Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 524/2014. Tribunalul ALBA

Decizia nr. 524/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 3182/107/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr._

DECIZIE nr. 524/A/23.10.2014

Ședința publică de la 23 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. C.

Judecător G. C. M.

Grefier A. S.

Pe rol se află judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul C. N. - G. împotriva deciziei civile nr. 283/2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații I. T. DE REGIM S. ȘI DE VÂNĂTOARE CLUJ N., O. S. VALEA ARIEȘULUI - DIRECȚIA SILVICĂ A., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din data de 9.10.2014, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.10.2014.

Prin încheierea din data de 16.10.2014 instanța a amânat pronunțarea pentru același motiv, la data de 23.10.2014. Cele două încheieri fac parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Asupra contestației în anulare de față

Prin Decizia nr. 283/A/12.06.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ a fost respins ca nefundat apelul declarat de petentul C. N. G. împotriva Sentinței nr. 105/2014 pronunțată de Judecătoria Cîmpeni.

La data de 25.06.2014 petentul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei mai sus menționate, solicitând să se dispună: anularea acesteia și rejudecând apelul să fie schimbată în tot sentința pronunțată de Judecătoria Cîmpeni în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de constatarea a contravenției silvice . nr._/4.09.2013, cu consecința exonerării de plata amenzii aplicate, anulării măsurii confiscării cantității de 215,144 mc lemn rotund de esență rășinoase și a cantității de 16,114 mc cherestea de rășinoase specia molid.

Cu cheltuieli de judecată.

Contestația a fost legal timbrată cu 100 de lei taxă judiciară de timbru.

În motivarea contestației contestatorul a susținut următoarele.

Cu o motivare sumară instanța a apreciat că apelul este nefondat, iar Judecătoria Câmpeni corect a respins plângerea contravențională pe care a formulat-o împotriva procesului verbal de constatare a contravenției silvice . nr._/04.09.2013 și procesului verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate . nr._ din 04.09.2013, întocmite de I. T. de Regim S. și de Vânătoare Cluj - N., deoarece:

- sintagma „documente de proveniență legală „ este lămurită de art. 3 alin. 1 - 3 din H.G. nr. 996/2008;

- APV- ul face dovada provenienței materialului lemnos doar pentru deținătorii de pădure ori de vegetație forestieră din afara fondului forestier, subsemnatul nefăcând parte din această categorie ;

- avizele de însoțire a mărfii emise pe numele unor terțe persoane nu poate face pentru subsemnatul dovada provenienței materialului lemnos identificat de intimat;

- între subsemnatul și terți trebuiau întocmite acte de înstrăinare în vederea respectării prevederilor cuprinse în art. 41 lit. f) și art. 71 alin. 2 din Codul fiscal.

2. Susține că în cauză sunt incidente motivele de anulare prevăzute de art. 503 alin. 2 pct. 2, 3 și 4 din noul Cod de procedură civilă, respectiv dezlegarea dată apelului este rezultatul unor erori materiale, a necercetării tuturor motivelor de apel pe care le-a invocat în termen, care echivalează cu o nepronunțare asupra apelului declarat în cauză.

a. Instanța de apel, din eroare, nu a examinat motivul de apel prin care a arătat că prima instanță face o greșită interpretare și aplicare a disp. art. 4 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrare lemn rotund, aprobate prin HG nr. 996/27.08.2008.

Astfel, prima instanță face aplicațiunea art. 4 alin. 11, lit. b) liniuța 3 și 4 din aceste Norme, deși în cauză sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 11 lit. b) liniuțele 1 și 2 din Norme.

Art. 4 alin. 11, lit. b) liniuța 3 și 4 din aceste Norme - se referă la. „operatorii economici" care cumpără materiale lemnoase de la persoane fizice, caz în care achizitorul trebuie să opereze pe versoul documentului de proveniență cantitatea achiziționată, data achiziției și societatea achizitoare, sa semneze și să întocmească borderoul de achiziție conform modelului prezentat în anexa nr. 5 și poziția din registrul de intrare - ieșire de material lemnos în care a fost înregistrată ieșirea materialului lemnos.

Or, așa cum rezultă din probele de la dosar, contestatorul nu este „operator economic" ci persoană fizică .

Iar materialul lemnos l-a achiziționat de la persoanele fizice menționate cu scopul construirii unei pensiuni, cu anexe, specifică zonei Munților Apuseni.

În cauză sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 11 lit. b) liniuțele 1 și 2 din Norme, potrivit cărora în cazul vânzării materialelor lemnoase expeditorul este persoana vânzătoare, iar destinatarul este persoana cumpărătoare, avizele de însoțire se completează după cum urmează:

- în situația în care punctul de încărcare este situat la locul de recoltare a masei lemnoase, în avizele de însoțire, la rubrica nr. 3 se consemnează elementele de identificare a APV- ului prevăzute la art. 3 alin. 2;

- vânzătorul emite avizul de însoțire indiferent de punctul de încărcare, cu excepția vânzării materialului lemnos de către persoanele fizice, caz în care avizul este emis de ocolul silvic care asigură serviciul public cu specific silvic.

Din examinarea celor 18 avize de însoțire primare rezultă că la rubrica „expeditor" este trecut O. S. H. Apuseni, iar la rubrica „destinatar" sunt trecute persoanele care au beneficiat de materialul lemnos, fiind consemnate și documentele de proveniență, respectiv APV - urile.

b. Instanța de apel, din eroare, nu s-a pronunțat asupra motivului de apel prin care a arătat că prima instanță prin sentința apelată a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 3 alin. 10 din H.G. nr. 996/2008, în realitate art. 3 alin. 10 din Normele aprobate prin HG nr. 996/2008.

Art. 3 alin. 10 din Normele aprobate prin HG nr. 996/2008 se referă la depozitele de materiale lemnoase, alte spații destinate depozitării temporare, precum și instalațiile de transformat lemn rotund, pentru care documentul de proveniență este registrul de intrare - ieșire a materialului lemnos, identificat prin poziția la care a fost înregistrată intrare/ieșirea.

Or, în cazul de față materialele lemnoase nu au fost eliberate din depozitele de materiale ci de la locul de recoltare, caz în care sunt aplicabile prevederile art. 4 din Normele aprobate prin HG nr. 996/2008.

c. Instanța de apel, prin decizia contestată, datorită unei erori materiale, apreciază că în mod corect prin sentința apelată instanța a reținut că procesul verbal de constatare a contravenției silvice și procesul verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate, încheiate la data de 04.09.2013 sunt legale, având în vedere faptul că pentru întreaga cantitate de material lemnos nu deține documente de proveniență legală, așa cum acestea sunt prevăzute în HG nr. 996/2008.

În art.3 și art. 4 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, aprobate prin HG nr. 996/2008, se prevede că:

- documentele de proveniență legală a materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire ... (art. 3 alin. 1);

- actul de punere în valoare, denumit APV, este documentul de proveniență a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată și autorizată spre exploatare; APV-ul este un document tehnico - economic care conține rezultatele evaluării cantitative, calitative și valorice, precum și localizarea, conform normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor, a masei lemnoase destinate exploatării; APV-ul se întocmește conform normelor tehnice silvice pentru evaluarea masei lemnoase destinate comercializării și se înregistrează în registrul APV de către ocolul silvic care a efectuat punerea în valoare (art. 3, alin. 2);

- în situația vânzării - cumpărării materialelor lemnoase de la locul de tăiere, proveniența lor se dovedește prin înscrierea pe documentele de proveniență și pe cale de însoțire a transportului as principalelor elemente de identificare a APV prevăzute la alin. 3 ( art. 3, alin. 4);

- documentul de însoțire a materialelor lemnoase, altele decât cherestelele, este avizul de însoțire primar (art. 4, alin. 1);

Astfel, la data controlului, deținea legal întreaga cantitate de material lemnos, confiscat de pârâtul ITRSV Cluj - N..

A prezentat acestuia cele 18 avize primare de însoțirea materialului lemnos.

Din examinarea avizelor de însoțire primare, arătate mai sus, rezultă că în acestea se consemnează ca documente de proveniență APV-urile eliberate de O. S. H. Apuseni, care constituie documente legale de proveniență.

La dosar au fost trimise de către O. S. H. Apuseni copii după APV- urile consemnate în avizele de însoțire primară arătate mai sus, care figurează ca fiind înregistrate în Registrul APV- urilor.

Din examinarea avizelor de însoțire primară mai rezultă că destinatari ai materialului lemnos sunt persoanele fizice de la care a cumpărat materialul lemnos.

Se confirmă astfel că materialul lemnos confiscat are o proveniență licită. Prin decizia contestată, instanța de apel apreciază greșit că APV-urile și avizele de însoțire a materialului lemnos nu reprezintă documente de proveniență legală pentru pentru că nu a încheiat acte de înstrăinare cu persoanele respective în vederea plății impozitului pe venit stabilit prin Codul fiscal.

Datorită erorii materiale comise de instanța de apel nu se reține faptul că a cumpărat materialul lemnos în baza înțelegerilor scrise sau verbale pe care le-a încheiat cu persoanele fizice menționate, având în vedere faptul că acestea l-au dobândit în mod legal potrivit actelor de proveniență legală prevăzute în normele aprobate prin H.G. nr. 996/2008: APV- uri și Avize de însoțire primară.

Acest fapt rezultă din declarațiile martorilor P. A., P. S. și P. G., audiați de instanță.

În avizele de însoțire primară se consemnează că locul de descărcare a materialului lemnos este în .. A..

Adică la domiciliul contestatorului, care a însoțit materialul lemnos de la locul de încărcare, ca urmare a înțelegerilor încheiate cu destinatarii trecuți în avize.

Nici o normă legală nu interzice unei persoane, care are dreptul de proprietate asupra materialului lemnos dobândit în mod legal, să încheie acte juridice cu privire la acesta .

e. Instanța de apel, din eroare, nu a examinat motivul de apel privind nelegalitatea confiscării cantității de 215,144 mc lemn rotund de rășinoase și a cantității de 16,114 mc cherestea de rășinoase din specia molid.

La data controlului deținea materialul lemnos în mod legal și nu se impunea să fie sancționat contravențional și să se dispună confiscarea acestuia.

Agentul constatator a aplicat nelegal prevederile art. 24, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 atunci când a dispus confiscarea întregului material lemnos.

Procesul verbal de confiscare încalcă și prevederile art. 44, pct. 8 din Constituția României potrivit cărora averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Cu toate acestea greșit prima instanță nu recunoaște ca fiind valabile actele de vânzare - cumpărare pe care le-a încheiat cu persoanele fizice menționate nu indică normele legale care interzic asemenea acte .

De aceea greșit prin sentința apelată prima instanță nu a admis plângerea pe care a formulat-o, nu a anulat procesele verbale menționate, nu a dispus restituirea materialului lemnos confiscat sau plata contravalorii acestuia.

În drept, a invocat disp. art. 503 alin. 3 rap. la alin. 2 pct. 2 și 3 din noul Cod de procedură civilă.

Intimatul I. T. de Regim S. și de Vânătoare Cluj-N. prin întâmpinare a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă și neîntemeiată.

Precizează ca nu sunt respectate prevederile art. 506 alin 2 din NCPC, deoarece motivarea contestației transmisa la secretariatul ITRSV Cluj N. prin Citația emisa la data de 19. 09.2014 a Tribunalului A., nu rezulta ca a fost înregistrata la dosarul cauzei in termenul de 15 zile de la înregistarea contestației in anulare la Tribunalul A..

Precizează ca este vorba de o contravenție, care a fost constatată în termen de agenții constatatori.

Petentul face referire la faptul ca motivele de anulare a deciziei civile nr. 283/A/12.06.2014 sunt prevăzute de art. 503 alin 2 punct. 2, 3 si 4 din NCPC si ca dezlegarea data apelului este rezultatul unei erori materiale, a necercetarii motivelor de apel invocate, insa petentul se afla in eroare, deoarece, nu face altceva decât sa reia motivele invocate și în prima instanță și in a doua instanța, nu depune alte probe prin care să susțină o altă stare de fapt, acestea fiind clarificate de prima instanța.

Petentul face referire la proveniența materialului lemnos si ca aceasta corespunde conform normelor HG nr. 996/2008, insa dorește sa duca in eroare instanța, deoarece pe cele 18 avize de insotire primare prezentate agenților constatori, aveau ca destinatar alte persoane din localități diferite ale județului A., iar petentul nu a prezentat agenților constatatori documente legale de vânzare cumpărare a materialului lemnos. Vanzarea/cumpararea se face in baza unui contract de vânzare cumpărare si a unor documente de proveniența, întocmite in conformitate cu prevederile legale în materie, acesta oferindu-i dreptul legal de proprietate petentei, iar Legea nr. 33/1996 art. 2 prevede următoarele: Pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant, locuitorilor Munților Apuseni din județele A., A., Bihor, Cluj și Hunedoara, care își asigura mijloacele de subzistenta din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scindura, șindrila, grinzi fasonate, birne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruța si alte asemenea produse, li se acorda anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primari si ocoalele silvice ale filialelor teritoriale ale Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva", cîte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie. Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soț soție si copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. Comercializarea lemnului brut obținut în condițiile legii este interzisă.

Consideră ca instanța, din probatoriul administrat, coroborat cu jurisprudența în materie în mod temeinic si legal a constatat ca, procesul verbal a fost legal întocmit. Totodată, instanța a considerat că fapta contravențională a fost suficient descrisă prin faptul ca petenta deținea material lemnos fără documente legale de proveniență, întocmindu-se procesul verbal de constatare a contravenției silvice . nr._ din 04,09.2013 .

În apel reclamanta nu face altceva decât să reia o problemă care deja a fost clarificată de instanță. Circulația materialelor lemnoase in România este strict reglementata de legiuitor, aceasta activitate fiind sub imperiul disp. HG 996/2008. La punctul 1 nu face altceva decât si reia o problemă din plângerea contravenționala depusa la Judecătoria Câmpeni, care deja a fost clarificată de instanță si nu administrează alte probe care sa răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției silvice contestat.

Petentul face referire ca a dovedit ca a cumpărat materialul lemnos de la persoane fizice si a anexat declarații in acest sens, aceste declarații nu au fost prezentate agenților constatatori, iar vânzarea si cumpărarea materialului lemnos trebuie sa se efectueze prin acte legal întocmite intre cumpărător si vânzător, pentru a se putea verifica legalitatea vânzării si cumpărării materialului lemnos, daca au fost efectuate plățile necesare către Bugetul Statului, rezultate in urma operațiunii de vanzare/cumparare a materialului lemnos.

Legea nr. 571/2003 (cu modificările ulterioare) a Codului Fiscal, art. 41 lit. f precizează ca veniturile din silvicultură și piscicultura reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase, sunt supuse impozitului pe venit. Totodată din declarațiile anexate (acestea nefiind prezentate organelor de control la data efectuării controlului) la contestația depusa de petenta rezulta faptul ca persoanele in cauza au vândut o cantitate de material lemnos, din care nu rezulta numărul de avize de insotire primar a materialului lemnos.

Instanța a reținut in mod corect ca intermedierea comercializării materialelor lemnoase - cumpărarea de către un intermediar în vederea revânzării și revânzarea materialelor lemnoase trebuie efectuata conform prevederilor legale in materie, iar comercializarea materialului lemnos se efectuează de către un operator economic si nu de o persoana fizica neautorizata. Domnul C. N.-G. nu are calitate de persoana juridica, este o persoana fizica care deține o instalație de debitat material lemnos neautorizata la data efectuării controlului. Arată ca vânzarea si cumpărarea materialului lemnos trebuie sa se efectueze prin acte legal întocmite intre cumpărător si vânzător, pentru a se putea verifica legalitatea vanzarii si cumpărării materialului lemnos, daca au fost efectuate plățile necesare către Bugetul Statului, rezultat in urma operațiunii de vanzare/cumparare a materialului lemnos.

După cum se poate observa, la momentul constatării faptei, apelantul deținea depozitata o cantitate mai mare de material lemnos pentru care nu a putut prezenta documente de proveniență pe numele acestuia, deși agenții constatatori, de bună credință, au luat în considerare toate documentele legale eliberate pe numele său din care rezulta proveniența, așa cum dispun prevederile H.G. nr. 996/2008.

Petentul a declarat în scris reprezentaților IPJ A. (declarație anexată la dosar) că deține diferite cantități de material lemnos atât la instalația de debitat (neautorizată) pe care o deține, dar și în apropierea locuinței pe marginea drumului, menționând că ,,sunt de acord cu inventarierea materialului lemnos de la locuința mea cât și cel identificat pe marginea drumului". Totodată, a prezentat un număr de 18 avize de însoțire primare a materialului lemnos (anexate în fotocopie), din care un număr de 2 (două) avize de însoțire primare aveau ca și destinatar pe C. N., iar un număr de 16 avize de însoțire primare aveau ca și destinatar mai multe persoane fizice din Localitatea Scărișoara și din Localitatea Vadu Moților.

In mod eronat petentul motivează faptul ca avizele de insotire in cauza au proveniența legala deoarece acestea au fost emise de către O. S. H. Apuseni, in cuprinsul acestora este menționata proveniența legala, arătam faptul ca cele 18 avize de insotire primare prezentate agenților constatatori, la data efectuării controlului, din cuprinsul acestora la rubrica destinatar cu certitudine nu era menționat numitul C. N. si nu a prezentat acte legale conform prevederilor legale de vânzare/cumpărare.

Petentul a prezentat avize de insotire si din anul 2010, iar controlul a fost efectuat in data de 04.09.2013. Reprezentanții IPJ A., au efectuat verificări privind persoanele menționate în avizele de însoțire primare puse la dispoziție de numitul C. N. G., constatându-se că pe avizele de însoțire primare cu . nr._ din 29.07.2010, AP nr._ din 05.Q8.2Q1Q și AP nr._ din 19.11.2010. codul numeric personal nu este menționat corect. Referitor la faptul ca apelanta menționează ca O. S. H. Apuseni a transmis actele de punere in valoare si ca dovada, ar figura înregistrate in registrul de APV-uri, arată ca aceste susțineri sunt nefondate, deoarece O. S. H. Apuseni nu este parte in acest dosar, iar materialul lemnos confiscat este din raza Ocolului S. H. Apuseni unde ITR5V Clui-N. in cursul anului 2013 a intocmit Raportul nr. 8066/27,08.2013, prin care a fost identificat un volum 116.538 mc material lemnos tăiat ilegal cu o valoare de_,7 lei, acesta fiind transmis instituțiilor abilitate pentru a se lua masurile legale care se impun.

Apelantul la punctul 2 din apel face referire la faptul ca sentința este nelegala si este rezultatul interpretării si aplicării greșite a dispozițiilor legale, insa se afla in eroare si susținerile acestuia sunt neîntemeiate, iar Sentința Civila nr. 105/2014 este corect data, cu interpretarea corecta a legii. Totodată mai face referire ca instanța a reținut in mod greșit dispozițiile art. 4 din normele referitoare la proveniența, circulația si comercializarea materialului lemnos din H.G. nr. 996/2008, iar el este o persoana fizica si nu un operator economic, insa dorește sa duca in eroare instanța deoarece potrivit Legii nr. 33/1996 art. 2: Pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant, locuitorilor Munților Apuseni din județele A., A., Bihor, Cluj si Hunedoara, care își asigura mijloacele de subzistenta din practicarea meseriei de prelucrare, a lemnului în scîndura, șindrila, grinzi fasonate, birne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruța și alte asemenea produse, li se acorda anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primari si Ocoalele silvice ale filialelor teritoriale ale Regiei Autonome a Pădurilor "Rorosilva", cîte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie, iar in acesata situatie apelantul ca persoana fizica, nu avea dreptul de a face acte de comerț cu material lemnos rotund. Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soț, sotie și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. Numitul C. N. mai face referire la faptul ca a dorit sa construiască o pensiune, insa la dosar nu a depus acte doveditoare in acest sens, iar aceste afirmații sunt nefondate.

Petentul face referire la faptul ca a cumpărat materialul lemnos conform înțelegerilor scrise sau verbale pe care le-a încheiat cu persoanele fizice, insa aceste susțineri sunt nefondate deoarece acestea nu au fost întocmite conform prevederilor legale, iar declarațiile depuse la dosar cu certitudine ca au fost intocmite dupa întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției silvice. În prezenta petentului s-a procedat la inventarierea materialul lemnos indicat de acesta, participând la inventariere, rezultând un volum 215,144 mc, lemn rotund de rășinoase și un volum de 16,114 mc, cherestea de rășinoase, pentru care nu a putut prezenta înscrisuri legale din care să rezulte că este deținătorul legal a materialului lemnos inventariat. Totodată a mai fost inventariată o cantitate de 26,717 mc, cherestea de rășinoase, pentru care, a pus la dispoziție două avize de însoțire primare având . nr._ din 26.04.2013 și ML nr._ din 25.04.2Q13, destinatar fiind menționat numele și prenumele acestuia, având înscrisă cantitatea totală 33,085 mc, lemn lucru rotund de rășinoase. Luând în considerare cantitatea de material lemnos, 33,085 mc, lemn de lucru rășinoase, precum și randamentul declarat de numitul C. N. G. de la instalația de debitat pe care o deține (neautorizată), echipa de control a considerat că, cantitatea de 26,717 mc cherestea de rășinoase, a fost obținută prin debitare din lemnul de lucru de rășinoase.

Procedura de achiziție și comercializare a materialului lemnos este strict și clar reglementată, legiuitorul a stabilit un cadru special, și a fost astfel concepută pentru a se cunoaște la orice moment ce cantitate de lemn s-a exploatat și cât s-a comercializat, unde s-a transportat, pentru evitarea defrișărilor ilegale (completarea registrului de intrări-ieșire, raportarea în sistemul SUMAL).

Așa după cum se poate observa, daca domnul C. Nicoiaie G. era un agent economic, acesta trebuia sa detina un registru de intrare - ieșire a materialului lemnos (așa cum prevăd dispozițiile art. 3 alin. 10 din Normele aprobate prin HG 996/2008: " în situația depozitelor de materiale lemnoase ... documentul de proveniență este registrul de intrare-ieșire a materialului lemnos, identificat prin poziția la care a fost înregistrată . efectueze raportările obligatorii în sistemul de evidentă informațional SUMAL, cum prevăd normele legale în vigoare.

Prin urmare, apreciază că datoria instanței, nu doar a legiuitorului, este aceea de a pune în aplicare sancțiunile dispuse de legiuitor prin legea specială elaborată în acest sens și să amendeze un astfel de comportament tocmai pentru a nu se crea o practică în acest sens.

Or, așa după cum se poate observa, legea stabilește în mod clar modelul de acte ce trebuie încheiate, modul de întocmire al acestora, și nimeni nu poate, prin așa - zise „motive esențiale, discuții de conveniență", etc, să evite sancțiunile stabilite de lege și să încalce norme imperative stabilite de legiuitor.

Într-un stat de drept, legea este făcută de organele abilitate în acest sens și trebuie respectată de toți, iar prevederile din domeniul silvic sunt de strictă interpretare și nu lasă la aprecierea oricărui agent economic să eficientizeze și să simplifice operațiunile comerciale „că așa știu ei din experiență sau din interes".

În drept, intimatul a invocat disp. art. 205 din codul de procedură civilă; Legea nr. 171/2010 cu modificările și completările ulterioare, Legea 46/2008 cu modificările și completările ulterioare, O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr. 996/2008 cu modificările și completările ulterioare.

Examinând contestația prin prisma motivelor invocate de contestatoare, instanța constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse.

Referitor la susținerea intimatului în sensul că motivele contestației nu au fost depuse în termenul prevăzut de art. 506, instanța constată că este neîntemeiată, întrucât din dovada depusă la dosar (f 61 dosar_ al Tribunalului A.) rezultă că decizia nr. 283/2014 i-a fost comunicată petentului la data de 15.07.2014.

Contestația în anulare a fost depusă anterior comunicării deciziei, respectiv la data de 25.06.2014, însă motivarea acesteia a fost depusă cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 506 alin. 2 din codul de procedură civilă, respectiv în data de 28.07.2014, deși avea posibilitatea, raportat la data comunicării deciziei să le depună până în data de 31.07.2014 inclusiv.

Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse, contestația este neîntemeiată.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, putând fi exercitată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 503 din Codul de procedură civilă.

Contestatorul și-a întemeiat contestația pe disp. art. 503 alin. 3 raportat la alin. 2 pct. 2 și 3 din codul de procedură civilă, susținând pe de o parte că instanța de apel nu a examinat toate motivele invocate, iar pe de altă parte că hotărârea instanței de apel este rezultatul unei erori materiale.

În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste texte de lege.

Aspectele menționate de petentul contestator la pct. 2 lit. a) și b) din motivarea prezentei contestații precum și în motivarea apelului, nu constituie motive distincte de apel, așa cum susține acesta, ci reprezintă practic reiterarea punctului de vedere al petentului cu privire la interpretarea și aplicarea prevederilor legale aplicabile în cauză cu referire la dovada provenienței materialului lemnos care i-a fost confiscat.

Contravenția reținută în sarcina acestuia constă tocmai în deținerea de material lemnos fără documente de proveniență.

Întreaga motivare a apelului cuprinde practic un singur motiv, respectiv nelegalitatea hotărârii primei instanțe, ca urmare a faptului că nu au fost luate în considerare documentele de proveniență prezentate de petent și anume avizele de însoțire primară.

Contrar celor susținute de contestator, instanța de apel s-a pronunțat asupra motivului de apel invocat, constatând legalitatea hotărârii primei instanțe, raportat la disp. art. 3 alin. 1-3 din Normele prevăzute de H.G. nr. 996/2008.

Astfel, instanța de apel a motivat în concret de ce avizele de însoțire primară prezentate de petent nu reprezintă acte de proveniență a materialului lemnos, reținând că potrivit art. 3 din H.G. nr. 996/2008 “documente legale de proveniență” sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări-ieșiri material lemnos.

În temeiul aceluiași text de lege, instanța de apel a arătat că APV – ul face dovada provenienței doar pentru deținătorii de pădure ori de vegetație forestieră din afara fondului forestier, iar apelantul nu a făcut dovada că aparține acestei categorii.

În ceea ce privește avizul de însoțire, s-a reținut că acesta este și document de proveniență numai atunci când în baza lui se emite alt aviz de însoțire, conform art. 3 alin. 7 din H.G. nr. 996/2008, condiție a cărei îndeplinire nu a fost constatată în cauză.

Raportat la probele administrate în cauză, instanța de apel a conchis că avizele prezentate de petent, emise pe numele unor terțe persoane nu pot face pentru apelant dovada provenienței materialului lemnos deținut.

Raportat la disp. art. 41 lit. f) și art. 71 alin. 2 din codul fiscal, instanța de apel a mai reținut că: în vederea impozitării, între apelant și terți ar fi trebuit a fi încheiate acte de înstrăinare, în vederea respectării prevederilor legale, dispozițiile Codului fiscal nefăcând referire expres doar la profesioniști.

Pe de altă parte, având în vedere concluzia la care a ajuns instanța de apel, examinând actele depuse de petent în probațiune, raportat la disp. art. 3 din Normele prevăzute de H.G. nr. 996/2008, reținând că avizele de însoțire nu reprezintă acte de proveniență a materialului lemnos în speță, nu se mai impunea examinarea criticii (care așa cum am arătat nu reprezintă un motiv propriu zis și distinct de apel) privind aplicarea disp. art. 4 din H.G. nr. 996/2008 care reglementează doar modul de completare a avizelor de însoțire.

Codul de procedură civilă nu definește eroarea materială în sensul prevăzut de art. 503 alin. 2 pct. 3.

În jurisprudența anterioară, s-a statuat că prin „greșeală materială” în sensul prevăzut de art. 318 teza I din codul de procedură civilă de la 1865 se înțelege, acea eroare de fapt evidentă pe care o comite instanța ca urmare confundării unor date esențiale ale dosarului cauzei, cum ar fi: anularea ca netimbrat a recursului deși dovada achitării taxei era depusă la dosar, respingerea ca tardiv deși din actele de la dosar reiese că a fost depus în termen sau anulare pentru lipsa dovezii calității de reprezentant deși dovada era depusă la dosar.

Nu intră însă în această categorie greșelile de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor legale.

În speță, contestatorul invocă tocmai greșita apreciere a probelor de către instanța de apel, fiind nemulțumit practic de faptul că instanța nu a luat în considerare înscrisurile depuse de acesta în probațiune, respectiv avizele de însoțire și care în opinia sa, ar constitui documente legale de proveniență a materialului lemnos, astfel că nu sunt incidente disp. art. 503 alin. 2 pct. 2.

Hotărârea instanței de apel nu este rezultatul unei erori materiale așa cum susține contestatorul, aceasta fiind rezultatul corectei interpretări și aplicări a prevederilor legale incidente în cauză raportat la justa apreciere a probatoriului administrat.

Având în vedere considerentele expuse, prezenta contestație în anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.

Întrucât contestația a fost respinsă, contestatorul fiind în culpă procesuală, potrivit disp. art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă nu îi pot fi acordate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată contestatorul C. N. G., împotriva Deciziei nr. 283/12.06.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații:

1. I. T. De Regim S. Și De Vânătoare Cluj N.

2. O. S. Valea Arieșului – prin ROMSILVA – Direcția Silvică A..

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 23.10.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR

C. C. M. G. C.

GREFIER

A. S.

Red. Tehnored. G.C.M.

Ex. 4/25.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 524/2014. Tribunalul ALBA