Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 444/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.444/CA/2009 -
Ședința publică din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- - -JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- -- judecător
- -- grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - O,- B, jud. B, în contradictoriu cu intimatul reclamant- -O,-, jud. B împotriva sentinței nr.160/CA din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - suspendare executare act administrativ -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, intimatul reclamant a depus la dosar cerere de amânare în vederea angajării unui avocat, cauza este la al doilea de judecată în recurs, după care:
Instanța, respinge cererea de amânare formulată cu motivarea că de la data primirii citației reclamantul avea timp suficient pentru a-și angaja un avocat, lasă cauza la a doua strigare când de asemenea nu se prezintă nici o parte, astfel că rămâne în pronunțare având în vedere că se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.160/CA din 5 martie 2009, Tribunalul Bihora admis cererea formulată de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B și în consecință, s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr.27561 /13.11.2008 emisă de către pârâtă, prin care s-a soluționat contestația împotriva actul constatator nr.604/23.10.2002, până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ ce face obiectul dos. nr- al Tribunalului Bihor, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin Actul Constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului nr.604/23.10.2002 emis de către Direcția Generală a Vămilor -Unitatea Vamală D, s-a stabilit în sarcina reclamantului suma de 79.373.543 ROL(7937,35 RON) reprezentând taxă vamală aferentă operațiunii de introducere în țară a autoturismului Audi A6 seria --, achiziționat din Germania.
Împotriva actului constatator, reclamantul a formulat contestație, înregistrată la pârâtă sub nr.157.669/2008 și soluționată prin Decizia nr.7 din 21 01.2009 în sensul respingerii contestației, ca nedepusă în termen pentru capătul de cerere privind obligațiile vamale în sumă de 7938 lei și respectiv, ca neîntemeiată, pentru obligațiile accesorii în sumă de 13.150 lei aferente obligațiilor vamale.
Reclamantul a formulat contestație împotriva Deciziei nr.7 din 21 01.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 17.02.2009, sub nr.dos-.
Având în vedere că în speță este vorba despre acte administrativ fiscale, rezultă că dispozițiile art.14 din 554/2004 se completează cu cele ale art.215 din OG92/2003 (pr.fiscală) potrivit cărora instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.
Reclamantul a făcut dovada consemnării cauțiunii în sumă de 1000 lei, consemnată prin recipisa de consemnare CEC nr.-/1 din data de 05.03.2009 și achitată prin chitanța nr.-/1 din 05.03.2009.
În conformitate cu dispozițiile art.14 din 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond"
Pentru justificarea cererii sale, reclamantul a depus la dosarul cauzei adresa de înființare a popririi emisă de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C nr.22015/15.09.2008, adresată terțului poprit Banca Transilvania -Sucursala O din care rezultă că s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor reclamantului până la concurența sumei de 9.683 lei.
Este evident că punerea în executare a actului administrativ contestat ar aduce un prejudiciu patrimonial deosebit de însemnat reclamantului, prejudiciu care nu ar mai putea fi recuperat decât pe calea deosebit de anevoioasă a întoarcerii executării, în condițiile în care, s-ar dovedi, în cadrul acțiunii de fond, că nu datorează sumele cuprinse în actele administrative contestate ori, că, este prescris dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale, astfel cum susține reclamantul.
Întrucât analizarea acestor aspecte urmează a se realiza în cadrul acțiunii de fond, până la soluționarea definitivă a acesteia, pentru a preîntâmpina o pagubă iminentă la care ar fi supus reclamantul în situația executării actului administrativ, instanța, în temeiul art.15 554/2004, apreciind întemeiată cererea acestuia, a admis-o și a dispus suspendarea Deciziei nr.7 din 21.01.2009, emisă de către pârâtă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației formulate împotriva acestui act administrativ.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice B, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în mod greșit a admis instanța de fond cererea de suspendare formulată de reclamantă în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice B, fără ca emitentele actelor administrative a căror suspendare s-a solicitat, respectiv Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, în calitate de emitent al Deciziei nr.27561/13.11.2008, referitoare la obligațiile de plată, accesorii aferente obligațiilor fiscale și Direcția Regională Vamală Interjudețeană A - Biroul Local de la Interior D, în calitate de emitent al actului constatator nr.604/23.10.2002, privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului, să fie parte în proces.
Prin urmare, raportat la petitul cererii, având în vedere aspectele învederate, precum și faptul că obligațiile stabilite prin actele administrative a căror suspendare se solicită sunt puse în executare de autoritatea vamală competentă, respectiv Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B și în nici un caz de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, consideră că în cauză calitate procesuală pasivă au Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B și Direcția Regională Vamală Interjudețeană - Biroul Local de la Interior
În ceea ce privește fondul cauzei arată că, într-adevăr potrivit prevederilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ: "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente -, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Însă, legiuitorul condiționează posibilitatea admiterii cererii de suspendare de îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute expres de dispozițiile legale invocate anterior.
Solicită a se constata că, din actele existente la dosar nu rezultă îndeplinirea celor două condiții cumulative, expres prevăzute de lege.
Astfel, arată că, reclamantul nu a depus nici un înscris doveditor în susținerea cererii de suspendare, care să dovedească existența cazului bine justificat sau din care să rezulte iminența producerii unei pagube, în sensul că o eventuală executare silită ar fi de natură să-i cauzeze un prejudiciu, limitându-se la a face afirmații cu caracter general ce țin de fondul cauzei și care urmează a fi analizate în cadrul acțiunii în contencios, afirmații lipsite de relevanță, întrucât este de principiu faptul că, actele administrative se bucură de prezumția de legalitate fiind emise în baza și pentru executarea în concret a legii, sens în care s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.73/2004.
În drept, a invocat prevederile art.14 alin. din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Intimatul -, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice B ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința nr.160/CA din 05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr.1309/CA/2009, a fost admisă cererea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B și s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr.27561/13.11.2008, emisă de pârâtă, prin care s-a soluționat contestația împotriva actului constatator nr.604/23.10.2002, până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Bihor.
Instanța de recurs constată că, prima instanță a admis cererea de suspendare formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, emitenta Deciziei de soluționare a contestației nr.27561/13.11.2008, fără ca emitentele actelor administrative a căror suspendare se solicită, respectiv Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, în calitate de emitent al Deciziei nr.27561/13.11.2008, referitoare la obligațiile de plată, accesorii aferente obligațiilor fiscale și Direcția Regională Vamală Interjudețeană A - Biroul Local de la Interior D, în calitate de emitent al actului constatator nr.604/23.10.2002, privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului, să fie parte în proces.
Raportat la petitul cererii de suspendare și la faptul că obligațiile stabilite prin actele administrative a căror suspendare se solicită sunt puse în executare de autoritatea vamală competentă, instanța de recurs, în temeiul prevederilor art.312 alin.5 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței nr.160/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, care va fi casată cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță - Tribunalul Bihor, u rând a se dispune citarea în cauză a celor două autorități vamale emitente ale actelor administrative a căror suspendare se solicită.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondatrecursul declarat de recurent DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.160/CA din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță - Tribunalul Bihor, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
-
Red.dec. - jud. -
În concept, 13.10.2009
Jud. fond
Tehnoredact.--/
4 ex./15.10.2009
2 com._______
1. recurenta pârâtă -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B -O,- B, jud. B,
2. intimat reclamant -- -O,-, jud. B
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
