Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1/2014. Tribunalul ALBA

Decizia nr. 1/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 3175/107/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIA Nr. 1/R/2014

Ședința publică de la 09 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. P.

Judecător B. A. A.

Judecător C. F.

Grefier G. M. P.

Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul B. D. împotriva deciziei nr. 358/2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații B. S. C., INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. și . DE asigurare -REASIGURARE SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. B. B. G. pentru contestator, lipsă fiind intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:

La data de 09.01.2014, contestatorul prin avocat a depus la dosar cerere de strigare a cauzei după ora 10.00.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Avocata contestatorului solicită admiterea recursului. Susține că aplicarea prevederilor art. 318 teza 1 C., este justificata, prin eronata apreciere a amplasamentului indicatoarelor la momentul producerii evenimentului rutier. Astefel, la acel moment, asa cum rezulta si din adresa Politei Orasului Cugir, singura artera circulabila cea principala, era inchisa, date fiind lucrarile de modernizare; asa fiind, nu se poate considera ca indicatorul nu era adresat intimatului. Apoi, daca in ianuarie 2013, acest indicator nu mai exista, aceasta imprejurare nu poate fi considerata in defavoarea contestatorului.

Arată că instanța de recurs a reținut în mod eronat că accidentul s-a produs la intersecția străzii V. A. cu artera principală a străzii 21 Decembrie 1989 care avea ca indicator „stop”, și nu la intersecția cu artera secundară care avea ca indicator „cedează trecerea”. Sustine că este o eroare din partea instanței de fond să se rezume la analiza condițiilor de trafic la momentul pronunțării deciziei în recurs și nu la cele existente la momentul producerii accidentului rutier. Fără cheltuieli de judecată.

Față de actele depuse la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia în dosarul nr._, petentul B. S. C. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._ încheiat la 04.01.2012 de intimata IPJ A..

În dovedirea plângerii s-a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri și depozițiile martorilor.

În drept, au fost invocate prev. OG 2/2001.

Petentul a depus la dosar, în copie, procesul verbal atacat (f. 7), harta străzilor din orașul Cugir (f. 9).

Prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 15), intimatul a solicitat respingerea plângerii petentului ca neîntemeiată.

Intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator, procesul verbal atacat, declarațiile petentului și ale celuilalt conducător auto (f. 16-19).

Prin sentința civilă nr. 3896/2012 a Judecătoria A. I., a fost respinsă ca nefondată plângerea petentului și nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin procesul verbal . nr._ încheiat la 04.01.2012 de intimata IPJ A., petentului i s-au aplicat sancțiunea amenzii contravenționale de 560 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule prin reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 60 de zile, pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 57 alin. 2 din OUG 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 3 lit. a din același act normativ, reținându-se că în data de 04.01.2012 ora 11,00 petentul a condus autoturismul marca Peugeot de înmatriculare CC 371 PC pe . se afla sub incidența indicatorului nu s-a asigurat corespunzător, nu a acordat prioritate de trecere și a tamponat autoturismul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare XNX 1281 al cărui conducător auto circula regulamentar pe drumul prioritar.

Petentul a recunoscut săvârșirea faptei și a semnat procesul verbal.

Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prev. art. 16 din OG 2/2001.

În drept, potrivit, art. 57 alin. 2 din OUG 195/2002 „la intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistului rutier”, iar potrivit art. 101 alin. 3 lit. a din același act normativ constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a faptei de nerespectare a regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Apărarea formulată de petent, în sensul că el era cel care circula pe drumul prioritar, dovadă fiind și amplasarea indicatorului „cedează trecerea” pe partea stângă a părții carosabile este nefondată.

Petentul așa cum a arătat în instanță se deplasa pe . orașul Cugir, stradă care se intersectează în două puncte cu ., aceasta formând un triunghi în zona unde a avut loc accidentul. În prima intersecție petentul a avut amplasat indicatorul „stop”, l-a respectat, a continuat să se deplaseze cu autovehiculul pe direcția înainte și ajungând în cea de-a doua intersecție unde se afla montat indicatorul „cedează trecerea” pe partea stângă a partii carosabile nu a respectat semnificația acestuia, a intrat în intersecție fără să se asigure și a intrat în coliziune cu autoturismul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare XNX 1281 al cărui conducător auto circula regulamentar pe drumul prioritar.

Potrivit disp. art. 65 alin. 1 din HG 1391/2006 „indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. In cazul in care conditiile locale impiedica observarea din timp a indicatoarelor de catre conducatorii carora li se adreseaza, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealalta parte a intersectiei, in loc vizibil pentru toti participantii la trafic”.

Prin urmare, indicatoarele rutiere pot fi amplasate și pe partea stângă a drumului, iar conducătorii auto sunt ținuți să respecte semnificația acestora.

Petentul omite să observe că în raport cu . el se deplasa pe un drum secundar și avea obligația de a acorda prioritate celor care circulau pe .. Că este așa o dovedește și faptul că în prima intersecție petentul a respectat semnificația indicatorului „oprire” care lui i se adresa și, în consecință, ar fi fost ilogic ca în următoarea intersecție cei care circulă pe drumul cu prioritate să cedeze trecerea celor care circulă pe drumul secundar.

Indicatorul „cedează trecerea” nu putea să se adreseze participanților la trafic care circulau pe ., deoarece se intersecta un drum care venea din partea dreaptă, iar regula priorității de dreapta trebuia respectată chiar și fără a mai fi necesară montarea unui indicator.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, care a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale si pe cale de consecința anularea procesului-verbal de contravenție si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, se arată că asa cum rezulta si din planșele fotografice si din hartile depuse la dosarul cauzei, . din localitatea Cugir se bifurca la un moment dat, artera principala continuandu-se inspre Piața Consiliului Europei. Cu toate ca "apendicele"/latura bifurcată a acestei străzi nu primește alt nume, păstrând in continuare denumirea de 21 Decembrie 1989, acesta se continua inspre halta Cugir, (având o cu totul alta direcție decât artera din care a derivat) si pierde caracteristica de "drum principal". Practic, o singura . doua artere dintre care doar una are caracter de drum principal, insa ambele păstrează aceeași denumire - 21 Decembrie 1989.

Instanța de fond face o greșeala de logica atunci cand presupune ca petentul ar fi trebuit sa sa oprească la intersecția unde a avut loc incidentul rutier doar pentru ca, cu o intersecție in urma pe sensul de mers al reclamantului exista semnul "Stop". . se poate lesne observa din planșele cartografice, traiectoria reclamantului (care se deplasa din direcția . Cugir) intalneste doua intersecții:

-prima, cu artera principala a străzii 21 Decembrie 1989, unde este amplasat indicatorul "Stop",

-iar cea de-a doua intersecție, unde a avut loc incidentul, cu artera secundara a străzii 21 decembrie 1989.

Existenta semnului "stop" in cadrul primei intersecții este pe deplin justificata tinand cont de faptul ca . un drum secundar in raport de . nu se poate spune același lucru de intersecția următoare unde drumul principal este reprezentat tocmai de . petentul (V. A.). Cu atat mai putin i se poate impune ca odată ajuns in dreptul celei din urma intersecții sa aibă o conduita identica cu cea avuta in prima intersecție doar pentru ca . deplasa interecteaza "in doua puncte" .. Asa cum a arătat, in realitate nu este vorba de o singura . Decembrie, ci sunt doua artere cu aceeași denumire.

Revenind la situația intersecției unde a avut loc incidentul, menționează faptul ca in realitate nu petentul era obligat sa se oprească, ci conducătorul auto care se deplasa din direcția Halta Cugir - . in partea dreapta a sensului acestuia de mers se afla montat indicatorul "cedează trecerea". Argumentarea instanței de fond potrivit căreia indicatoarele se pot instala sau repeta pe partea stânga a drumului nu este convingatoare atat timp cat niciuna din imprejurarile prevăzute de art. 65 alin 1 din HG 1391/2006 nu se aplica in speța de fata. Astfel, regula in materia montării indicatoarelor o reprezintă instalarea acestora pe partea dreapta a sensului de mers si doar in situația in care condițiile locale impiedica observarea din timp a acestora [...] ele se pot instala sau repeta pe partea stânga [...]. Precizează faptul ca nimic din configurația zonala nu face ca regula montării indicatoarelor in partea dreapta a sensului de mers sa nu fie respectata - nu exista obstacole, vizibilitatea fiind buna. In situația in care indicatorul "cedează trecerea" s-ar fi adresat petentului, asa cum se insinuează de către instanța de fond, acesta ar fi trebuit sa se afle amplasat in partea dreapta a sensului său de mers, mai precis in coltul din dreapta a intersecției strazilor V. A. cu artera secundara 21 Decembrie 1989. De asemenea, mergând pe același raționament, in condițiile in care . fi intersectat un drum secundar (.-o intersecție in cruce, este normal si firesc ca presupusul drum principal, care nu pierde prioritatea sa fie semnalat printr-un indicator corespunzător (se au in vedere indicatoarele "Drum cu prioritate", "Intersecție cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate față de circulația din sens invers)- insa la locul descris nu exista niciun asemenea indicator.

Instanța de fond inlaturat cele susținute de petent si concluzionează ca indicatorul "cedează trecerea" nu putea sa se adreseze participanților la trafic care circulau pe . deoarece amplasarea unui astfel de indicator acolo ar fi fost inutila motivat de faptul ca oricum, si fara acel indicator, ar fi fost incidența regula priorității de dreapta. Trebuie observat faptul ca aceasta regula a priorității de dreapta este incidența in intersecțiile cu circulație nedirijata, ceea ce nu este cazul in speța de fata. Chiar si in situația in care s-ar accepta ca intersecția ar fi una cu circulație nedirijata, caracterizata prin lipsa oricărui element de semnalizare (semne, semafor, agent de circulație), s-ar fi impus regula prioritarii de dreapta, amintita de către instanța de fond, iar consecința fireasca ar fi fost ca șoferul autovehiculul care circula pe . cedeze trecerea petentului care circula din partea dreapta a acestuia, de pe . inseamna o confuzie evidenta in ceea ce privește stabilirea clara a stării de fapt, impunând regula priorității de stânga.

Ceea ce este mai grav o reprezintă imprejurarea ca instanța omite ca urmare a repetatelor si insistentelor solicitări ale petentului preluate in cele din urma de către instanța prin incheiere, in sensul de a efectua adrese către administratorul drumului pentru a indica cu exactitate existenta/inexistenta indicatoarelor sau marcajelor in acea zona, respectiv in acea intersecție, răspunsurile au venit in trei rânduri fara echivoc, in sensul ca in acel loc nu exista montat niciun indicator "cedează trecerea". Ca atare, pentru a verifica daca petentul are dreptate se impune a cenzura starea de fapt menționata incorect de către agentul constatator in procesul-verbal.

Petentul are calitate de subiect activ al contravenției doar .: atunci cand este destinatarul obligației de conformare prevăzuta . in speța. Ca atare, nerespectarea normei de circulație rutieră este sancționată de către agentul constatator, insa numai nerespectarea unor obligații de conformare stabilite prin indicatoare rutiere corect, legal amplasate, respectiv care sunt amplasate din dispoziția si cu cunoștința administratorului drumului, aflate deci in baza sa de date.

Indiferent cate indicatoare rutiere se afla pe drum considera ca săvârșirea contravenției se raportează la lege, nu la starea de fapt.

În drept, OG 2/2001, art. 65 din HG 1391/2006, art. 3041, art.312 C.pr.civilă.

În probațiune au fost solicitate inscrisuri.

Prin întâmpinare, intimatul B. D. a solicitat a se dispune respingerea ca nefondat a recursului si menținerea ca legala si temeinica a sentinței civile nr. 3896/2012 pronunțata de către Judecătoria A. I..

În motivare se arată că susținerile din recurs nu produc argumente de natura a modifica modul si modalitatea in care instanța de fond a reținut starea de fapt si a apreciat legalitatea procesului verbal de contravenție.

Pretinsele critici invocate supun atenției situații ipotetice si nicidecum starea de fapt existenta la momentul producerii evenimentului rutier. De altfel, recurentul susține la finele recursului ca nu prezinta relevanta indicatoarele rutiere amplasate in trafic contravenția urmând a fi raportat la lege si nu la starea de fapt.

O atare precizare contravine in mod evident regulilor stabilite in mod expres pentru participanții la trafic reglementate conform OUG 192/2002. Conform actului normativ invocat circulația pe drumurile publice se desfășoară in conformitate cu regulile de circulație si cu respectarea semnificației semnalizării rutiere realizate prin mijloace de semnalizare, semnalele si indicațiile polițistului rutier care dirijează circulatia, semnale speciale de avertizare luminoase sau sonore.

Probatiunea administrata in cauza a evidențiat amplasarea la momentul producerii accidentului a indicatorului cedează trecerea pe partea stânga a sensului demers a recurentului-insa orientat in spre acesta. Configuratia drumului si planșele foto atașate întâmpinării releva ca pentru a facilita conducătorului auto sesizarea indicatorului cedează trecerea acesta a fost amplasat pe partea stânga - situație regăsita in disp. HG 1391/2006 - corect redata de către instanța de fond.

Independent de critica privind locul amplasării indicatorului - care considera ca este atributul exclusiv al administratorului drumului singurul abilitat a determina amplasarea in teren a semnelor de circulație cu avizul politiei - recurentului ii revenea obligația de a respecta semnificația acestuia - semnul indicator fiind in mod cert îndreptat spre sensul de mers al recurentului. Încălcarea semnificației indicatorului il face culpabil de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa.

Este nefondața critica recurentului in ceea ce privește afirmația ca acesta nu se deplasa pe un drum secundar. Aprecierea recurentului nu este susținuta de configurația locului - planșele foto anexate evidentiind ca recurentul se deplasa pe o porțiune de drum care se intersecta cu drumul principal pe care rula autovehiculul condus de către numitul BuraDorin. Aceasta susținere este argumentata si de faptul ca inaintea intersecției unde a avut loc impactul - recurentul a mai traversat o intersecție in care a respectat semnificația indicatorului Stop.

Nu subzista nici un raționament in ceea ce privește susținerea recurentului ca numitul B. D. era cel care trebuia sa opreasca. In primul rand acesta circula pe un drum principal, iar semnul cedează trecerea era îndreptat inspre recurent si nu avertiza in nici un fel conduita rutiera a celuilalt participant la trafic. Asertiunea recurentului in ceea ce privește semnalizarea drumului cu prioritate este nefondata in condițiile in care administratorul drumului a inteles sa instituie obligația de a ceda trecerea pentru participanții la trafic care circulau din sensul in care se deplasa recurentul.

In mod corect instanța de fond a precizat in acest context ca indicatorul cedează trecerea nu se adresa numitului B. D. - pentru ca in acest context amplasarea acestuia ar fi fost inutila in condițiile in care in aceasta situația - fiind o intersecție nedirijata - daca nu exista indicatorul cedează trecerea - ar fi operat regula priorității de dreapta.

Prin urmare nu exista nici o confuzie a instanței de fond in argumentarea solutiei, stabilirea stării de fapt si încadrarea juridica a acesteia, recurentul încercând prin motivele de recurs sa determine printr-o interpretare subiectiva raportat la o situație ipotetica o stare incerta pentru a produce argumente ale pretinsei nevinovatii. Oricum este cert ca acesta si-a recunoscut vina la momentul semnării procesului verbal de contraventie fara a avea nici o obiecție cu privire la consemnările agentului constatator. In acest sens recurentul nu a produs nici un argument consistent si pertinent pentru a-si justifica modificarea atitudinii sale la momentul formulării plângerii contravenționale.

Pentru considerentele invocate susține intimatul că se impune respingerea recursului cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocat si cheltuieli transport - având in vedere deplasarea intimatului din C. - unde lucrează si locuiește impreuna cu familia sa.

In probatiune au fost solicitate planse foto cu locul unde s-a produs accidentul - din 04.01.2012 - in care se vede amplasarea indicatorului cedează trecerea si drumul secudar pe care se deplasa recurentul si drumul principal pe care rula intervenientul, CD cu imagini de la locul accidentului - planse foto efectuate la locul accidentului la 29.01.2013 - din care se observa ca nu mai este amplasat indicatorul cedează trecerea.

Prin Decizia nr. 358/R/2013, pronuntata, Tribunalul A., admis recursul declarat de petentul B. S. C., împotriva sentinței civile nr.3896/2012 a Judecătoriei Alba Iulia, a modificat sentința recurată în sensul că:

Admite plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului verbal . nr._/04.01.2012 încheiat de intimatul IPJ A..

Anulează procesul verbal mai sus menționat și exonerează petentul de plata amenzii aplicate.

Înlătură măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.

Obligă intimatul IPJ A. la plata în favoarea petentului a sumei de 600 lei cu titlu cheltuieli de judecată la fond.

Pentru a pronunta aceasta Decizie, instanta de recurs a retinut urmatoarele:

Petentul a fost sancționat în conformitate cu prevederile art.57 alin.2 din OUG 195/2002, pentru săvârșirea contravenției de nerespectare a semnificației indicatorului „Cedează trecerea”.

Este incontestabil că în cuprinsul procesului verbal, asumat prin semnătură de petent apare mențiunea „Recunoaște fapta”, însă acest aspect nu-l împiedică pe contravenient să demareze proceduri judiciare în cadrul cărora să solicite anularea actului sancționator.

Atât prin plângerea formulată la fond, cât și în recurs, petentul a susținut că în realitate indicatorul „Cedează trecerea” îi era adresat celuilalt conducător auto implicat în evenimentul rutier.

În această direcție, trebuie observat pe de o parte, că din planșele foto depuse de petent la filele 33-36 dosar fond, care se coroborează cu declarația martorului I. G. – martor obiectiv, a cărui declarație nu poate fi înlăturată pentru nici un motiv, rezultă că indicatorul în discuție s-ar adresa conducătorilor auto care circulă pe artera secundară a străzii 21 Decembrie, dinspre Halta Cugir.

Pe de altă parte, planșele foto depuse de intimatul B. D. în recurs (f.18-30) relevă împrejurarea că același indicator, deși aflat pe partea stângă a drumului ar fi fost instalat pentru conducătorii auto care circulă dinspre . atât pe artera principală cât și pe cea secundară a străzii 21 Decembrie.

Așa cum a reținut și prima instanță, potrivit dispozițiilor art.65 alin.1 din HG 1391/2006, indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers, iar în cazul in care conditiile locale impiedica observarea din timp a indicatoarelor de catre conducatorii carora li se adreseaza, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga (…), in loc vizibil pentru toti participantii la trafic.

Cu toate acestea, din înscrisul depus la fila 9 dosar fond (necontestat de nici una din părți), înscris care redă topografia locului nu rezultă condiții care ar împiedica observarea la timp a indicatorului, în măsura în care ar fi fost instalat pe partea dreaptă a sensului de mers dinspre .>

În plus, trebuie reținut că, deși au fost emise de către instanța fondului adrese către CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI CUGIR pentru a se edifica asupra acestui indicator, răspunsul primit privește doar intersecția străzii V. A. (considerat drum fără prioritate) cu artera principală a străzii 21 Decembrie și respectiv intersecția drumului pe care a avut loc accidentul cu aceeași arteră și nu cu artera secundară.

Nu lipsit de relevanță este faptul că raportat la topografia locului, drumul pe care a avut loc accidentul și care se află în prelungirea străzii V. A. nu este accesibil doar pentru conducătorii auto care circulă dinspre această din urmă stradă și intenționează să ajungă pe artera secundară a străzii 21 Decembrie ci și pentru cei care circulă chiar pe artera principală a străzii 21 Decembrie și care pot vira stânga, pentru ca apoi să ajungă pe artera secundară. Așa fiind se pune problema, dacă și acestor conducători auto, care așa cum s-a arătat anterior vin de pe artera principală li se poate impune acordarea priorității de trecere celor care vin dinspre halta Cugir, pe artera secundară a aceleiași străzi.

În aceeași direcție, se reține că în întâmpinarea depusă în recurs, intimatul B. D. susține că la data de 29.01.2013, la locul accidentului nu mai era amplasat indicatorul cedează trecerea.

Toate aceste împrejurări creează un dubiu cu privire la săvârșirea de către petent a faptei imputate, iar cum potrivit principiului in dubio pro reo, dubiul profită contravenientului, soluția legală este aceea de anulare a actului sancționator.

Totuși, trebuie făcută precizarea că petentului îi profită dubiul doar sub aspectul răspunderii contravenționale, fără nici un efect asupra unei eventuale răspunderi delictuale a petentului sau a celuilalt conducător auto implicat în evenimentul rutier, o asemenea răspundere putând fi analizată doar într-un alt cadru procesual. Aceasta întrucât plângerea reglementată de O.G. nr. 2/2001 vizează exclusiv răspunderea contravențională.

Având în vedere aceste considerente în baza art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă recursul a fost admis, iar sentința atacată modificată în sensul admiterii plângerii formulată de petent împotriva procesului verbal . nr._/04.01.2012 încheiat de intimatul IPJ A..

Impotriva solutiei pronuntate in recurs, a formulat contestatie in anulare celalalt conducator auto implicat in evenimentul rutier, anume B. D., sustinand incidenta dispozițiilor art. 318 Cod de Procedura Civila, in sensul ca decizia pronunțata de către instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, pentru urmatoarele considerente:

Instanța de recurs in mod greșit face referire in motivarea deciziei la indicatorul care se regăsește menționat in adresa emisa de către Consiliul Local al Orașului Cugir, depusa la instanța de fond, intrucat acesta este un indicator "Stop", iar cel care se afla la intersecția in care s-a produs accidental rutier era un indicator "Cedează trecerea".

Instanța de recurs a săvârșit o greșeala materiala si la stabilirea cu exactitate a locului in care s-a produs evenimentul rutier, intrucat menționează in pagina 6 "răspunsul primit privește doar intersecția străzii V. A. (considerat drum fara prioritate) cu artera principala a străzii 21 Decembrie si respectiv intersecția drumului pe care a avut loc accidental cu aceeași artera si nu cu artera secundara!!

OR, accidentul s-a produs la intersecția străzii V. A. cu artera secundara a străzii 21 Decembrie 1989.

De asemenea, in mod greșit se face trimitere la adresa emisa de catre Consiliul Local al Orașului Cugir in motivarea deciziei pronunțata de către instanța de recurs, intrucat acest înscris releva aspecte cu privire la indicatorul existent la o alta intersecție si nu la locul in care s-a produs accidentul.

In cauza dedusa judecații semnul de circulație existent la intersecția in care a avut loc evenimemtul rutier indica "cedează trecerea" si nu "stop", astfel cum in mod greșit a reținut instanța de recurs.

O alta greșeala materiala săvârșita de către instanța de fond consta in aceea ca se rezuma la analiza condițiilor de trafic la momentul pronunțării deciziei in recurs si nu la cea existenta la momentul producerii accidentului rutier.

In acest sens, instanta de recurs invoca faptul ca "in întâmpinarea depusa in recurs, intimatul B. susține ca la data de 29.01.2013 la locul accidentului nu mai era amplasat indicatorul cedează trecerea".

Acest aspect nu prezintă relevanta in cauza intrucat, instanța este obligata sa analizeze condițiile si faptele care existau la data producerii accidentului si nu modificările survenite ulterior.

Existenta acestui indicator "Cedează trecerea ", amplasamentul sau si persoanele căruia i se adresa au fost recunoscute chiar de către intimatul B. S. la momentul semnării Procesului verbal de contravenție.

Imprejurarea ca in data de 29.01.2013 acest indicator nu mai este amplasat in acea intersecție nu poate conduce la crearea unui dubiu cu privire la săvârșirea faptei de către intimatul B. S. si in acest context la aplicarea principiului in dubio pro reo.

Vinovăția contravenientului trebuie analizata la momentul săvârșirii faptei si nu ulterior, iar in cauza dedusa judecații ,intimatul a recunoscut săvârșirea faptei nu a contestat existenta semnului de circulație si nici nu a pretins ca acest semn nu i se aplica sensului de mers pe care acesta rula cu autoturismul.

In atare situație, reținerea instanței de recurs cu privire la aceasta bănuiala care ii profita intimatului este rezultatul unei greșeli materiale.

Acest aspect este confirmat si de mențiunea făcuta in alin. 4 din pagina 6 a deciziei pronunțate in recurs, respectiv "pe de alta parte, planșele foto depuse de intimatul B. D. in recurs relva împrejurarea ca același indicator, desi aflat pe partea stânga a drumului ar fi fost instalat pentru conducătorii auto care circula dinspre . atat pe artera principala cat si pe cea secundara a străzii 21 Decembrie 1989, împrejurarea reținuta de către instanța de recurs privind absenta condițiilor care sa impiedice observarea la timp a indicatorului in măsura care acesta ar fi fost instalat pe partea dreapta a sensului de mers dinspre . obiectului cauzei.

Potrivit prev. art. 65 alin. 1 din HG 1391/2006 "indicatoarele se instalează de regula pe partea dreapta a sensului de mers.

In cazul in care condițiile locale impiedica observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează ele se pot instala ori repeta pe partea stânga, in zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealaltă parte a intersecției, in Ioc vizibil pentru toti participanții la trafic."

Așadar, indicatoarele rutiere pot fi amplasate si pe partea stânga a drumului, iar conducătorii auto sunt tinuti sa respecte semnificația acestora, conform disp. art. 57 alin. 2 din QUG 195/2002 "la intersecțiile cu circulație dirijata, conducătorul de vehicul este obligat sa respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier."

Indicatorul "cedează trecerea" nu putea sa se adrese participanților la trafic care circulau pe . deoarece se intersecta cu un drum care venea din partea dreapta, iar regula priorității de dreapta trebuia respectata chiar si fara a mai fi necesara montarea unui indicator.

Imprejurarea ca indicatorul "Cedează Trecerea" se adresa conducătorilor auto care circulau din direcția . . rezulta si din adresa nr._ din data de 22.07.2013 emisa de către Politia Orașului Cugir, adresa pe care o anexeaza motivelor.

De asemenea, întrebarea retorica din cuprinsul alin. 7 al pag. 6 din decizia nr. 358/R/2013 depășește cadrul procesual intrucat obiectul prezentului dosar nu vizează condițiile de circulație aplicabile conducătorilor auto care rulează pe artera principala 21 Decembrie 1989 si care efectuează o manevra de viraj stânga.

Verificand DEcizia instantei de recurs, prin prisma motivelor de contestatie in anulare invocate, Tribunalul A., a retinut urmatoarele:

Potrivit art. 318 alin.1 din Codul de procedura Civila, hotararile instantelor de recurs, mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale (…)

In aplicarea textului de lege antementionat, practica judiciara a fost si este consecventa in sensul ca, greselile instantei de recurs care deschid calea contestatiei in anulare, sunt greseli de fapt si nu greseli de judecata, de apreciere a probelor si de interpretare a dispozitiilor legale, pe aceasta cale nefiind admisibil sa se analizeze justetea solutiei pronuntate, tinzandu-se la reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, intrucat, in caz contrar, calea de atac a contestatiei in anulare se transforma in recurs, iar recursul la recurs este inadmisibil.(C.A.Bucuresti, Sectia a IV a Civila, decizia nr.55/1995, C.A. Cluj, Sectia Comerciala si de C. Administrativ,decizia nr.5137/2004).

In sustinerea faptului ca solutia pronuntata de instanta de recurs este rezultatul unei greseli materiale, contestatorul a invocat eronata apreciere a acesteia asupra semnificatiei indicatorului amplasat in intersectia in care a avut loc accidentul, respectiv asupra stabilirii cu exactitate a locului in care s-a produs evenimentul rutier.

In analiza motivelor contestatiei in anulare, fundamenata in drept pe dispozitiile art. 318 alin.1 teza I din Codul de Procedura Civila 1865, nu poate fi ignorat faptul ca, instanta de recurs, a oferit in paragrafele nr. 1 pana la 8, ale paginii 6 din Decizia de recurs,(fl.51-verso dosar recurs), interpretarea si coroborarea probatoriului administrat in fata primei instante si in recurs, concluzionand ca:``toate aceste împrejurări creează un dubiu cu privire la săvârșirea de către petent a faptei imputate, iar cum potrivit principiului in dubio pro reo, dubiul profită contravenientului, soluția legală este aceea de anulare a actului sancționator``.

Asa fiind, nu se poate sustine ca interpretarea probatoriului si eficientizarea principiului in dubio pro reo, sunt chestiuni ce tin de o greseala materiala a instantei de recurs, cata vreme, aceasta a argumentat concluzia la care a ajuns, astfel ca, orice incercare de repunere in discutie si analiza a aspectelor de fapt si de drept transate irevocabil de instanta de recurs, echivaleaza cu infrangerea puterii lucrului judecat a deciziei instantei de recurs, prin exercitarea practic a unui recurs la recurs, sub paravanul juridic al invocatei greseli materiale.

Pentru a putea constitui motiv de contestatie in anulare, greselile instantei de recurs nu trebuie sa fie privite ca greseli de interpretare si apreciere a probelor, respectiv de aplicare a principiilor de drept.

Or, in speta, tocmai de asemenea greseli se prevaleaza contestatorul, aspect care rezulta din intreaga argumentatie construita in sustinerea contestatiei in anulare.

Semnificative in sensul celor ce preced, sunt sutinerile contestatorului in conformitate cu care: `` Imprejurarea ca in data de 29.01.2013 acest indicator nu mai este amplasat in acea intersecție nu poate conduce la crearea unui dubiu cu privire la săvârșirea faptei de către intimatul B. S. si in acest context la aplicarea principiului in dubio pro reo. Vinovăția contravenientului trebuie analizata la momentul săvârșirii faptei si nu ulterior, iar in cauza dedusa judecații ,intimatul a recunoscut săvârșirea faptei nu a contestat existenta semnului de circulație si nici nu a pretins ca acest semn nu i se aplica sensului de mers pe care acesta rula cu autoturismul. In atare situație, reținerea instanței de recurs cu privire la aceasta bănuiala care ii profita intimatului este rezultatul unei greșeli materiale.``

Singura chestiune care ar fi putut reprezenta rezultatul unei greseli materiale, in sensul prevederilor art. 318 alin.1 teza 1 din Codul de Procedura Civila, ar fi, faptul ca, instanța de recurs in mod greșit, ar fi facut referire in motivarea deciziei – si deci si in formarea convingerii- la indicatorul "Stop", in conditiile in care, cel care se afla la intersecția in care s-a produs accidentul rutier era un indicator "Cedează trecerea".

Or, in paragraful nr. 2 al paginii 6 a Deciziei pronuntate in recurs, instanta de control judiciar a retinut expres ca: `` Atât prin plângerea formulată la fond, cât și în recurs, petentul a susținut că în realitate indicatorul „Cedează trecerea” îi era adresat celuilalt conducător auto implicat în evenimentul rutier.``

Apoi, intreaga constructie a rationamentului juridic al instantei de recurs, aplicat probatoriului administrat, se axeaza pe a demonstra caror anume conducatori auto, raportat la topografia locului, se adreseaza indicatorul in discutie- adica indicatorul Cedeaza trecerea.

Niciunde in considerentele deciziei pronuntata de instanta de recurs, nu se face vorbire despre indicatorul STOP, ci, dimpotriva, este analizata situatia conducatorilor auto carora, raportat la arterele pe care circula si inspre care se indreapta, li s-ar putea impune, in intersectia respectiva, acordarea prioritatii de trecere. (a se vedea in acest sens, paragraful 7, pagina 6 din Decizia nr. 358/R/04.04.2013 )

Mai mult, din considerentele Deciziei pronuntata de instanta de recurs, rezulta fara putinta de tagada ca, a fost supusa controlului judiciar, responsabilitatea petentului B. S. C., exclusiv sub aspectul savarsirii contraventiei de nerespectare a semnificatiei indicatorului Cedeaza trecerea, instanta de recurs retinand că, petentului îi profită dubiul doar sub aspectul răspunderii contravenționale, fără nici un efect asupra unei eventuale răspunderi delictuale a petentului sau a celuilalt conducător auto implicat în evenimentul rutier, o asemenea răspundere putând fi analizată doar într-un alt cadru procesual, întrucât plângerea reglementată de O.G. nr. 2/2001 vizează exclusiv răspunderea contravențională.

Referitor la locul producerii evenimentului rutier, din considerentele deciziei instantei de recurs, rezulta ca, acesta s-a produs, la intersectia arterei secundare a strazii 21 Decembrie 1989 Cugir, cu prelungirea strazii V. A., sustinerile contestatorului in conformitate cu care, instanta de control judiciar ar fi retinut ca accidentul s-ar fi produs la intersecția străzii V. A. (considerat drum fara prioritate) cu artera principala a străzii 21 Decembrie 1989, sunt lipsite de suport. Faptul ca instanta de control judiciar, a retinut ca, deși au fost emise de către instanța fondului adrese către CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI CUGIR pentru a se edifica asupra acestui indicator, răspunsul primit privește doar intersecția străzii V. A. (considerat drum fără prioritate) cu artera principală a străzii 21 Decembrie și respectiv intersecția drumului pe care a avut loc accidentul cu aceeași arteră și nu cu artera secundară,respectiv că, raportat la topografia locului, drumul pe care a avut loc accidentul și care se află în prelungirea străzii V. A. nu este accesibil doar pentru conducătorii auto care circulă dinspre această din urmă stradă și intenționează să ajungă pe artera secundară a străzii 21 Decembrie ci și pentru cei care circulă chiar pe artera principală a străzii 21 Decembrie,nu justifica asertiunea contestatorului, in conformitate cu care, instanta de control judiciar, ar fi stabilit eronat locul producerii evenimentului rutier.

Asa fiind, nici din aceasta perspectiva nu sunt incidente dispozitiile art. 318 alin1 teza 1 din Codul de Procedura Civila 1865.

Contestatorul sustine in mod eronat, ca, tot rezultat al unei greseli materiale, instanta de control judiciar ar fi facut trimitere la adresa emisa de catre Consiliul Local al Orașului Cugir in motivarea deciziei pronunțata, desi acest înscris releva aspecte cu privire la indicatorul existent la o alta intersecție si nu la locul in care s-a produs accidentul.

Or, in paragraful nr. 6 al paginii 6 a Deciziei nr. 358/R/2013, instanta de recurs, a retinut expresa ca: ``deși au fost emise de către instanța fondului adrese către CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI CUGIR pentru a se edifica asupra acestui indicator, răspunsul primit privește doar intersecția străzii V. A. (considerat drum fără prioritate) cu artera principală a străzii 21 Decembrie și respectiv intersecția drumului pe care a avut loc accidentul cu aceeași arteră și nu cu artera secundară.``

Ca atare, instanta de control judiciar nu a avut in vedere in solutionarea cauzei, raspunsul Consiliului Local Cugir, cata vreme, a retinut ca evenimentul rutier s-a produs, la intersectia arterei secundare a strazii 21 Decembrie 1989 Cugir, cu prelungirea strazii V. A., iar răspunsul primit de la Consiliul Local Cugir, privește doar intersecția străzii V. A. (considerat drum fără prioritate) cu artera principală a străzii 21 Decembrie 1989.

In ceea ce priveste invocata analiza a condițiilor de trafic la momentul pronunțării deciziei in recurs si nu la cele existente la momentul producerii accidentului rutier, aceasta nu intra in sfera notiunii de greseala materiala, in sensul prevederilor art.318 alin.1 din Codul de Procedura Civila, ci, eventual, in sfera notiunii de greseala de judecata.

Or, astfel cum s-a retinut in cele ce preced, practica judiciara a fost si este consecventa in sensul ca, greselile instantei de recurs care deschid calea contestatiei in anulare, sunt greseli de fapt si nu greseli de judecata, de apreciere a probelor si de interpretare a dispozitiilor legale, pe aceasta cale nefiind admisibil sa se analizeze justețea soluției pronunțate, tinzându-se la reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, întrucât, in caz contrar, calea de atac a contestației in anulare se transforma in recurs, iar recursul la recurs este inadmisibil.

Consecvent cu cele ce preced, Tribunalul retine ca, concluzia instanței de recurs cu privire la bănuiala care ii profita intimatului, nu poate fi privita ca rezultat al unei greșeli materiale, cata vreme, ea este rezultatul aprecierii si coroborarii tuturor probelor administrate in cauza.

In ceea ce priveste critica in conformitate cu care, întrebarea retorica din cuprinsul alin. 7 al pag. 6 din decizia nr. 358/R/2013, depășește cadrul procesual intrucat obiectul prezentului dosar, nu vizează condițiile de circulație aplicabile conducătorilor auto care rulează pe artera principala 21 Decembrie 1989 si care efectuează o manevra de viraj stânga, Tribunalul reaminteste ca in cele ce preced, au fost inlaturate sustinerile contestatorului in conformitate cu care, instanta de recurs ar fi retinut ca, evenimentul rutier, s-ar fi produs altundeva decat la intersectia arterei secundare a strazii 21 Decembrie 1989 Cugir, cu prelungirea strazii V. A., sustinerile contestatorului in conformitate cu care, instanta de control judiciar ar fi retinut ca accidentul s-ar fi produs la intersecția străzii V. A. (considerat drum fara prioritate) cu artera principala a străzii 21 Decembrie 1989, fiind inlaturate.

Asa fiind, cata vreme face parte din rationamentul juridic care a fundamentat solutia pronuntata in recurs, fara insa a modifica locul producerii evenimentului rutier, asa zisa intrebare retorica a instantei de recurs, nu echivaleaza cu o greseala materiala, dupa cum nici cu o depășire a cadrului procesual, depasire care, in ipoteza in care ar fi existat, era analizabila in procedura revizuirii- art.322 pct.2 din Codul de Procedura Civila 1865, nicidecum in cea a contestatiei in anulare.

Pentru toate cele ce preced, retinand ca este lipsita de temei, va respinge contestația în anulare formulată de intimatul contestator B. D., împotriva deciziei nr. 358/R/2013, pronunțată de Tribunalul A., în dosar nr._ .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de intimatul contestator B. D., împotriva deciziei nr. 358/R/2013, pronunțată de Tribunalul A., în dosar nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 09.01.2014.

Președinte,

M. P.

Judecător,

B. A. A.

Judecător,

C. F.

Grefier,

G. M. P.

Concediu Legal

Semneaza Grefier Sef Sectie

Red.ABA.03.02.2014/Tehnored. ABA/2ex/03.02.2014

Jud. recurs. F.M.C.Florența, A.B.A., M.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1/2014. Tribunalul ALBA