Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 585/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 585/2008
Ședința publică din data de 5 MARTIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Simona Szabo
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 53/18.01.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ A CUPRULUI, ȘI FIERULUI SA, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă consilier juridic, pentru reclamantă, care depune delegația de reprezentare, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 28.02.2008 reclamanta a depus întâmpinare, în 2 exemplare.
Reprezentantul reclamantei depune copie cerere de chemare în judecată a Consiliului Local al Comunei și a Primarului Comunei, prin care se solicită anularea Hotărârii nr. 46/22.06.2007, adoptată de Consiliul Local al Comunei, Jud. C, cerere care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, cu termen de judecată 28.03.2008, conform citației pe care o depune.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată, arătând că prin recursul promovat nu se face trimitere la nici un motiv de recurs prevăzut de proc. civ. și că cererea de suspendare a fost înaintată pentru a preveni o pagubă iminentă ce s-ar produce reclamantei prin limitarea transportului.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 53 din data de 18.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost admisă acțiunea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ A ȘI FIERULUI "" D, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL și, pe cale de consecință, a fost suspendată executarea nr. 46/22.06.2007 emisă de Consiliul Local al Comunei, până la soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că sunt întrunite cerințele art. 14, 14 din Legea nr. 554/2004. Astfel, se relevă că prin hotărârea consiliului local nr. 46/2007 s-a stabilit limitarea vitezei de deplasare în intravilanul localităților pe raza comunei, la 40 km/, iar tonajul a fost limitat la 7,5 tone pentru intervalul de timp 01.07.2007 - 01.07.2008, că deși în cuprinsul hotărârii au fost stabilite rute ocolitoare, acestea sunt impracticabile. Or, în aceste condiții, relevă instanța, reclamanta practic nu poate folosi alte rute și în acest context, este evidentă producerea pagubei raportat la imposibilitatea respectării contractelor și termenelor pe care și le-a asumat.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs Consiliul Local al Comunei, solicitând admiterea recursului și menținerea efectelor hotărârii consiliului local nr. 46 din 22.06.2007.
În susținerea celor solicitate, recurentul arată că în fapt rutele ocolitoare sunt practicabile, dar intimata-reclamantă a dorit lărgirea lor, motiv pentru care acestea sunt nefuncționale din culpa exclusivă a lor. În contextul art. 38 lit. h din Legea minelor nr. 85/2003, mai arată recurentul, se prevede faptul că toți titularii de licență sunt obligați să construiască drumuri, poduri sau alte lucrări care le sunt necesare desfășurării activității de minerit, iar de la apariția legii până în prezent, intimata putea să edifice drumurile de acces necesare desfășurării activității de minerit.
În plus, arată recurentul, că în vederea extinderii drumului de acces, a lărgirii a fost nevoită să achiziționeze terenuri care se află în proprietatea cetățenilor, că Legea minelor prevede un drept de servitute legală de trecere asupra terenurilor aflate în perimetrul de exploatare, drept care este folosit de intimată fără a face dovada de plată a unei rente anuale, așa cum prevede art. 7 alin. 2 din Legea nr. 85/2003.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului fundamentat pe aceea că singura critică adusă sentinței este de natură subiectivă. Astfel, în dezvoltare, intimata mai arată că deși hotărârea autorității stabilește rute ocolitoare, acestea nu există, iar cererea de suspendare a fost înaintată pentru a se preveni o pagubă iminentă ce s-ar produce întrucât sunt încheiate o serie de contracte cu diverși beneficiari pentru livrarea de nisip caurtifer, or, limitarea transportului implică imposibilitatea derulării contractelor, ceea ce duce la daune interese suportate de către unitate.
Analizând argumentele aduse prin prisma actelor dosarului, a normelor juridice incidente și a art. 304.pr.civ. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate.
Astfel, este cunoscut că suspendarea executării actelor administrative intervine atunci când legiuitorul o prevede, în limitele și condițiile instituite de aceasta. În acest sens, legea contenciosului administrativ, pe care se fundamentează cererea introductivă de instanță, prin dispozițiile sale prevede că în cazurile bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanței suspendarea executării actului administrativ.
Același act normativ, cu privire la paguba iminentă, o definește ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil, cu evidență sau perturbarea gravă a activității.
Cu alte cuvinte, suspendarea se poate dispune în situația în care există o aparență de nelegalitate care atestă un caz bine justificat și un prejudiciu material viitor previzibil ce relevă o pagubă iminentă.
În cauză, cererea a fost justificată de intimată printr-o serie de argumente, în sprijinul tezei potrivit căreia ar fi oportună neaplicarea temporară și provizorie a actului administrativ. Această argumentare se bazează pe aceea că actul este emis fără o informare prealabilă, așa cum prevăd disp. nr.OG 43/1997; fără a avea în vedere un alt acces posibil; aduce atingere dreptului instituit în favoarea sa prin dispozițiile Legii minelor, respectiv fără o fundamentare în conformitate cu legea, precum și pe aceea că prin executare s-ar aduce o perturbare activității, o pagubă materializată în despăgubiri pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractele pe care le are încheiate, dat fiind interdicția de a circula pe drumul public.
Din cele redate, se observă că intimatul a invocat nelegalitatea actului derivând din nerespectarea regulilor referitoare la dreptul de servitute și circulație, respectiv a regulilor impuse de lege pentru emiterea actului administrativ.
Referitor la aceste aspecte, recurentul afirmă că folosința invocată de intimat, în condițiile Legii minelor se face fără plata despăgubirilor cetățenilor din comună; că pentru protejarea siguranței traficului rutier, evitarea despăgubirilor suplimentare a părții carosabile și a locuințelor populației, se impune măsura adoptată prin hotărârea a cărei suspendare se cere.
În condițiile verificării sumare ce se impune în această procedură se observă că măsura a fost fundamentată pe protejarea siguranței traficului rutier la nivelul comunei, evitarea suplimentară a părții carosabile și a despăgubirilor. Cele reținute de deliberativ prin actul adoptat nu au la bază o expunere de motive printr-un referat sau aviz de specialitate al compartimentelor îndrituite a face o fundamentare. Din actele depuse nu rezultă în ce ar consta nesiguranța traficului la nivel de comună, unde și care este porțiunea distrusă, care sunt cauzele care au dus la degradare, ce a determinat degradarea, aspecte determinate de specialiști în măsură să fundamenteze instituirea unor interdicții, fie ele chiar temporare. Or, în lipsa unui referat de specialitate, a altor acte care să releve necesitatea protejării, se creează o situație de îndoială, respectiv o aparență de nelegalitate în măsură să evidențieze existența unui caz bine justificat cerut de legea contenciosului.
Pe de altă parte, nu trebuie omis că în cauză se conturează perturbarea activității intimate, perturbare care se răsfrânge inclusiv prin crearea unei pagube materiale, în condițiile imposibilității onorării obligațiilor asumate. Or, în aceste circumstanțe, dat fiind existența pagubei și a îndoieli create, în mod corect a reținut prima instanță că în cauză sunt întrunite cerințele legii vizând suspendarea executării actului administrativ.
Desigur, se susține că intimatul nu ar fi achitat redevențe cetățenilor și că s-ar produce distrugeri locuințelor. Susținerea referitoare la redevențe nu poate constitui un argument justificat al măsurii ce se consideră a fi luate, întrucât nu vizează raporturi cu recurenta și acestea se pot reglementa pe calea dreptului comun. Cât privește argumentul referitor la distrugerea locuințelor, acesta ar putea fi, eventual, reținut în condițiile în care ar exista un referat și acte care să ateste cele susținute. Or, în lipsa acestora, susținerile sunt lipsite de relevanță și urmează a fi respinse.
Așadar, față de cele arătate, constatând că nu sunt motive întemeiate, Curtea, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 53 din 18 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./31.03.2008.
Jud.fond:,.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Simona Szabo, Floarea Tămaș
