Anulare act administrativ. Sentința nr. 1843/2014. Tribunalul ALBA

Tribunalul ALBA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 1843/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 7828/107/2010*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

SENTINȚA Nr. 1843/C./2014

Ședința publică de la 17 Decembrie 2014

Completul compus din:

Președinte C. C.

Grefier sef E. B.

Pe rol soluționarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul M. S., prin PRIMAR, pârâta . SRL, prin administrator judiciar Expert Insolvență SPRL și administrator special M. N. și intervenientul C. L. AL MUNICIPIULUI S., având ca obiect anulare act administrativ

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.12.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 10.12.2014 și apoi, 17.12.2014, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A. la data de 06.09.2010, sub dosar nr._, reclamantul M. S., reprezentat prin Primar S. M., a chemat în judecată în calitate de pârâtă pe . SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absoluta a contractului de asociere in participațiune nr. 48/_/08.08.2007, încheiat intre M. S. si . SRL, să se dispună repunerea părților in situația anterioara, cu obligarea paratei de a elibera terenul si de a restitui reclamantului folosința acestuia, liber de orice lucrări si construcții. În situația in care pârâta nu eliberează terenul de bună voie in termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, in temeiul art. 1077 c. civ., reclamantul a solicitat să fie autorizat să aducă el la îndeplinire această obligație, pe cheltuiala pârâtei. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că intre M. S. si . SRL a fost încheiat contractul de asociere in participațiune înregistrat la Primăria S. sub nr. 48/_/08.08.2007.

Prin acest contract părțile au convenit asocierea in scopul realizării in comun a unei baze sportiv-recreative, pe un teren aflat in domeniul public al Municipiului S., in suprafață totală de 13.571 mp. situat în Parcul Arini din S..

In art. 1.2 din contract se arată că actul are la baza HCL nr. 410/2006, Legea 215/2001 privind administrația publica locala si art. 251-256 c.. a fost încheiat pentru o durata de 40 de ani.

Prin acest contract, reclamantul a pus la dispoziție pârâtei suprafața de teren de 13.571 mp din domeniul public al Municipiului S., astfel cum se identifica in art. 1.1 din contract, iar parata s-a obligat sa contribuie la realizarea scopului asociației cu toate mijloacele materiale si financiare necesare amenajării bazei sportiv-recreative.

In art. 4 din contract părțile au convenit ca pârâta sa culeagă exclusiv orice profit rezultat din operațiunile comerciale desfășurate in legătura cu baza sportiv-recreativa, reclamantul având doar dreptul de a folosi baza sportiv-recreativa de luni pana vineri, intre orele 8 si 14.

De asemenea, prin contract s-a constituit in favoarea pârâtei un drept real de superficie asupra tuturor construcțiilor.

Reclamantul a considerat contractul ca lovit de nulitate, pentru fraudarea legii, respectiv a dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind regimul bunurilor din domeniul public, Legii 215/2001 privind administrația publica locala si OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica.

Astfel, Legea 213/1998, art. 11 dispune:

"(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, după cum urmează:

a. nu pot fi înstrăinate: ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau închiriate, in condițiile legii.

(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. 1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta."

Potrivit titlului XII din Legea nr. 215/2001, bunurile din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pot face doar obiectul unor contracte de concesiune, închiriere sau dare in administrare in condițiile legii (cu mențiunea ca darea in administrare se face doar către regii autonome, prefecturi, autorități ale administrației publice centrale si locale sau unor instituții publice de interes național, județean sau local).

Închirierea se face numai prin licitație publica iar concesionarea bunurilor se face conform procedurii prevăzute de OUG nr. 54/2006.

Prin urmare, legea nu permite încheierea altor tipuri de contracte prin care sa fie cedata folosința asupra bunurilor din domeniul public către societăți comerciale private, decât in modalitatea contractelor de concesiune cu plata unei redevențe sau in modalitatea contractelor de închiriere, cu plata unei chirii.

Reclamantul a considerat că încheierea contractului de asociere in participațiune încalcă dispozițiile Titlului XII din Legea nr. 215/2001 si art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, fapt ce atrage nulitatea absoluta a actului încheiat, așa cum se arata in mod expres in art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998.

Potrivit art. 948 c. civ., o cauza licita este o condiție esențiala pentru validitatea unei convenții, iar potrivit art. 966 . civ. obligația fără cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea niciun efect. Cauza este nelicita când este prohibita de legi, când este contrară ordinii publice si bunelor moravuri (art. 968 c. civ.).

Prin urmare, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, raportat la titlul XII din Legea 215/2001, coroborat cu art. 948 si 966 c.civ, reclamantul a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a contractului nr. 48/_/08.08.2007, încheiat prin fraudarea legii.

Potrivit principiului „quod nullum est nullum producit efectum”, actul juridic nul este lipsit de orice efect. Efectele nulității se produc retroactiv, din momentul încheierii actului juridic.

Ca efect al constatării nulității, având in vedere principiul retroactivității efectelor nulității precum si principiul „restitutio in integrum”, reclamantul a solicitat să se dispună repunerea părtilor in situația anterioară, cu obligarea pârâtei de a elibera terenul si de a restitui reclamantului folosința acestuia, liber de orice lucrări si construcții.

Reclamantul a mai solicitat autorizarea instanței de a ridica el construcțiile, pe cheltuiala pârâtei, in situația in care aceasta nu-și va executa de bună voie obligația.

Potrivit art. 1077 c. civ., nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate fi autorizat de a o aduce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului.

Prin urmare, in situația in care pârâta nu va executa de bună voie obligația de a elibera terenul de lucrările ridicate in termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, reclamantul a solicitat să fie autorizat sa ridice construcțiile si orice alte lucrări si bunuri existente pe teren pe cheltuiala pârâtei.

În probațiune reclamantul a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri, martori, interogatoriu, prezumții, expertiza.

In drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 213/1998, art. 123 alin. 1 si 2 din Legea nr. 215/2001, OUG nr. 54/2006, OG nr. 34/2006, art. 1077 c. civ., art 948 c. civ., art. 966 si urm c. civ., art 1092 c. civ., art. 1077 c. civ., art. 274 c pr. civ., art. 109 si urm c. pr. civ.

La data de 29.11.2010 pârâta . SRL a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul M. S., în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

S-a menționat că contractul de asociere în participațiune înregistrat la Primăria Municipiului S. sub nr. 48/_/08.08.2007 și la pârâtă sub nr. 51/08.08.2007 a fost încheiat între M. S., reprezentat de Primar și pârâtă, reprezentată de administrator M. N.. Acest contract a fost încheiat în baza mai multor hotărâri adoptate de C. L. al Municipiului S.. Prin Hotărârea nr. 410/27.09.2006 C. L. al Municipiului S. a aprobat asocierea în participațiune a Municipiului S. cu pârâta în vederea realizării în comun a unei baze sportiv - recreative în Parcul Arini din S., pentru locuitorii orașului.

În art. 2 din hotărâre s-a prevăzut că forma contractului de asociere în participațiune va forma obiectul unei alte hotărâri a consiliului local după întocmirea și aprobarea documentației de parcelare a suprafeței de teren ce va fi pusă la dispoziție în vederea realizării obiectivului propus și după notarea parcelării în cartea funciară.

Hotărârea a fost adoptată în temeiul art. 12, art. 19, alin. 1, art. 38, alin. 2 lit. „b", „c" și „e", alin. 6, lit. „a", pct. 5, 6, 18, alin. 7, lit. „a" din Legea nr. 215/2001.

După efectuarea parcelării terenului și înscrierea acestuia în cartea funciară C. L. al Municipiului S. a adoptat Hotărârea nr. 193/27.07.2007 prin care a aprobat încheierea contractului de asociere în participațiune între M. S. și pârâtă, pentru realizarea bazei sportiv - recreative în Parcul Arini din S..

Această hotărâre a fost dată în temeiul prevederilor art. 251 - 256 din codul comercial, precum și în temeiul art. 36, alin. 2 lit. „c" coroborat cu art. 37 alin. 7 lit. „a" din Legea nr. 215/2001, republicată în 2007.

Prin Hotărârea nr. 291/2007 Instituția Prefectului Județului A., în cadrul procedurii prealabile contenciosului administrativ, a solicitat Consiliului L. al Municipiului S. să modifice contractul de asociere în participațiune în sensul menționării la art. 4 pct. I persoanelor care au dreptul de a folosi baza sportiv recreativă de luni până vineri sau ce beneficii implică pentru M. S. dreptul de a folosi această bază de luni până vineri.

Ca urmare a acestui fapt, la data de 01.10.2010 pârâta și Primăria Municipiului S. au încheiat procesul verbal nr._/01.10.2007 în care au convenit următoarele: „ Beneficiază de luni până vineri următoarele persoane: de la ora 8,00 - 14,00, unitățile preșcolare (grădinițe), unitățile primare, gimnaziale și liceale de pe raza administrativ teritorială a municipiului S. și aparatul de specialitate al primarului și consiliul local. Prezența la baza sportivă se va face în baza unei adrese semnate de primarul localității".

Apoi, în baza acestui proces verbal și a adresei Instituției Prefectului, C. L. al Municipiului S. a adoptat Hotărârea nr. 291/03.10.2007, prin care a aprobat completarea anexei la HCL nr. 193/2007 și modificarea contractului de asociere în participațiune prin actul adițional, Anexa nr. 1 la hotărâre, în sensul completării art. 4 pct. I, stabilindu-se concret beneficiul Municipiului S. urmare a asocierii convenite.

În Actul adițional nr. 1/03.10.2007, anexă la HCL nr. 291/2007, a fost completat art. 4.1, la contractul de asociere în participațiune, prevăzându-se următoarele:

Art. 4.1. „Beneficiază în mod gratuit de luni până vineri, de la orele 8,00 - 14,00, unitățile preșcolare (grădinițe), unitățile școlare primare, gimnaziale și liceale de pe raza teritorială a Municipiului S..

Totodată, beneficiarii prevăzuți la alin. 1 al prezentului act adițional pot participa sau organiza activități cu caracter sportiv, în mod excepțional și în timpul săptămânii, precum și sâmbăta și duminica, cu înștiințarea prealabilă și cu acordul reprezentanților asociaților.

Utilizarea bazei sportiv - recreativă de către beneficiarii sus amintiți se va face în baza unei adrese semnate de Primarul Municipiului S.".

Hotărârea a fost adoptată în temeiul art. 12, art. 19 alin. 1, art. 38 alin. 2 lit. „b", „c" și „e", alin. 6 lit. „a", pct. 5, 6, 18, alin. 7 lit. „a" din Legea nr. 215/2001.

Și această hotărâre a fost supusă controlului de legalitate al Instituției Prefectului Județului A., constatându-se că este adoptată cu respectarea legilor în vigoare.

Prin procesul verbal de predare primire nr._/16.08.2007 C. L. al Municipiului S. a predat pârâtei terenurile cu care M. S. a intrat în asocierea în participațiune potrivit contractului de asociere menționat. după care pârâta a procedat la realizarea investițiilor la care s-a obligat prin contract.

Prin Hotărârea nr. 293/05.10.2007 C. L. al Municipiului S. a aprobat planul urbanistic de detaliu pentru obiectivul „Arini S., spații alimentație publică, cazare, agrement, sport și anexele acestora, terenuri de sport".

Pârâta a arătat că a realizat construcțiile și investițiile în termenul de 3 ani prevăzut în art. 5.4 din contractul de asociere în participațiune, așa cum rezultă din procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. 8861/26.03.2008, nr. 486/06.08.2010 și nr._/08.10.2010.

Deoarece pentru realizarea bazei sportiv - recreative suprafața de teren de 13.571 mp, predată în baza contractului de asociere în participațiune, nu era suficientă, reprezentantul pârâtei a solicitat Consiliului L. al Municipiului S. extinderea cu 1.000 mp a suprafeței de teren, sens în care să se încheie un act adițional la contractul de asociere în participațiune. La această solicitare Primarul Municipiului S. a inițiat proiectul de Hotărâre a Consiliului L. al Municipiului S. nr. 131/31.03.2009.

Acest proiect a fost aprobat de consiliul local, respectiv s-a hotărât încheierea actului adițional la contractul de asociere în participațiune după aprobarea documentației de parcelare, prevăzându-se că terenul va fi exploatat în comun, în cadrul asocierii, în scopul realizării unei clădiri cu destinația sală de biliard și tenis de masă, precum și căsuțe din lemn, așa cum s-a prevăzut în HCL nr. 401/2008.

Hotărârea a fost dată în temeiul prevederilor art. 251 - 256 din codul comercial, precum și în temeiul art. 36 alin. 2 lit. „c" coroborat cu art. 37 alin. 7 lit. „a" din Legea nr. 215/2001, republicată în 2007.

Și HCL nr. 131/2009 a fost supusă controlului de legalitate, constatându-se că a fost adoptată cu respectarea legislației în vigoare.

Din examinarea acțiunii în constatare nulitate act formulată de reclamant rezultă că acesta nu a solicitat și constatarea nulității Hotărârilor nr. 410/2006, nr. 291/2007 și nr. 131/2009, care au stat la baza încheierii contractului de asociere în participațiune și a actelor adiționale.

Or, din moment ce aceste hotărâri ale Consiliului L. al Municipiului S. sunt legale nu se poate susține că contractul de asociere în participațiune și actele adiționale ale acestuia ar fi lovite de nulitate.

Pârâta a considerat că Primarul Municipiului S. nu are însă legitimare procesuală activă pentru a ataca în justiție hotărârile adoptate de C. L. al Municipiului S.. Acest drept este acordat prin Constituția României și prin art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 doar Prefectului Județului A..

Primarul, la fel ca și secretarul Municipiului S., putea doar să sesizeze Instituția Prefectului în legătură cu nelegalitatea acestor hotărâri și să solicite exercitarea acțiunii în contencios administrativ.

Totodată, pârâta a considerat că acțiunea reclamantului M. S. este și nefondată, susținând în acest sens următoarele:

Reclamantul face trimitere la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 213/1998, precum și la cele ale OUG nr. 54/2006, OUG nr. 34/2006. Aceste prevederi legale se referă însă la concesiunea și închirierea bunurilor aparținând domeniului public de interes local, care se realizează doar prin licitație publică, care nu sunt aplicabile în cauză.

În speță sunt aplicabile prevederile cuprinse în art. 38 alin. 2 lit. „b", „c" și „e", alin. 6 lit. „a" pct. 5, 6, 18, alin. 7 lit. „a", art. 46 alin. 2 lit. „f" din Legea nr. 215/2001, în forma în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune, coroborate cu cele ale art. 251 - 256 din codul comercial, la care se vor face referiri în continuare.

Potrivit art. 38 din lege, consiliul local municipal are mai multe atribuții și anume:

- privind dezvoltarea economico - socială și de mediu a municipiului (alin. 2 lit. „b");

- privind administrarea domeniului public al municipiului (alin. 2 lit. „c");

- cooperarea interinstituțională în plan intern (alin. 2 lit. ,,e);

- asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, tineretul, sportul, punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ teritoriale (alin. 6 lit. „a" pct. 1, 5, 6, 18);

- de a hotărî asocierea cu persoane juridice române în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local (alin. 7 lit. „a");

Potrivit art. 46 alin. 2 lit. „f” din lege, în exercitarea acestor atribuții consiliul local adoptă hotărâri cu votul majorității consilierilor locali în funcție privind asocierea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine.

În art. 251 - art. 256 din codul comercial este reglementată asocierea în participațiune, care poate fi făcută de o societate comercială cu una sau mai multe persoane ori societăți.

Asocierea în participațiune poate fi făcută și de către necomercianți și nu reprezintă o persoană juridică distinctă în raport cu terții.

În cadrul asocierii în participațiune participanții pot stipula ca lucrurile pe care le-au adus să le fie restituite în natură la încetarea asocierii.

Aceste prevederi legale au constituit temeiuri de drept ale HCL nr. 410/2006, nr. 291/2007 și nr. 131/2009.

Pârâta a apreciat ca fiind greșită susținerea Primarului Municipiului S. potrivit căreia unitatea administrativ teritorială M. S. nu poate intra într-o asociere în participațiune cu pârâta cu o suprafață de teren din Parcul Arini pe considerentul că ar face parte din domeniul public al Municipiului S.. Aceasta deoarece art. 36 alin. 7 lit. „a" din Legea nr. 215/2001 nu face restrângeri în legătură cu bunurile cu care o unitate administrativ teritorială poate intra într-o asociere.

Asemenea asocieri în participațiune au fost realizate și de către alte unități administrativ - teritoriale.

Astfel, M. A. I. s-a asociat cu Grupul de societăți „Corint" din A. I. pentru amenajarea și exploatarea construcțiilor și a terenului reprezentând „Cetatea A. C.". De asemenea, s-a asociat cu . Tălnar SRL A. I. pentru exploatarea în scop comercial a unui teren situat în A. I., amenajat ca bază sportivă și de agrement. Pârâta a anexat în acest sens acest contract de asociere înregistrat sub nr._/04.10.2004.

Pârâta consideră că contractul de asociere în participațiune întrunește condițiile art. 948 din codul civil, nefiind vorba de o cauză ilicită sau falsă, așa cum acestea sunt definite de art. 966 și art. 968 din codul civil.

Contractul nu este fondat pe o cauză ilicită sau falsă, din moment ce părțile contractante au urmărit scopuri licite:

- comunitatea locală din S. să beneficieze de baza sportiv -recreativă din Parcul Arini, atât gratuit, într-un anumit interval de timp, cât și contra cost, într-un alt interval de timp;

- construcțiile și lucrările de amenajare să fie executate, într-un parteneriat public - privat, din fonduri private, fără a afecta bugetul public al Municipiului S.;

- pârâta să poată să-și amortizez investiția și să obțină profit.

Contractul de asociere în participațiune a fost și este în beneficiul locuitorilor Municipiului S.: copii, adolescenți și vârstnici.

Pârâta a arătat că a cheltuit sume importante pentru construirea și amenajarea bazei sportiv - recreative, fără ca UAT S. să fi contribuit financiar, iar baza sportivă și de agrement a fost pusă la dispoziția cetățenilor Municipiului S. potrivit programului stabilit în contractul de asociere și în actul adițional, în mod gratuit. Pârâta a mai arătat că a calculat avantajele de care aceștia au beneficiat anual, în mod gratuit și acestea sunt de 468.000 lei.

Având în vedere valabilitatea contractului de asociere în participațiune, pârâta a precizat că nu este de acord cu solicitarea reclamantului de a ridica de pe teren construcțiile pe care le-a edificat și nici de a fi autorizat reclamantul de a ridica aceste construcții pe cheltuiala ei.

În probațiune pârâta a anexat următoarele înscrisuri: hotărârea nr. 410/2006; hotărârea nr. 193/27.07.2007; hotărârea nr. 291/2007; actul adițional nr. 1/2007; hotărârea nr. 293/2007; procesul verbal nr._/01.10.2007; procesul verbal de predare - primire nr._/16.08.2007; hotărârea nr. 131/2009; procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. 8861/26.03.2008, nr._/08.10.2008 și nr. 486/06.08.2010; contractul de asociere nr._/04.10.2004.

Prin sentința nr.13/. Tribunalul A., instanța a reținut că prin contractul de asociere în participațiune înregistrat la reclamant sub nr. 48/_/08.08.2007 reclamantul M. S. a pus la dispoziția pârâtei . SRL un teren în suprafață de 13.571 mp situat administrativ în M. S. – Parcul Arini în scopul realizării în comun a unei baze sportiv-recreative pentru cetățeni în Parcul Arini – S..

În cadrul acestei asocieri pârâta și-a asumat obligația de a realiza investițiile necesare amenajării și exploatării acestei baze sportiv-recreative, contractul fiind încheiat pe o durată de 40 de ani ( f. 6 -13 vol. I).

În temeiul acestui contract pârâta – reclamantă reconvențională a realizat mai multe construcții și edificii, acestea fiind identificate și evaluate distinct în ultimul raport de expertiză întocmit de trei experți, după cum urmează: clădire anexă teren sport, terenuri de sport, filigorii, împrejmuiri, sală biliard, șoproane (magazii), căbănuță din lemn, platforme și alei din pavaj de beton, turn de alpinism, pivniță, cabină hidrofor, locuri de joacă copii, racord canalizare și racord alimentare cu apă (f. 148 – 308 vol. III). Având în vedere că primele două expertize efectuate în dosar au fost contestate de părți, iar cu privire la cea de-a treia expertiză nu au existat obiecțiuni, la soluționarea cauzei urmează a fi avută în vedere această ultimă expertiză.

Raportat la data nașterii raporturilor juridice dintre părți, relațiile dintre acestea sunt guvernate de dispozițiile Vechiului Cod civil.

În ce privește contractul de asociere în participațiune prin care, așa cum s-a arătat anterior, reclamantul M. S. a contribuit cu un aport în natură format din dreptul de folosință asupra terenului identificat în contract și care, potrivit naturii sale (parc public) constituie drept de proprietate publică, instanța a apreciat că acesta este lovit de nulitate absolută. Astfel, potrivit art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 213/1998, în vigoare la momentul încheierii contractului, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, ele neputând fi înstrăinate ci doar date în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii.

Potrivit art. 11 al. 2 din același act normativ, actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor al. 1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută.

În cauză nu s-a contestat calitatea de bun aflat în domeniul public al Municipiului S., astfel încât incidența acestor dispoziții legale este evidentă. Este adevărat că nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a obține nulitatea unui contract și că inițial contractul a fost încheiat și la inițiativa reclamantului, însă în condițiile în care sancțiunea pentru încălcarea dispozițiilor art. 11 al. 1 este nulitatea absolută, care poate fi invocată de oricine are interes, s-a apreciat că și reclamantul poate solicita aplicarea acestei sancțiuni.

Caracterul inalienabil, imprescriptibil și insesizabil al bunurilor care fac parte din domeniul public este prevăzut și de art. 120 al. 2 din Legea nr. 215/2001, în vigoare la momentul încheierii contractului.

Este adevărat că potrivit art. 36 al. 2 lit. c din Legea nr. 215/2001 consiliul local are atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale, având totodată atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern (art. 36 al. 2 lit. e) iar în exercitarea acestei din urmă atribuții hotărăște în condițiile legii cooperarea sau asocierea cu persoanele juridice române sau străine în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes local (art. 36 al. 7 lit. a). Însă, în interpretarea acestor dispoziții legale, este evident că asocierea trebuie să aibă loc în condiții de legalitate, adică cu respectarea dispozițiilor în materie, respectiv art. 11 din Legea nr. 213/1998 și art. 123 al. 2 din Legea nr. 215/2001. Or, în cauză, aceste dispoziții nu au fost respectate, întrucât s-a transmis dreptul de folosință asupra unui teren aflat în domeniul public în temeiul unui contract de asociere, deși un atare drept putea fi transmis doar printr-un contract de administrare, concesiune sau închiriere. În plus, concesiunea sau închirierea se putea face doar prin licitație publică, condiție care, în cadrul contractului de asociere în discuție, nu a fost respectată.

Toate aceste împrejurări conduc la concluzia că actul juridic supus controlului judecătoresc este lovit de nulitate absolută (fiind lipsită de orice relevanță împrejurarea că asocierea a fost aprobată printr-o hotărâre a consiliului local), impunându-se ca efect al constatării acestei sancțiuni repunerea părților în situația anterioară. Astfel, în temeiul principiului „restitutio in integrum”, dreptul de folosință obținut de pârâtă în baza contractului anulat nu mai subzistă, impunându-se eliberarea de către aceasta a terenului care a făcut obiectul contractului de asociere în participațiune.

Deși pârâta este obligată să pună la dispoziția reclamantului acest teren trebuie reținut că aceasta s-a prevalat de calitatea de constructor de bună credință asupra tuturor edificatelor realizate pe teren, astfel cum acestea au fost identificate anterior.

Cu privire la acest aspect ,instanța a reținut că părțile nu contestă împrejurarea că doar o parte din construcții au fost realizate în condiții de legalitate, respectiv în baza unei autorizații de construcție, celelalte fiind realizate în lipsa unui asemenea act administrativ emis de autoritatea competentă.

În prima categorie intră următoarele construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, în valoare de 1.198.346,28 lei (TVA inclus), cu specificarea că la stabilirea valorii terenurilor de sport a fost exclusă valoarea instalației de nocturnă, valoare stabilită separat, potrivit completării la raportul de expertiză întocmit de cei trei experți (f. 350 vol. III).

Atâta timp cât pârâta a edificat aceste construcții în temeiul contractului de concesiune în scopul realizării obiectului acestui contract și în condiții de legalitate, reținând că în fapt contractul a fost încheiat pentru o durată de 40 de ani, este evidentă calitatea pârâtei de constructor de bună credință cu privire la aceste edificate. Pe de altă parte, dacă în ce privește nulitatea absolută s-a reținut că reclamantului nu-i poate fi aplicabil principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, cu privire la construcțiile edificate în condiții de legalitate, nu-și poate prevala de propria greșeală pentru a obține demolarea acestora.

În aceste condiții în cauză sunt aplicabile prevederile art. 494 al. 3 teza ultimă c.civ., pârâta neputând fi obligată să ridice aceste construcții de pe terenul proprietatea reclamantului, dimpotrivă, reclamantul este obligat să le păstreze și să achite pârâtei contravaloarea acestora.

Deși pentru filigoriile edificate în temeiul aceluiași contract, pârâta a deținut autorizație de construire, s-a reținut că aceasta nu a făcut dovada că au fost întocmite procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor și nici procese verbale de recepție definitivă. Or, potrivit art. 37 al. 2 din Legea nr. 50/1991, lucrările de construcții autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor. Al. 5 prevede expres că nu se consideră finalizate construcțiile care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor iar potrivit art. 7 al. 6, nefinalizarea lucrărilor în termenele stabilite conduce la pierderea valabilității autorizației, fiind necesară emiterea unei noi autorizații de construire.

Atâta timp cât pârâta nu a fost în măsură să depună la dosar procesul verbal de recepție definitivă a filigoriilor concluzia este că acestea nu au fost finalizate în termenul prevăzut în autorizația de construire iar în condițiile în care nu s-a făcut dovada că s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației inițiale este evident că aceste construcții nu au fost realizate de către pârâtă în condiții de legalitate și prin urmare aceasta nu se poate prevala de calitatea de constructor de bună credință.

Cât privește celelalte construcții pentru care pârâta nu a obținut de la bun început autorizație de construire (împrejmuiri, sala de biliard, șoproane (magazii), căbănuțe din lemn, turn de alpinism, pivniță, cabină hidrofor, locuri de joacă copii și instalație de nocturnă) în mod evident pârâta nu poate avea calitatea de constructor de bună credință, tocmai pentru că nu a efectuat demersurile necesare înainte de începerea construcțiilor pentru obținerea avizelor și autorizațiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991.

Împrejurarea că ulterior edificării acestor construcții pârâta a încercat să intre în legalitate este lipsită de orice relevanță sub aspectul calității sale de constructor de bună credință, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, aceasta avea obligația de a obține toate avizele necesare înainte de a începe edificarea construcțiilor pe un teren aflat în domeniul public al unității administrativ – teritoriale.

Dându-se eficiență principiului „restitutio in integrum” pârâta a fost obligată să elibereze terenul care a făcut obiectul contractului de concesiune de construcțiile care nu au fost edificate în acord cu dispozițiile legale în vigoare la momentul respectiv, iar în situația în care aceasta nu înțelege să-și îndeplinească obligația de bunăvoie în termenul rezonabil stabilit de instanță, în temeiul art. 1077 c.civ. se impune autorizarea reclamantului să aducă la îndeplinire această obligație pe cheltuiala pârâtei.

S-a precizat că la stabilirea valorii cheltuielilor de demolare instanța a avut în vedere tot concluziile celei cea de-a treia expertize (f. 158 vol. III), rezultând suma de 68.609 lei + TVA, cu specificarea faptului că pentru instalația de nocturnă (care în concluziile expertizei a fost inclusă în valoarea de demolare a terenurilor de sport), a fost luată în considerare suma de 4397 lei stabilită separat în anexele la raport (centralizatorul de la fila nr. 256 vol. III).

Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că acțiunea principală și acțiunea reconvențională precizată sunt parțial întemeiate, astfel că au fost admise în parte, în limitele mai sus arătate.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul M. S., prin Primar și pârâta ., prin administrator judiciar Expert Insolvență SPRL.

Prin decizia nr.6047/2014, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, analizând prioritar aspectele referitoare la natura juridică a litigiului, cu consecințe directe asupra instanței competente, instanța de recurs a constatat că prima instanță a calificat greșit litigiul ca fiind unul comercial.

Astfel, de la momentul înregistrării și până la soluționarea fondului cauzei, litigiul a fost calificat și judecat ca un litigiu comercial, respectiv litigiu cu profesioniști, astfel cum rezultă din întreg parcursul dosarului, din conținutul încheierilor de ședință și din însăși sentința atacată, cu nr. 13/.> Însă, raportat la natura de act administrativ a contractului de asociere în participațiune care vizează un teren din domeniul public, raportat la art.2 alin.1 lit. c și art.8 din Legea nr.554/2004, competența de soluționare a cauzei revine instanței de contencios administrativ.

Reținând că, sesizarea instanței s-a făcut la data de 6.09.2010 anterior intrării în vigoare L.202/2010, că prezenta cauză a fost judecată ca litigiu comercial, Curtea a pus în discuție, ca motiv de ordine publică, necompetența instanței de fond.

Având în vedere că soluționarea cauzei s-a realizat cu încălcarea normelor referitoare la competență, în baza art.312 alin.6 C.pr.civ., Curtea a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului A. – Secția de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență.

La rejudecare, instanța va avea în vedere și împrejurarea pusă în discuție de instanța de recurs referitoare la sesizarea instanței, având în vedere prevederile art.11 al.1 raportat la art.7 al.6 din Legea nr.554/2004.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 14.10.2014, sub nr._ .

Procedând la rejudecarea cauzei după casare, instanța reține următoarele:

În primul rând, referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M. S., prin Primar și excepția inadmisibilității acțiunii, instanța constată că sunt nefondate, câtă vreme se invocă nulitatea absolută a unui contract, de către una dintre părțile contractante, astfel că este evidentă legitimarea procesuală activă a Primarului mun. S., în calitate de reprezentant al UAT Mun. S., conform disp. art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001. De asemenea, contractul administrativ a cărei nulitate se solicită a fi constatată este distinct de hotărârile adoptate de C. local prin care s-a aprobat asocierea în participațiune a Mun. S. cu . SRL, astfel că legalitatea acestui contract poate fi analizată chiar dacă nu s-a solicitat și anularea respectivelor hotărâri ale autorităților publice locale, dacă se apreciază că a fost încheiat cu nerespectarea legislației în vigoare.

În ce privește aspectul pus în discuție de instanța de recurs anterior casării, vizând nerespectarea procedurii prealabile administrative, cât si a termenelor legale de conciliere si de sesizare a instanței, prevăzute la art.7 alin. 6 și 11 alin.1 din Legea nr. 554/2004, instanța reține că prin acțiunea de față s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a unui contract de asociere în participațiune încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art.11 din Legea nr.213/1998, cerere care poate fi introdusă oricând fără să fie afectată de vreun termen sau de conciliere prealabilă, având în vedere că nulitatea absolută poate fi invocată și constatată fără a exista o limită în timp, cu atât mai mult cu cât, conform disp. art. 8 alin.3 din Legea nr.554/2004, in soluționarea unor asemenea litigii oricum se are in vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public. Ca atare, instanța apreciază că nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile în situația de față și, în consecință, nici introducerea acțiunii în termenele prevăzute de art.11 din Legea nr.554/2004.

Pe fondul cauzei, analizând temeinicia acțiunii principale, instanța constată că

aportul reclamantului Mun. S. la asocierea în participațiune cu pârâta . SRL a constat în cedarea folosinței unei suprafețe de teren de 13.517 mp, din domeniul public al mun. S., situat în Parcul Arini.

Potrivit disp. 5 alin.1 din Legea nr.213/1998, forma în vigoare la data încheierii contractului a cărui anulare se solicită, „ Regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi organice speciale nu se dispune altfel”, iar art.11 din același act normativ stipulează că:” (1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, după cum urmează:

a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau închiriate, in condițiile legii; (…)

(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută.”

De asemenea, conform art. 136 alin. 4 din Constituția României, "bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In condițiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică".

In raport cu aceste reglementări, instanța retine că prevederile art.15 din Legea nr.215/2001, modificat prin Legea nr.286/2006, nu pot constitui fundamentul legal al unei asocieri în participațiune între UAT și o societate comercială privată, având în vedere faptul că textul normativ menționat mai sus stabilește în mod clar că „ Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii”.

Conform disp. art.1 alin.2 lit.g din Legea nr.215/2001, cu modificarea prin Legea nr.286/2006, „ organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean” reprezintă denumirea generică ce include:

„ 1. instituții publice și servicii publice înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare instituții și servicii publice de interes local sau județean;

2. societăți comerciale și regii autonome înființate sau reorganizate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare societăți comerciale și regii autonome de interes local sau județean;

3. asociații de dezvoltare intercomunitară;

4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condițiile prevăzute de lege;

5. asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii;

6. operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene;”

La momentul încheierii contractului de asociere în participațiune ce face obiectul litigiului de față nu mai exista cadrul legal pentru reglementarea parteneriatelor public-private și sub forma acestui act juridic, OG nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat fiind abrogate la data intrării în vigoare a OUG nr.34/2006 privind achizițiile publice, astfel că exploatarea bunurilor din domeniul public în alte condiții decât cele stabilite prin principiile menționate la art.2 din acest act normativ era nelegală.

În acest context, se observă că nu erau îndeplinite cerințele legale pentru ca pârâta să beneficieze de dreptul de administrare a bunurilor din domeniul public al municipiului S.. Din această perspectivă, relevante sunt disp. art. 12 alin.1 din Legea nr.213/1998, conform cărora „ Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, in administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autoritatilor administrației publice centrale si locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local.” Deci, textul legal menționat stabilește în mod expres cine poate avea calitatea de titular al dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public, or pârâta nu este nici regie autonomă, nici autoritate sau instituție publică, drept pentru care nu putea dobândi dreptul de administrare a terenurilor respective.

De asemenea, conform disp. art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, "(…), concesionarea si închirierea se fac prin licitație publică, organizată in condițiile legii". Or, in speță este necontestat că nu a fost organizată o astfel de licitație pentru atribuirea contractului de asociere in participațiune către S.C. N. A. Construct SRL. Această încălcare a art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 nu poate fi justificată de faptul că art. 36 alin. 7 lit. a din Legea nr. 215/2001 dă dreptul Consiliului L. să hotărască "asocierea cu persoane juridice romane sau străine, in vederea finanțării si realizării in comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local." Textul normativ în cauză permite Consiliului L. sa hotărască "in condițiile legii asocierea cu persoane juridice romane sau străine, in vederea finanțării si realizării in comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local." Așadar, asocierea este permisă numai cu respectarea legislației in vigoare, iar nu in orice condiții.

Este lipsit de relevanță faptul că reclamantul ar avea o culpă deoarece a fost de acord cu încheierea contractului, astfel că nu ar mai putea obține desființarea acestei convenții, deoarece, în cazul de față sancțiunea incidentă este nulitatea absolută, care poate fi invocată de către oricine are interes, deci cu atât mai mult de către părțile contractante .

În consecință, instanța reține că contractul administrativ în cauză este lovit de nulitate absolută, conform disp. art.11 alin.2 din Legea nr.213/1998 și art. 123 alin.2 din Legea nr.215/2001, sens în care, în baza disp. art.18 din Legea nr.554/2004, va fi admisă solicitarea reclamantului de constatare a nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr.48/_/08.08.2007, încheiat între M. S., prin Primar și . SRL .

Totodată, ca efect al repunerii părților în situația anterioară încheierii contractului, pârâta va fi obligată la eliberarea terenului care face obiectul contractului menționat mai sus și la restituirea folosinței acestuia reclamantului.

Celelalte solicitări ale reclamantului sunt în strânsă legătură cu cererea reconvențională formulată de pârâtă, astfel că vor fi analizate prin prisma modului de soluționare a acestei cereri a reclamantei reconvenționale.

Din această perspectivă, se observă faptul că pentru stabilirea contravalorii construcțiilor și lucrărilor realizate de către reclamanta reconvențională în baza contractului a cărei nulitate a fost constatată de către instanță, au fost efectuate 3 rapoarte de expertiză, dintre care doar cel din urmă, întocmit de trei experți, a fost însușit de părțile în cauză, motiv pentru care concluziile acestuia urmează a fi avute în vedere pentru stabilirea temeiniciei pretențiilor reclamantei reconvenționale.

Astfel, se constată că pârâtul reconvențional recunoaște calitatea de constructor de bună-credință a reclamantei reconvenționale pentru următoarele construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă. Valoarea totală a acestor lucrări este de 1.247.067,49 lei (TVA inclus și nu 1.198.346,28 lei (TVA inclus), cum susține pârâtul reconvențional, având în vedere faptul că suma de 48.721,21 lei reprezentând valoarea instalației de nocturnă a fost menționată în mod expres la capitolul „Construcții neautorizate” din completarea la raportul de expertiză (vol. III, fila 350). În consecință, nu mai trebuie scăzută această sumă din valoarea de 1.316.223,26 lei stabilită de experți pentru construcțiile autorizate, ci doar valoarea filigoriilor – 69.155,77 lei, rămânând astfel diferența de 1.247.067,49 lei.

Ca atare, față de disp. art.494 alin.3 cod civil 1864, construcțiile respective fiind realizate în condiții de deplină legalitate, pârâtul reconvențional va fi obligat să le păstreze și să plătească reclamantei reconvenționale contravaloarea acestora, în această situație neputându-se prevala de propria culpă pentru a justifica solicitarea de demolare a lucrărilor în cauză.

De asemenea, având în vedere solicitarea reclamantei reconvenționale, instanța va institui în favoarea acesteia un drept de retenție asupra construcțiilor identificate anterior, până la achitarea de către pârâtul reconvențional a contravalorii acestora, întrucât acest drept real de garanție imperfect este recunoscut oricărui deținător al unui bun, atunci când există o datorie în legătură cu bunul a cărei restituire se cere, cerință îndeplinită în situația de față.

Referitor la filigoriile realizate pe același teren, se constată că acestea nu au fost finalizate, în sensul prevăzut de 37 alin.2 din Legea nr.50/1991 deoarece nu s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor și nici nu a fost solicitată prelungirea autorizației inițiale, așa încât reclamanta reconvențională nu poate fi considerată constructor de bună credință în privința acestor edificate.

Situația se prezintă în același fel și pentru construcțiile pentru care reclamanta reconvențională nu a obținut deloc autorizație de construire (împrejmuiri, sala de biliard, șoproane (magazii), căbănuțe din lemn, turn de alpinism, pivniță, cabină hidrofor, locuri de joacă copii și instalație de nocturnă), iar faptul că ulterior edificării acestor construcții, a încercat să intre în legalitate este lipsit de orice relevanță sub aspectul calității sale de constructor de bună credință, deoarece obligația de a obține toate autorizațiile subzista anterior începerii lucrărilor de construire pe un teren aflat în domeniul public al unității administrativ – teritoriale.

Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul principiului „restitutio in integrum” pârâta va obligată să elibereze terenul care a făcut obiectul contractului de asociere în participațiune de construcțiile care nu au fost edificate cu respectarea prevederilor legale incidente în materie, iar în situația în care aceasta nu înțelege să-și îndeplinească obligația în mod benevol în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, în baza disp. art. 1077 Cod civil 1864, instanța va autoriza reclamantul să aducă la îndeplinire această obligație pe cheltuiala pârâtei.

La stabilirea valorii cheltuielilor de demolare, instanța are în vedere concluziile celei cea de-a treia expertize (fila 158, vol. III), rezultând suma de 68.609 lei + TVA, pentru instalația de nocturnă (care în concluziile expertizei a fost inclusă în valoarea de demolare a terenurilor de sport), fiind luată în considerare suma de 4397 lei stabilită separat în anexele la raport (centralizatorul de la fila nr. 256, vol. III).

Prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 09.12.2014, reclamantul a solicitat ca pârâta să fie obligată și la radierea ipotecii constituită în favoarea BRD – Groupe Societe Generale SA, asupra terenului ce face obiectul contractului de asociere în participațiune contestat, precum și la plata c/val. folosului de tras pentru acest teren în sumă totală de 4.106.241,61 lei, însă aceste cereri nu pot fi analizate în prezenta cauză, de vreme ce nu au fost formulate prin acțiunea introductivă și nici ulterior, până la închiderea dezbaterilor la fond, anterior casării, fiind menționate pentru prima dată în cuprinsul acestor concluzii scrise.

În consecință, instanța reține că acțiunea principală și cererea reconvențională precizată sunt parțial întemeiate, sens în care vor fi admise conform considerațiilor expuse mai sus.

Vor fi respinse celelalte pretenții din cele două acțiuni, față de care nu s-a dispus soluționarea favorabilă.

În ce privește cheltuielile de judecată solicitate de părți, instanța reține că în cauză au fost efectuate trei expertize judiciare, prima fiind suportată în mod egal de cele două părți, a doua fiind suportată de pârâtă (8000 lei) iar a treia de către reclamant (12.000 lei). Separat, părțile au avut cheltuieli cu privire la onorariile de avocat - 1000 lei reclamantul și 8.960 lei pârâta (fond și recurs). Pârâta a achitat suma de_ lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, iar reclamantul suma de 7.794,23 lei cu același titlu, în recurs.

Având în vedere că pretențiile fiecărei părți au fost admise în parte, instanța apreciază că se impune compensarea parțială a cheltuielilor de judecată, în temeiul art.276 Cod pr. civilă 1865. Astfel, instanța are în vedere taxa de timbru achitată de pârâta - reclamantă reconvențională, corespunzător pretențiilor admise (15.055,51 lei) din care se scade taxa de timbru achitată în recurs de reclamantul- pârât reconvențional (7.794,23 lei) și suma de 4000 lei, cât a achitat acesta în plus pentru expertizele efectuate în cauză. În ce privește onorariile de avocați, acestea urmează a fi suportate de fiecare parte.

În consecință, rămâne ca diferența în sumă de 3.261,28 lei să fie achitată de reclamantul - pârât reconvențional în favoarea pârâtei - reclamantă reconvențională..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M. S., prin Primar și excepția inadmisibilității acțiunii.

Admite în parte acțiunea principală formulată reclamantul M. S., prin Primar, cu sediul în S., ..1, jud. A., în contradictoriu cu pârâta . SRL, cu sediul în A. I., Calea Moților, nr.106, jud. A..

Admite în parte cererea reconvențională formulată și precizată de reclamanta reconvențională . SRL în contradictoriu cu pârâtul reconvențional M. S., prin Primar și, în consecință:

Constată nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr.48/_/08.08.2007, încheiat între M. S. prin Primar și . SRL.

Dispune repunerea părților în situația anterioară, cu obligarea pârâtei - reclamantă reconvențională . SRL de a elibera terenul care face obiectul contractului menționat mai sus și de a restitui reclamantului - pârât reconvențional folosința acestuia.

Constată că pârâta - reclamantă reconvențională are calitatea de constructor de bună credință pentru următoarele construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, în valoare totală de 1.247.067,49 lei (TVA inclus).

Obligă reclamantul - pârât reconvențional să achite pârâtei - reclamantă reconvențională contravaloarea acestor construcții.

Instituie în favoarea pârâtei - reclamantă reconvențională dreptul de retenție asupra construcțiilor identificate anterior, până la achitarea de către reclamantul - pârât reconvențional a contravalorii acestora.

Dispune eliberarea de către pârâta - reclamantă reconvențională a terenului în discuție, de celelalte construcții, respectiv: filigorii, împrejmuiri, sala de biliard, șoproane (magazii), căbănuțe din lemn, turn de alpinism, pivniță, cabină hidrofor, locuri de joacă copii și instalație de nocturnă, iar în situația în care aceasta nu își îndeplinește obligația în termen de 15 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, autorizează reclamantul - pârât reconvențional să aducă la îndeplinire această obligație, pe cheltuiala pârâtei - reclamantă reconvențională, cheltuială care se ridică la suma de 68.609 lei + TVA.

Respinge în rest acțiunea principală și cererea reconvențională.

Obligă reclamantul - pârât reconvențional să plătească pârâtei - reclamantă reconvențională suma de 3.261,28 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

Compensează în rest cheltuielile de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Decembrie 2014

Președinte,

C. C.

Grefier sef,

E. B.

Red./Tehnored.C.C. /5 ex../29 Ianuarie 2015

Dosar nr._