Vânzări spații comerciale (legea nr.550/2002). Decizia 1650/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1650/2009
Ședința publică de la 12 Mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursurile declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUN.C N și COMISIA DE A COMERCIALE SI DE PRESTARI SERVICII CONSTITUITA CONFORM LEGII NR.550/2002, împotriva sentinței civile nr. 536 din 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA MEȘTEȘUGĂREASCĂ FOTO C N, având ca obiect vânzări spații comerciale ( Legea nr. 550/2002).
La apelul nominal se prezintă pentru intimată Societatea Meșteșugărească Foto C, avocat, lipsă fiind recurenții.
Procedura este legal îndeplinită.
Recurentele sunt scutite de plata taxelor de timbru potrivit art. 17 din Legea 146/1997 și art. 229 cod procedură fiscală.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta intimatei arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și depune la dosar în copie, chitanța nr. 56 din 5 mai 2009 și factura nr. 33 din 5 mai 2009, reprezentând achitarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, după deliberare, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, constată că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului promovat de pârâți, menținerea în totalitate a sentinței civile recurate și în consecință admiterea acțiunii așa cum fost formulată, respectiv anularea Hotărârii nr. 463/2008 emisă de pârâta Comisia de vânzare a spațiilor comerciale și de prestări servicii și a se constata că intimata îndeplinește condițiile legale pentru cumpărarea spațiului comercial situat în C-N,-, având calitatea de cumpărător prin negociere directă, pentru motivele invocate în scris la instanța de fond și susținute oral cu ocazia acordării cuvântului pe fond. Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 536 din 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamanta Societatea Meșteșugărească Foto C-N, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al mun. C-N și Comisia de Vânzare a Comerciale și de Prestări Servicii constituită în baza Legii nr. 550/2002.
S-a dispus anularea Hotărârii nr. 463/01.04.2008.
Au fost obligați pârâții să vândă reclamantei, prin negociere directă, conform Legii nr. 550/2002, spațiul comercial situat în C-N,- jud.
Au fost obligați pârâții să achite reclamantei suma de 6.760 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta Societatea Meșteșugărească Foto C-N a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al mun. C-N și Comisia de Vânzare a Comerciale și de Prestări Servicii constituită în baza Legii nr. 550/2002, anularea Hotărârii nr. 463/01.04.2008, să se constate că îndeplinește condițiile legale prevăzute de art. 16 din Legea nr. 550/2002 pentru cumpărarea spațiului comercial situat în C-N- jud. C având calitatea de cumpărător prin negociere directă și să fie obligată pârâta la vânzarea spațiului.
Reclamanta deține spațiul situat în C-N,- jud. C, în baza contractelor de asociere nr. 96/24.04.2000, nr. 323/26.04.2005 și a actului adițional nr. 2 la contractul de asociere nr. 323/26.04.2005 încheiat la data de 26.06.2007. A efectuat toate demersurile necesare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 550/2002, în vederea cumpărării spațiului prin negociere directă. Prin Hotărârea contestată a fost respinsă cererea, motivat de faptul că, urmare a verificării situației financiare a spațiului, în evidențele contabile ale pârâtelor figurează cu debite restante la plata chiriei cel puțin 6 luni consecutiv, din momentul încheierii contractului cu Consiliul Local. Reclamanta considerat că această hotărâre este nelegală, întrucât nu a înregistrat niciodată restanțe la plata cotei de asociere pe o perioadă de 6 luni consecutiv.
Legea nr. 550/2002 stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, iar potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din acest act normativ, vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări servicii se realizează prin negociere directă, sau, după caz, prin licitație publică cu strigare, în condițiile prezentei legi.
Spațiul comercial deținut de reclamantă se află în administrarea pârâtului Consiliul Local al mun. C-N și este inclus în lista spațiilor propuse pentru vânzare, aspect ce rezultă din adresa nr. 73499/11.12.2002 emisă de Primăria mun. C-
Argumentele invocate de pârâți în justificarea refuzului de a proceda la vânzarea spațiului către reclamantă, respectiv înregistrarea, de către reclamantă, de restanțe la plata cotei de asociere pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv, în perioada iunie 2000-septembrie 2002, decembrie 2002-martie 2004, februarie 2006-noiembrie 2006, dar și ulterior, nu au putut fi reținute de către tribunal.
Astfel, din raportul de expertiză efectuat în cauză, completat cu obiecțiunile formulate de pârâtul Consiliul Local al mun. C-N, rezultă că în perioada aprilie 2000-decembrie 2007 reclamanta nu a înregistrat debite restante la plata cotei de asociere. Mai mult decât atât, rezultă din expertiză că reclamanta a achitat sume în plus, deși pârâții nu emiseseră facturi fiscale pentru acestea.
Prin urmare, rezultă că susținerile pârâților privind restanțele pe care reclamanta le-ar fi înregistrat la plata chiriei pe o perioadă mai mare de 6 luni sunt nefondate, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 550/2002 pentru a se proceda la vânzarea spațiului prin negociere directă.
În consecință, refuzul pârâtelor de a proceda la vânzarea prin negociere directă a spațiului deținut de reclamantă în baza contractului de închiriere-, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 550/2002, apare ca fiind unul nejustificat, în condițiile în care reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru cumpărarea acestuia, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 1, 18 din Legea nr. 554/2004, tribunalul a admis cererea formulată și va dispune în consecință.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUN.C N și COMISIA DE A COMERCIALE SI DE PRESTARI SERVICII, solicitând în temeiul disp. art. 312 Cod proc.civ. admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță.
În motivarea recursurilor, recurenții arată că oluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală, fiind data cu incalcarea si aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 304 pct. 9. pr. civ. împrejurare fata de care recursul să fie admis pentru considerentele la care ne vom referi in continuare:
Un prim aspect pe care îl învederează se referă la necomunicarea de către instanța investita cu soluționarea cauzei a răspunsului expertului la obiecțiunile pe care le-a formulat fata de expertiza contabilă dispusă, motivând prin aceea că pârâții aveau posibilitatea de a le studia la dosarul cauzei.
Necomunicarea acestui răspuns echivalează cu imposibilitatea pârâților de a formula un punct de vedere cu privire la opinia expertului, mai ales in condițiile in care, ambii pârâți sunt entități juridice distincte, iar unul din aceștia (Comisia de aplicare a Legii nr. 550/2002 ) nu a fost reprezentat la nici un termen de judecată.
In al doilea rând, împrejurarea reținută de către instanța de fond, in sensul că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de disp. art. 16 din Legea nr. 550/2002 este neconformă cu realitatea.
Astfel, in mod corect s-a apreciat de către Comisia de vânzare a comerciale si de prestări servicii că in cauză sunt aplicabile disp. art. 16 din Legea nr. 550/2002, în sensul că reclamanta nu poate beneficia de vânzarea spațiului comercial in litigiu prin negociere directă, întrucât pe parcursul derulării contractului de închiriere a înregistrat debite la plata chiriei cel puțin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului.
In concret, din verificarea situației financiare a contractului de asociere nr. 96/24.04.2000, transcris sub nr. 323 /06.04.2005 din perspectiva art. 16 din Legea 550/2002, așa cum de altfel a reținut si Comisia de vânzare a spatiilor comerciale si de prestări servicii, reiese faptul că se înregistrează in perioadele iunie 2000 - septembrie 2002, decembrie 2002 - martie 2004 si februarie 2006 noiembrie 2006 restante la plata obligațiilor aferente contractului constând în cota de asociere actualizată cu rata inflației. In susținerea celor prezentate a anexat la dosarul cauzei balanța contractului, unde se poate ușor observa în fiecare lună din perioadele menționate mai sus, înregistrarea unui sold debitor la sfârșit de lună ceea ce înseamnă că titularul contractului nu si-a achitat in întregime obligațiile contractuale înregistrând astfel restante la plată.
Recurenta s-a bazat si pe interpretarea data de Direcția Generală Juridică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice transmisa prin adresa nr. -/24.03.2005 unde in ultimul alineat se precizează: " Cu privire la ipoteza prevăzuta la art. 6 alin(3) lit.a din HG nr. 1341/2002, opinia noastră este ca in tot cuprinsul actului normativ au fost avute in vedere acele ipoteze in care au fost înregistrate restante (totale sau parțiale)a plata chiriei, pe o perioada de cel mult 6 luni consecutiv si nu de neplată în mod efectiv a chiriei pe o perioada de cel mult 6 luni consecutiv.".
Expertiza contabilă efectuată in cauza precizează în cap. C Concluzii faptul că ".nu rezultă să se fi înregistrat restante la plata chiriei mai mari de 6 luni consecutive." Apreciază ca expertul a interpretat greșit prevederile art. 16 din Legea 550/2002, în sensul că nu s-au înregistrat neplăți perioade mai mari de 6 luni consecutive.
Deși disp. art. 16 din Legea nr. 550/2002 impun, ca și condiție faptul ca reclamanta să nu aibă obligații neachitate față de stat, instanța omis să verifice dacă societatea îndeplinește și dea de- doua condiție prevăzută de textul legal.
Examinând recursurile instanța constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 463 din 1.04.2008 s-a respins cererea reclamantei Societatea Meșteșugărească Foto de vânzare prin negociere directă spațiului situat în C-N,- cu motivarea că reclamanta figurează în evidențele contabile cu debite restante la plata chiriei cel puțin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu Consiliul Local.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 550/2002, vânzarea spațiilor comerciale de prestări servicii și de producție către comercianți, respectiv prestatori de servicii persoane fizice sau juridice care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locație de gestiune, asocierea în participațiune sau leasing încheiat în condițiile legii și valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face la solicitarea acestora, prin metoda negocierii directe. Nu beneficiază de aceste prevederi persoanele fizice sau juridice care au înregistrat restanțe la plata chiriei cel puțin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu vânzătorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vânzătorul, precum și persoanele fizice sau juridice care au obligații neachitate față de stat la data vânzării spațiului.
Din expertiza efectuată în cauză rezultă că perioada aprilie 2000 - decembrie 2007 reclamanta nu înregistrat debite restante la plata cotei de asociere.
În motivele de recurs recurenta invocă faptul că instanța de fond nu efectuat controlul cu privire la îndeplinirea de către reclamantă și a celei de-a doua condiții prev. de art. 16, respectiv de a nu avea obligații neachitate față de stat la data vânzării spațiului.
Motivul de recurs este nefondat, deoarece s- solicitat anularea Hotărârii nr. 463 din 1.04.2008 prin care s-a respins cererea reclamantei doar pe considerentul neîndeplinirii condiției referitoare la restanțele la plata chiriei și nu pe considerentul că ar avea debite restante la stat.
Instanța nu poate cenzura valabilitatea unei hotărâri decât în limitele și pe considerentele pe care fost adoptată, ori raportat la motivul pentru care s-a respins prin hotărâre cererea reclamantei de i se vinde spațiul, hotărârea este nelegală.
Răspunsul la obiecțiunile la expertiză a fost depus înainte de termenul de judecată a acțiunii, pârâta având timpul necesar pentru a-l studia.
Necomunicarea acestui răspuns nu a fost de natură a le prejudicia pe recurente, cu atât mai mult cu cât în ele expertul precizează că își menține punctul de vedere și pozițiile exprimate în expertiză.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art. 312(1) Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursurile.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civ. recurenții vor fi obligați și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4760 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N și COMISIA DE A COMERCIALE SI DE PRESTARI SERVICII împotriva sentinței civile nr. 536 din 5 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții în solidar să plătească intimatei SOCIETATEA MEȘTEȘUGĂREASCĂ FOTO CNs uma de 4760 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red. dact. GC
2 ex/11.06.2009
Jud.primă instanță:
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
