Respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect. Sentința 81/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 81/2010

Ședința publică din data de 25 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 24 februarie 2010 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmisă pe fax, o cerere din partea pârâtului Ministerul Justiției, prin care se solicită comunicarea Deciziei nr. 4024/01.10.2009 a

Curtea, analizând cererea formulată de pârâtul Ministerul Justiției o apreciază ca fiind neîntemeiată și o va respinge, reținând că, parte în cauză până la acest moment procesual a fost Ministrul Justiției și Libertăților, în numele căruia compartimentul de specialitatea al Ministerului Justiției și Libertăților a formulat apărări în cauză. Totodată, se constată că apărări în cauză a formulat doar Ministerul Justiției și Libertăților, inclusiv în fața prin întâmpinarea colaționată din dosarul nr- al astfel, Curtea de APEL CLUJ nu are nici o obligație legală de a comunica Decizie nr. 4024/01.10.2009 a, dimpotrivă Ministerul Justiției și Libertăților putea și era obligat să ia la cunoștință de conținutul Decizie

Curtea, analizând înscrisurilor existente la dosar, raportat la împrejurarea că în cauză reclamanții au atașat la precizarea de acțiune depusă la data de 03.02.2010 Sentința civilă nr. 418 din 28.09.2009 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 699 din 10.02.2010 a invocă, din oficiu, excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare formulată, pe considerentul că prin această hotărâre judecătorească a fost anulat irevocabil actul administrativ a cărei suspendare se cere.

Curtea, reține cauze în pronunțare asupra excepției invocate.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 365 din 13 iulie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, s-a dmis excepția inadmisibilității invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare formulată de reclamanții, -, -, și în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data de 07.07.2009 s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL CLUJ, cererea de suspendare a actului administrativ nr.76.602/03.07.2009, emis de către pârâtul Ministerul Justiției și.

Reclamanții, -, -, și și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.14 din Legea 554/2004, arătând în motivarea acesteia că sunt întrunite condițiile de suspendare a actului administrativ menționat în sensul art.14, respectiv cazul bine justificat, prevenirea unei pagube iminente, respectiv este făcută dovada plângerii prealabile, în accepțiunea acestora - actul nenumit nr.76.602/03.07.2009 constituind un act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea 554/2004.

Prin întâmpinarea depusă la data de 10 iulie 2009, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția inadmisibilității cererii, ca urmare a lipsei dovezii procedurii prealabile. Pârâtul și-a completat ulterior întâmpinarea, respectiv la data de 13.07.2009, invocând și excepția lipsei de obiect a acțiunii reclamanților, raportat la faptul că efectele "adresei" nr.76.602/03.07.2009 Ministerului Justiției și Libertăților au fost suspendate de către Curtea de APEL CLUJ la data de 09.07.2009, respectiv de către Curtea de Apel București la data de 07.07.2009.

În probațiune, au fost depuse înscrisuri.

Referitor la cele două excepții de ordine publică, invocate de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților - inadmisibilitatea, respectiv lipsa de obiect, Curtea, a analizat cu prioritate excepția inamisibilității, raportat la specificul procedurii instituite de prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004 și la efectele pe care le produce o eventuală admitere a acesteia, apreciindu-se că este respectată ordinea de prioritate dezvoltată în doctrină, pe baza prev. art. 137 alin. 1.pr.civ.

Prin decizia nr.4024 din 1 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr- Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței 365/2009 a Curții de APEL CLUJ - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că oluția primei instanțe în ceea ce privește respingerea cererii de suspendare ca inadmisibilă, pentru lipsa dovezii plângerii prealabile este nelegală.

În acest sens jurisdicția supremă a statuat că revederile p. art.14 alin.1, art.7 și art.11 din Legea nr.554/2004,modificată și completată au fost interpretate În mod greșit de către instanța de fond, acestea făcând obiectul criticii prevăzut de art.304 pct.9 pr. civ.

Astfel, otrivit p. art.11 alin.1lit.b din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-a reținut că introducerea acțiunii în justiție se face în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii că revederile p. art.14 și art.7 din Legea nr.554/2004 trebuie coroborate cu cele de la art.11 din aceeași lege. Dacă art.14 și art.7 instituie principiul formulării plângerii prealabile în materia contenciosului administrativ, prevederile art.11 arată excepțiile de la acest principiu, cazurile în care formularea reclamației administrative nu este obligatorie, de unde rezultă că inexistența acesteia nu poate conduce la respingerea acțiunii ca inadmisibilă, astfel cum a procedat instanța de fond.

S-a mai reținut că, recurenții-reclamanți s-au plâns instanței de judecată de refuzul autorității intima te de a achita drepturile salariale prin includerea plății sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Conform art.11 alin.1 lit.b din Legea nr.554/2004, modificată și completată, acțiunea în justiție se introduce în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, astfel încât efectuarea plângerii prealabile nu poate fi solicitată nici în cadrul unei cereri de suspendare, întemeiată pe dispozițiile art.14.

ÎCCJ a conchis că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, fiind întrunite motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sens în care în temeiul art.312 alin.1 teza 1, alin.3 Cod procedură civilă și art.20 alin.3 din Legea nr.554/2004 modificată și completată, s-a admis recursul, s-a casat sentința recurată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În ceea ce privește motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, s-a constatat că apărările intimatului formulate, prin întâmpinare sunt pertinente, urmând ca instanța de fond, cu ocazia rejudecării pricinii să lămurească aspectele ce țin de calitatea procesuală pasivă a Ministerului Justiției și Libertăților.

În rejudecarea cauzei după casare,Curtea a cerut explicații reclamanților la care aceștia au răspuns printr-o precizare de acțiune care a fost comunicată cu pârâtul Ministerul Justiției introdus formal în cauză. Din această perspectivă Curtea constată că nu mai există dat motivul de nulitate invocat de pârâtul Ministrul Justiției cu atât mai mult cu cât acesta și-a făcut toate apărările în cauză prin intermediul aceluiași compartiment juridic. Așa fiind, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Justiției se va respinge ca neîntemeiată.

În analiza pe fond a cererii de suspendare, Curtea va reține că excepția lipsei de obiect invocată de pârâtul inițial chemat în judecată este fondată, drept pentru care se va dispune respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.

Pentru a pronunța această soluție Curtea are în vedere că prin sentința civilă nr. 418 din 28.09.2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 699 din 10 februarie 2010 pronunțată de ÎCCJ- s-a anulat în întregime actul administrativ al cărui anulare se solicită prin acțiunea introductivă.

Și este așa deoarece, dresa nr. 76.602/03.07.2009 este un act administrativ unilateral, cu caracter normativ și nu individual. Ea dispune în privința unui număr nedeterminat de subiecți, persoane fizice identificate doar prin indicarea unor caracteristici generale, respectiv personalul angajat în instanțele judecătorești. Conținutul adresei nu a fost adus la cunoștința fiecărui angajat, ci doar la cunoștința ordonatorilor terțiari și secundari de credite, deci nu a avut loc o comunicare individuală, ci o aducere la cunoștință indirectă, prin intermediul ordonatorilor de credite.

Actul atacat și a cărei suspendare se solicită prin prezenta cerere are caracterul unui act administrativ cu caracter normativ iar nu individual așa încât calitatea procesuală activă este conferită oricărei persoane față de care se produc efectele juridice prin emiterea acestuia și prin care îi sunt lezate drepturile sau interesele legitime.

Deoarece actul administrativ atacat a fost anulat în întregime prin sentință definitivă și irevocabilă, acesta nemaiproducând efecte juridiceerga omnes, lipsește obiectul cererii de suspendare a respectivului act.

De altfel, Curtea reține că efectele anulării unui act administrativ se produc pentru viitor și sunt general obligatorii, indiferent de categoria și numărul reclamanților (art. 23 din Legea nr. 554/2004). Pe cale de consecință, trebuie să conchidem că și cererea de suspendare a unui act administrativ cu caracter normativ produce aceleași efecte.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 23 din aceeași lege, Curtea a admis excepția lipsei de obiect și a respins ca atare cererea de suspendare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

1. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților, actual Ministerul Justiției.

2. Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a actului administrativ nr. 76602/03.07.2009 emis de Ministerul Justiției și Libertăților, actual Ministerul Justiției, formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și libertăților, actual Ministerul Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red.U/Dact.

22 ex./02.03.2010

 

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur


 

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect. Sentința 81/2010. Curtea de Apel Cluj