CIVILĂ NR.41
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.01.2010
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții MINISTRUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, MINISTRUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul lipsă avocat, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței din partea pârâtului Ministerul Mediului și Pădurilor o cerere de amânare a cauzei în vederea depunerii întâmpinării.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială, dovada achitării taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar, Decizia nr.1740/26.03.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Decizia nr.1629/03.12.2009 a Curții Constituționale. Totodată solicită respingerea cererii de amânare față de obiectul cererii.
Instanța, față de împrejurarea că citația a fost primită de pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor la data de 14.01.2010, consideră că este îndeplinit termenul legal pentru a formula întâmpinare, și, având în vedere și dispozițiile art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 care consacră caracterul urgent al cauzelor care au ca obiect suspendarea executării unor acte administrative, respinge cererea de amânare formulată de pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor.
Nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra cererii.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- la data de 07.01.2010 reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâții Ministrul Mediului și Pădurilor, Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suspendarea executării Ordinului nr.1833/07.10.2009 a fostului Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ordin ce a fost comunicat reclamantului la data de 31.12.2009, până la soluționarea de către instanța de fond a cererii având ca obiect anularea aceluiași ordin.
În motivarea acțiunii se arată că prin Ordinul nr.1325/28.05.2009 reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator în cadrul Direcției Silvice Această funcție a fost asumată și exercitată de către reclamant (până la data de 07.10.2009, data emiterii Ordinului nr.1833, atacat pe calea prezentei plângeri prealabile), în baza contractului de management cu nr.80//28.05.2009.
Se arată că prin Ordinul nr.1833/07.10.2009, a fost desființată funcția de conducere de director coordonator, anterior înființată în cadrul Direcției Silvice a Județului T, funcție pe care reclamantul o ocupa începând cu data de 28.05.2009. Prin același Ordin nr.1833, a fost însă menținut contractul de management cu nr.80//28.05.2009, încheiat cu reclamantul, acest contract fiind doar modificat, în sensul că, în acest contract, partea având calitatea de angajator urma să fie asumată de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva (în locul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale). În sfârșit, prin același Ordin cu nr.1833/07.10.2009, se dispune încetarea aplicabilității Ordinului nr.1325/28.05.2009, prin care reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator în cadrul Direcției Silvice
Reclamantul mai precizează că Ordinul nr.1833/07.10.2009 a fost emis, conform celor exprimate în conținutul său, în baza nr.OUG105/2009, deși, în realitate, acest din urmă act normativ nu se aplică funcțiilor de conducere de director coordonator din cadrul direcțiilor silvice.
Astfel, reclamantul apreciază că Ordinul nr.1833/07.10.2009 a Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, comunicat la data de 30.12.2009 este nelegal, pentru următoarele motive:
Se învederează că potrivit conținutul său, Ordinul nr.1833/07.10.2009 a fost emis în baza nr.OUG105/2009, deși acest din urmă act normativ nu privește funcțiile de conducere de director coordonator, de factura celei ocupate de către reclamant în baza anteriorului Ordin nr.1325/28.05.2009; dimpotrivă, art. IV alin.3 fraza I din actul normativ citat stabilește faptul că "serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ - teritoriale, precum și celelalte servicii publice prevăzute în Anexa nr.1 sunt conduse de un director coordonator al serviciului public deconcentrat, respectiv al celorlalte servicii publice".
Se menționează că, Ordinul nr.1833/07.10.2009 stabilește pe de o parte, faptul că începând cu data emiterii lui, "se desființează funcția de conducere de director coordonator, ocupată" de către reclamant și că, la aceeași dată, "își încetează aplicabilitatea Ordinul nr.1325/28.05.2009", iar pe de altă parte, faptul că se menține "contractul de management nr.80//28.05.2009 încheiat cu ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale", respectiv că se modifică acest contract, în sensul înlocuirii părții angajatoare inițiale (Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale) cu un nou subiect de drept, și anume Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Precizează că încetarea funcției de conducere de director coordonator a fost o măsură dispusă la data de 07.10.2009, dată la care reclamantul se afla în concediu medical, fiind în concediu medical din data de 02.10.2009 până la 30.12.2009.
Se mai arată că, condiția cazului bine justificat este susținută de următoarele împrejurări: a) elementele mai sus arătate deja converg spre concluzia că în privința Ordinului nr.1833/07.10.2009 a fostului Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale există serioase dubii privind legalitatea acestui act administrativ unilateral; b) actul a cărui suspendare se solicită a fost întocmit și a început să producă efecte în timpul cât reclamantul se găsea în concediu medical.
Se arată că condiția pagubei iminente este susținută, la rândul ei, de următoarele împrejurări: a) reclamantul, în mod intempestiv, a fost scos în afara funcției anterior ocupate, fără a se dispune, la adresa sa, în mod expres, nici încadrarea pe un alt post și nici eliberarea din funcție ori, după caz, destituirea (concedierea) disciplinară a reclamantului; b) faptul mai sus arătat îl lipsește de orice venit, reclamantul neavând la dispoziție altă sursă de existență decât cea salarială.
Condiția îndeplinirii procedurii administrative prealabile menționată la art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, republicată a fost îndeplinită de către reclamant, prim promovarea împotriva Ordinului nr.1833/07.10.2009 a fostului Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a unei plângeri administrative prealabile, pe calea unor notificări trimise atât Ministrului Mediului și Pădurilor și, respectiv Ministerului Mediului și Pădurilor, cât și Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, respectiv, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitatea lor de succesoare în drepturi a fostului Minister al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, printr-un birou al unui executor judecătoresc, notificări purtând numerele 8 și 9 din 07.01.2010.
În drept au fost invocate dispozițiile art.14 alin.1 fraza I din Legea nr.554/2004, republicată.
Legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:
Reclamantul a deținut funcția de director coordonator în cadrul Direcției Silvice T fiind numit prin Ordinul nr.1325/28.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a încheiat un contract de management cu nr.80//28.05.2009.
Prin Ordinul nr.1833/07.10.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale s-a desființat funcția de conducere de director coordonator ocupată de reclamant, fiind însă menținut contractul de management, a cărui modificare a constat doar în aceea că partea având calitatea de angajator se modifică și va fi Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. Totodată prin ordinul menționat s-a dispus ca de la data intrării în vigoare a ordinului își încetează aplicabilitatea Ordinul nr.1325/28.05.2009.
Temeiul de drept al emiterii Ordinului nr.1833/07.10.2009 a fost nr.OUG105/2009, nr.HG229/2009 și nr.HG8/2009.
Împotriva acestui ordin reclamantul a formulat plângere prealabilă la data de 07.01.2010 (filele 28 - 30 dosar).
După cum se cunoaște, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, fiind el însuși titlu executoriu. Așadar, neexecutarea lui ar fi contrară unei bune ordini juridice, într-un stat de drept și o democrație constituțională. În consecință, suspendarea actului administrativ, ca operațiune juridică de întrerupere a efectelor acestuia apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu. Legiuitorul, prin art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 a instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art.15 alin.1 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art.14 și prin cererea adresată instanței pentru anularea actului atacat.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente sau a unui prejudiciu material viitor. Totodată se impune îndeplinirea condiției de formulare de către reclamanta a plângerii prealabile, conform prevederilor art.7 din Legea nr.554/2004.
Curtea constată că reclamantul a respectat procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, care însă nu a avut ca efect revocarea ordinului atacat.
Pentru a analiza dacă suspendarea solicitată este întemeiată sau nu vom analiza în continuare condițiile impuse de art.14 din Legea nr.554/2004 pentru a interveni suspendarea unui act administrativ.
În ceea ce privește prima condiție impusă de legiuitor, și anume cazul bine justificat, aceasta este definită ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt și de drept, care e de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Definiția legală a sintagmei de "pagubă iminentă" este dată de art.2 din Legea nr.554/2004 în sensul că ea reprezintă un prejudiciu material viitor dar previzibil cu evidență sau, după caz perturbarea gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public.
În cuprinsul cererii de suspendare a executării ordinului reclamantul a invocat o serie de neregularități cu privire la temeiul de drept al emiterii ordinului, inclusiv a menționat că actul a fost întocmit și a început să producă efecte juridice în timpul cât reclamantul se afla în concediu medical.
Reclamantul critică măsura luată prin ordinul mai sus menționat învederând că nr.OUG105/2009 în baza căreia a fost emis actul atacat nu privește funcțiile de conducere de director coordonator, ocupat de către reclamant. Totodată se menționează că în mod nejustificat prin ordinul atacat se desființează funcția de director coordonator însă se menține contractul de management perfectat, acesta modificându-se doar în ceea ce privește partea angajatoare.
Curtea apreciază că eliberarea din funcție, ca și concept juridic, are, în principal, conotația unei sancțiuni care intervine atunci când nu sunt respectate obligațiile prevăzute în contractul de muncă sau în alt contract care dă naștere raportului juridic obligațional dintre angajat și angajator, cum este, în speță, contractul de management.
Aceste circumstanțe de fapt creează suficiente îndoieli în legătura cu legalitatea întocmirii actului atacat.
Curtea constată că și a doua condiție prevăzută de art.14 alin.1 în vederea discutării cererii de suspendare a executării actului administrativ este îndeplinită.
Astfel, în contextul în care reclamantul a deținut funcția de director coordonator în cadrul Direcției Silvice T, în temeiul unui contract de management pe o perioada de 1 an, a avut o serie de obligații de serviciu conform fisei postului în scopul funcționării optime a componentelor direcției pe care a coordonat- Odată cu eliberarea din funcție a reclamantului, aceste reguli interne pot suferi diferite perturbări, care sunt de natură să nu asigure buna funcționare a Direcției. Totodată prin ordinul atacat reclamantul a fost concediat, rămânând astfel fără nici un venit.
În aprecierea îndeplinirii condițiilor menționate de art.14 raportat la art.15 din Legea nr.554/2004 Curtea va lua în considerare și prevederile din recomandarea nr. R (89) 8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Acest act juridic emis la nivel european a considerat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște, totuși eficacitatea necesara acțiunii administrative. De asemenea, recomandarea a apreciat ca autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. În plus, s-a arătat în același act european că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Avanu-se în vedere că România este membră a E, judecătorul român trebuie să țină seama de conținutul acestei Recomandări. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal în decizia nr.4434 din 07.12.2006.
Pe de altă parte, eliberarea din funcție a reclamantului intervenită înainte de expirarea duratei de 1 an pentru care a fost încheiat contractul de management și fără acordarea vreunui preaviz, este de natură a încălca și principiul protecției așteptărilor legitime, în condițiile în care, în considerarea funcție ocupate, reclamantul și-a stabilit o strategie de lucru, în acord cu prevederile contractului de management și ale fișei postului.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, Curtea constată că în speță sunt îndeplinite condițiile legale pentru a interveni suspendarea actului administrativ atacat.
În consecință, va admite cererea formulată și va dispune suspendarea executării actului administrativ contestat până la pronunțarea instanței de fond.
Curtea va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul G, cu domiciliul procedural ales în T,-,.4, jud. T, la av. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, cu sediul în B,-, Sector 5 și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în B,-, Sector 3.
Suspendă executarea Ordinului nr.1833/07.10.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale până la pronunțarea instanței de fond.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/03.02.10
TEHNORED:/03.02.10
7.ex./SM/emis 5 com./
Se comunică:
- reclamant - G, - T,-,.4, jud. T, la av.
- pârât 1 - MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR / MINISTRUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, - B,-, Sector 5
- pârât 2 - MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE / MINISTRUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, - B,-, Sector 3.
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma