Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 05-02-2015, Tribunalul ALBA

Tribunalul ALBA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2015

Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 2377/176/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr._

DECIZIE Nr. 70/A/2015

Ședința publică de la 05 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M. C.

Judecător C. L.

Grefier D. M.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelant INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. împotriva sentinței civile nr.1747/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. și intimat C. NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" SA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PA NR._.

La apelul nominal făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 8 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.

Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind astăzi.

În baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și reține apelul spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra apelului de față;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, la data de 21.03.2014 sub dosar nr._ petenta C. NAȚIONALĂ „ POȘTA ROMÂNĂ „ SA a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

- în principal, admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și a se constata nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție . nr._/28.02.2014, motivat de inexistența caracterului contravențional al faptei imputate și exonerarea petentei de la plata amenzii aplicate;

- în subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 1, art. 5 al 2 lit. a și al 5, art. 7 și art. 34 din OG nr. 2/2001, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Prin plângere, au fost invocate excepția nulității absolute a procesului verbal în sensul că nu au fost respectate dispozițiile art. 16 al 7 din OG nr. 2/2001 având în vedere că nu s-a adus la cunoștința contravenientei dreptul de a formula obiecțiuni; excepția prematurității aplicării amenzii raportat la termenul de 24 luni acordat prin HG nr. 301/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 conform prevederilor art. 7 al 1, modificat prin Hotărârea nr. 1017/11.12.2013 în vederea conformării la noile condiții de asigurare a pazei și securității; excepția lipsei calității de subiect al petentei vizând contravenția reținută în sarcina sa prin raportare la art. 16 al 6 din OG nr. 2/2001.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că fapta reținută de agentul constatator nu există deoarece din prevederile exprese ale art. 52 lit. a din Legea nr. 333/2003, sunt prevăzute în acest sens, în mod neechivoc, obligațiile ce incumbă conducătorului unității, respectiv răspund de organizarea și funcționarea pazei unităților, bunurilor și valorilor pe care le dețin cu orice titlu; că în cauză a fost încălcat principiul personalizării sancțiunilor contravenționale, în conformitate cu care sancțiunile contravenționale pot fi aplicate doar persoanelor prevăzute de lege ca subiect activ și care au săvârșit o faptă contravențională. S-a mai arătat că oficiile poștale situate pe raza Municipiului A. I. sunt subunități poștale dotate cu sisteme mecanice și electronice de securitate up-gradate; că fapta a fost aplicată prematur fără respectarea termenului acordat de legiuitor și nu a fost individualizată în funcție de importanța valorilor umane și materiale, a nivelului de risc evaluate.

În drept, legea nr. 333/2003, HG nr. 301/2012, OG nr. 2/2001, Legea nr. 180/2002, prevederile C..

În probațiune, petenta a depus la dosar următoarele înscrisuri: proces verbal de contravenție . nr._/28.02.2014 (f 8), certificat de înregistrare și (f Hotărârea nr. 94/10.12.2012 ( f9 – f9 verso ), referat cu anexe la acesta (f 10-13), sentința civilă nr. 1624/2013 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr._ (f 14-16), sentința civilă nr. 7150/2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ (f 17-18), sentința civilă nr. 83/2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._/300/2013 (f 18-19).

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei taxă de timbru (f 20).

Intimatul, legal citat, a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic încheiat.

În susținerea întâmpinării s-a arătat că procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001; că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 al 3 din OG nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele persoanele ale contravenientei. S-a mai arătat că termenul de 24 luni invocat de petentă nu este incident în speță, întrucât acesta nu este aplicabil măsurilor minimale care trebuie îndeplinite de unități . În ceea ca privește excepția lipsei calității de subiect activ, invocată de petentă, aceasta este inadmisibilă, fiind incidente dispozițiile art. 60 și art. 61 al 2 din Legea nr. 333/2003.

În drept, art. 205-206, art. 223 al 3, art. 249, art. 315 al 1 C., OG nr. 2/2001, HG nr. 301/2012, Legea nr. 333/2003.

În probațiune intimatul a depus la dosar raport întocmit la data de 07.04.2014 (f 27-29).

La data de 28.04.2014, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f 34-36) prin care s-a arătat, că responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga țară revine conducerii unității centrale, iar în cuprinsul legii sunt menționate expres contravențiile pentru care conducătorul unității – persoană fizică – răspunde contravențional.

A fost încuviințată pentru părți proba cu înscrisuri, constând în înscrisurile depuse la dosar iar din oficiu proba testimonială cu numitul V. M., depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosar (f 44).

Prin sentința civilă nr. 1747/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a admis plângerea formulată de către petenta C. Națională „Poșta Română” S.A. cu sediul în mun.București, ., sector 2, J_, CUI RO_ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A. cu sediul în mun.A. –I., ., nr.1, jud.A., CUI_, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 28.02.2014.

A fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 28.02.2014 și înlătură toate consecințele procesului verbal anulat.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 28.08.2014 (f.8), C.N. Poșta Română SA reprezentată de S. I. în calitate de director general a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.3 pct.1 din HG nr.301 /2012 și sancționată de art.4 lit.b din HG nr.301/2012 .

În cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției, s-a reținut că „în data de 19.02.2014, contravenienta nu a respectat măsurile minime de securitate la agențiile poștale de pe raza municipiului A.-I., sistemele de alarmă împotriva efracției nu sunt conectate la un dispecerat autorizat în vederea monitorizării și intervenției la efracție”.

Procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al contravenientei, fapt confirmat de martorul V. M. audiat la termenul de judecată din data de 11 septembrie 2014.

În primul rând, instanța a constatat că: excepția nulității procesului verbal de contravenție în temeiul art.16al.7 din OG nr.2/2001, excepția prematurității aplicării amenzii raportat la termenul de 24 de luni acordat prin HG nr.301/2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 conform prevederilor art.7 al.1 modificat prin Hotărârea nr.1017/11.12.2013 și excepția lipsei calității C.N.Poșta Română de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa, nu reprezintă excepții procedurale veritabile, ci apărări formulate de către petentă cu privire la fondul cauzei.

Potrivit art.3 pct.1 din HG nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, valorilor și protecția persoanelor, actul normativ în baza căruia a fost sancționată petenta, constituie contravenție „nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute de la art.2 al.2 din Anexă”

Potrivit art.2 al.2 din Anexă, cerințele minimale de securitate pe zone funcționale și categorii de unități, sunt prevăzute în anexa nr.1 ”

Articolul 7 din HG nr.301/2012 modificat prin HG nr.1017/2013, prevede că „În termen de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcționare a unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare, a societăților specializate de pază și protecție și a celor care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, licențiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum și a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre”.

Ca atare, instanța a constatat că legiuitorul a instituit termenul de 24 de luni de la data intrării în vigoare a H.G. nr.301/2012 -16 iunie 2012 – în care modul de funcționare al ministerelor și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Având în vedere instituirea acestui termen, instanța a apreciat că la data de 19.02.2014, data la care ar fost săvârșită pretinsa contravenție, enitatea sancționată prin procesul-verbal de contravenție contestat în cauza de față nu era obligată la respectarea cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Instanța a apreciat că legiuitorul a instituit termenul de 24 de luni pentru ca unitățile vizate să aibă la dispoziție timpul necesar în vederea alocării reurselor financiare și materiale necesare pentru organizarea pazei conform cerințelor instituite de lege, iar înainte de împlinirea acestui termen, unitățile vizate nu pot fi sancționate pentru nerespectarea prevederilor legale menționate pentru că obligația nu era născută în mod valabil în sarcina lor.

Cu referire la susținerea intimatei în sensul că dispoziția legală privind termenul de 24 de luni nu se aplică și în cazul cerințelor minimale de securitate, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că legea nu distinge în sensul arătat de către intimată, ci se referă într-o formulare generală la „cerințele stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre”.

Față de cele expuse, instanța a admis plângerea formulată de către petenta C. Națională „Poșta Română” S.A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A. cu sediul în mun.A. –I., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 28.02.2014, a anulat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 28.02.2014 și a înlăturat toate consecințele procesului verbal anulat.

Având în vedere soluția pronunțată, instanța nu a mai procedat la analizarea celorlalte apărări formulate de către părți.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Inspectoratul de Poliție al Județului A., cu sediul în municipiul A. I., .. nr. 1. prin reprezentant legal, chestor principal de poliție I. N. C., solicitând admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție contestat ca fiind legal și temeinic întocmit.

Consideră nelegală și neîntemeiată hotărârea instanței de fond și solicită schimbarea acesteia, în sensul menținerii ca legal și temeinic a procesului-verbal atacat, din următoarele considerente:

Arată că, în fapt, la Judecătoria A. I. a fost înregistrată sub număr de dosarul civil nr._, plângerea contravențională formulată de petenta C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/28.02.2014 încheiat de I.P.J. A..

Prin procesul-verbal de contravenție susmenționat intimata-petentă a fost sancționată cu amenda în cuantum de 2000 lei întrucât în data de 28.02.2014, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului A. I., aflați în timpul executării atribuțiilor de serviciu, au efectuat un control la Oficiile Poștale aflate pe raza municipiului A. I., pe linia respectării prevederilor Legii 333/2003, cu această ocazie constatându-se faptul că nu sunt respectate măsurile minimale de securitate, respectiv activitatea de transport valori monetare se desfășoară fără a exista plan de pază transport valori aprobat de către I.P.J. A. - Serviciul de Ordine Publică și de asemenea că sistemele de alarmă antiefracție a tuturor oficiilor poștale nu sunt conectate la un dispecerat specializat de pază în vederea monitorizării și intervenției în caz de efracție.

Fapta săvârșită de către petenta este prevăzută de art. 3, pct. 1 din H.G. 301/2012, sancționat de art. 4, alin. 1, lit. b din același act normativ.

Procesul-verbal de contravenție a fost anulat, admițându-se excepția prematurității aplicării amenzii și reținându-se că la data întocmirii procesului-verbal de contravenție, petenta nu avea obligația de a se conforma dispozițiilor legale în baza cărora a fost sancționată, întrucât termenul de 24 de luni prevăzut de H.G. 1017/2013 care a modificat H.G. 301/2012, este un termen suspensiv care indică data până la care unitățile prevăzute trebuie să se conformeze măsurilor stabilite de textul de lege.

Cu privire la susținerile petentei referitoare la termenul de 24 luni acordat prin art. 7 alin. 1 din HG 301/2012, consideră că termenul invocat de petenta nu este incident în speță întrucât acesta nu este aplicabil măsurilor minimale care trebuie îndeplinite de unități. Or, în aceste condiții, respectarea condițiilor minimale, așa cum reiese și din denumire, reprezintă condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească unitățile prevăzute de lege timp de 24 de luni, urmând ca mai apoi aceasta să se alinieze și celorlalte prevederi stabilite prin HG 301/2012.

Consideră apelanta că în mod eronat prima instanță a admis excepția prematurității aplicării sancțiunii din următoarele considerente:

Art. 7, alin. 1 din H.G. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor [intrată în vigoare la data de 16.06.2012], a fost modificat prin H.G. 1017/2013 având următorul conținut ": termen de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcționare a unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare, a societăților specializate de pază și protecție și a celor care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, licențiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum și a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre. "

Data intrării în vigoare a HG 301/2012 a fost 16.06.2014, iar termenul de 24 de luni prevăzut de art. 7 din acest act normativ s-a împlinit la data de 15.06.2014, dată până la care unitățile trebuiau să îndeplinească exigențele impuse de acest act normativ, urmând ca răspunderea acestora să poată fi angajată numai după împlinirea termenului, dacă până atunci nu s-au conformat măsurilor stabilite prin hotărâre.

Având în vedere că data constatării contravenției a fost 28.02.2014, rezultă că sancțiunea s-a aplicat anterior împlinirii termenului de 24 de luni prevăzut de art. 7 din H.G. 301/2012, însă având în vedere natura săvârșirii contravenției, apreciază că aceasta este săvârșită în formă continuă prin omisiune, elementul constitutiv al contravențiilor constând în neluarea măsurilor privind modul de funcționare a unității potrivit cerințelor stabilite în H.G. 301/2012. Astfel, intimata - petentă nu a făcut dovada că modul său de funcționare a fost stabilit potrivit cerințelor prevăzute în normele metodologice aprobate prin H.G. 301/2012 până la data de 15.06.2014, dată la care s-a împlinit termenul de 24 de luni acordat prin art. 7 din H.G. 301/2012.

În concluzie, solicită instanței de judecată admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea sentinței civile nr. 1747/2014 a Judecătoriei Alba Iulia, în sensul menținerii actului atacat ca legal și temeinic.

În drept a invocat :dispozițiile art. 476 - 479 din Codul de procedură civilă, situație care face posibilă schimbarea în tot a hotărârii apelate.

Referitor la introducerea în termen a apelului, arată faptul că Sentința civilă nr. 1747/2014 a fost comunicată și înregistrată în evidențele instituției IPJ A. la data de 17.11.2014, arată că apelul este formulat în termenul legal de 30 zile, raportându-se la prevederile art. 468 alin.l din Codul de procedură civilă. Solicită judecarea apelului în lipsa părților.

Intimata C. Națională Poșta Română S.A., cu sediul în București, ., sector 2,cod poștal_, având codul de înregistrare fiscală RO_, înregistrată la .Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J_, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către Inspectoratul de Poliție al Județului A., și pe cale de consecință menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Consideră că susținerile invocate de intimat prin apelul formulat sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:

1. În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 28.02.2014 de către un agent constatator din cadru! I.PJ. A., intimata a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 lei, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 3 pct. 1 și sancționată de art. 4, alin.l, lit. b din H.G. nr. 301/2012, respectiv societatea petentă nu a respectat măsurile minimale de securitate prevăzute de H.G. nr. 301/2012, în urma unui control efectuat ia agențiile poștale de pe raza mun. A. I., la data de 19.02.2014.

Prin Sentința civilă nr. 1747 din data de 11.09.2014, instanța de fond a admis plângerea contravențională, motivând că amenda stabilită de agentul constatator este prematur aplicată, fără respectarea termenului de 24 luni prevăzut de legiuitor, ținând seama că H.G. nr. 301/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 17 mai 2012 și a intrat în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării, astfel cum prevede art. 8 alin. 1 din H.G. nr. 301/2012, iar procesul verbal de contravenție a fost întocmit la 28.02.2014.

Solicită instanței să ia în considerare faptul că, potrivit art. 7 alin. 1 din H.G. nr. 301/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 17 mai 2012, în vigoare la data aplicării sancțiunii, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 24 de luni, care se prorogă până la data de 01.01.2016, este un termen legal suspensiv care indică data până la care unitățile prevăzute la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003 trebuie să îndeplinească criteriile impuse de acest act normativ. Răspunderea unităților poate fi angajată numai după împlinirea termenului dacă până atunci nu s-au conformat măsurilor stabilite prin actul normativ. C.N. Poșta Română S.A. este de bună credință și încearcă să se încadreze în termenul prevăzut de legiuitor în H.G. nr. 301/2012, art. 7 alin. 1 și să reglementeze problemele pentru care a fost sancționată.

Solicită să se ia în considerare faptul că, textul menționat la art. 7 alin. 1 din HG nr. 301/2012 nu face nicio distincție între obligațiile noi impuse prin H.G. nr. 301/2012 sau cele anterioare, preluate și de HG nr. 301/2012. Or, potrivit principiului de drept exprimat în adagiul ubi lex non disting uit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici cititorul nu trebuie sa distingă), solicită să se rețină că CN Poșta Română S.A. a fost sancționată, prin procesul verbal de contravenție . nr._/28.02.2014, pentru o faptă pentru care legiuitorul a instituit un termen de intrare în legalitate.

Fapta reținută în sarcina reclamantei nu era incriminată la data săvârșirii ei, respectiv 19.02.2014, dată situată în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 7 alin 1 din HG nr. 301/2012, încălcându-se principiul legalității incriminării faptei reținute în sarcina C.N. Poșta Română S.A. .

Așa cum rezultă din Referatul nr. 124/1298/07.02.2011 (depus la dosarul instanței), prin care s-a dispus reîncadrarea subunităților poștale în niveluri diferențiate de securizare în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003, Oficiile poștale situate pe raza mun. A. I. sunt subunități poștale operative dotate cu elemente mecano-fizice și electronice de securitate, fiind încadrate la nivelurile 3 și 4 de securizare, datorită plafonului valoric manipulat care este redus, așa cum rezultă si din anexa la referatul mai sus-menționat.

Prin întocmirea procesului verbal de contravenție . nr._/28.02.2014, ce face obiectul litigiului, față de fapta reținută în sarcina C.N.,, Poșta Română" S.A., în constatarea abaterii contravenționale, organul de poliție a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin, 3 din Legea 333/2003, unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei si integrității bunurilor (alin.3).

Pin descrierea faptei contravenționale reținute în sarcina sa, potrivit procesului verbal de contravenție mai sus menționat, nu rezultă că, la data de 19,02.2014, bunurile și valorile monetare manipulate prin subunitățile poștale mai sus menționate, erau așa de mari încât erau necesare solicitările agentului constatator.

De asemenea, prin H.G. 572/2010 C.N. Poșta Română S.A. este supusă unei strategii de restructurare și modernizare, în urma căreia C.N. Poșta Română S.A. a alocat fonduri pentru îmbunătățirea și modernizarea serviciilor de pază a obiectivelor bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, din acest demers rezultă că, C.N. Poșta Română S.A. este într-o permanentă modernizare, acest lucru nu înseamnă că subunitățile C.N. Poșta Română S.A. nu sunt dotate cu sisteme de securitate conform legislației în vigoare.

Art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevede că "Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social a! faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal."

În conformitate cu prevederile art. 7 din. H.G. nr. 301/2012 până la data de 01.01.2016, unitățile prevăzute la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, trebuie să întreprindă măsuri pentru . funcție de volumul și natura măsurilor. Până la împlinirea termenului prevăzut anterior analizele de risc privind adoptarea măsurilor de securitate se efectuează pentru fiecare subunitate, asigurandu-se identificarea vulnerabilităților și riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică, indicarea măsurilor de protecție necesare obiectivului analizat.

Prin apelul formulat, apelantul sfidează legislația în vigoare și nu recunoaște că fapta pentru care au fost sancționați contravențional NU EXISTĂ, lucrătorii din cadrul I.P.J. A. consideră că pot stabili termenele si condițiile care trebuiesc îndeplinite pentru paza unităților după bunul lor plac, fără a respecta legislația în vigoare.

Gradul de pericol social este un element important de analizat, considerând că și legiuitorul s-a raportat la această condiție atunci când a individualizat faptele, iar având în vedere faptul că la Oficiile poștale din mun. A. I. există sisteme de securitate, consideră că se impune anularea procesului-verbal de contravenție pe considerentul lipsei gradului de pericol social creat prin fapta contravențională.

Având în vedere că agentul constatator a sancționat unitatea pe motiv că sistemele de alarmă nu sunt conectate la un dispecerat de monitorizare și intervenție, potrivit legii, acesta trebuia să prezinte și un atestat care să certifice, în ceea ce îi privește, calitatea sa de specialist în sisteme de supraveghere, care să cunoască în amănunt parametrii optimi de funcționare a sistemului de protecție care ar trebui instalat la subunitățile poștale mai sus menționate.

Mai arată că, cunoaște că veridicitatea constatărilor organelor de poliție este nerezumată a fi reală, însă, în speța pendinte, există o . inadvertențe care împiedică verificarea acestei prezumții de veridicitate, și anume:

- constatările agentului de poliție sunt pur tehnice, iar acesta nu prezintă un certificat de calificare profesională care să îi permită să facă aceste constatări.

- termenul legal pentru remedierea oricăror neconformități, în cazul în care ar fi fost constatate de un specialist, iar nu de un agent de poliție, este 01.01.2016, astfel încât presupusa abatere nu putea fi sancționată până la această dată.

Având în vedere faptul că, nu au fost expuse în cuprinsul procesului verbal niciun fel de elemente din care să rezulte amplitudinea socială a pretinsei încălcări a legii de către unitatea intimată, apreciază că sancțiunea dată de către agentul constatator depășește raportul legal de proporționalitate dintre gradul de pericol social, împrejurările în care a fost săvârșită presupusa faptă contravențională, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, urmarea produsă și cuantumul amenzii. Neexistând niciun prejudiciu real si concret, fie de natura financiară, fie de natura socială pe care unitatea noastră sa-l fi produs societății în ansamblu prin fapta reținută de agentul constatator, consideră că procesul verbal a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic, cu depășirea competențelor date de lege în sarcina agentului constatator.

2, în ceea ce privește legalitatea ș! temeinicia procesului verbal, solicită să se rețină următoarele:

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktieboiag și Vuiic v. Suedia, hotărârea din 23 iuiie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999.)

Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În strânsă legătură cu cele mai sus expuse, potrivit căruia sancțiunile contravenționale pot fi aplicate persoanelor care au săvârșit o faptă contravențională, solicită a se observa că LIPSEȘTE VINOVĂȚIA ca element constitutiv, în absența căruia nu se poate aplica sancțiunea prevăzută de lege.

Față de aspectele reținute de agentul constatator în sarcina unității sale, solicită instanței să observe că Oficiile poștale de pe raza mun. A. I. sunt dotate cu dispozitive de securitate electronice si mecano-fizice.

Pornind de la definiția legală prevăzută de art. 1 din O.G. nr. 2/2001, învederează Instanței că nu există vinovăția ca element subiectiv al abaterii contravenționale. .

În drept: dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, Legii nr. 333/2003, O.G. nr. 2/2001 și H.G. nr. 301/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate atât prin prisma criticilor expuse dar și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 28.08.2014 (f.8), C.N. Poșta Română SA a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.3 pct.1 din HG nr.301 /2012 și sancționată de art.4 lit.b din HG nr.301/2012 .

În mod corect prima instanță a arătat că dispoziția legală privind termenul de 24 de luni nu se aplică și în cazul cerințelor minimale de securitate, având în vedere faptul că legea nu distinge în sensul arătat de către intimată, ci se referă într-o formulare generală la „cerințele stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre”.

Prin raportare la textele legale incidente, prima instanță în mod corect a arătat că legiuitorul a instituit termenul de 24 de luni de la data intrării în vigoare a H.G. nr.301/2012 -16 iunie 2012 – în care modul de funcționare al ministerelor și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Având în vedere instituirea acestui termen, instanța a apreciat că la data de 19.02.2014, data la care ar fost săvârșită pretinsa contravenție, entitatea sancționată prin procesul-verbal de contravenție contestat în cauza de față nu era obligată la respectarea cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Și în apel se apreciază că intimata – petentă beneficia de termenul legal suspensiv general, aplicabil tuturor tipurilor de măsuri de siguranță indicat în HG 301/2012, astfel că în mod corect s-a constatat nelegalitatea reținerii faptei și s-a procedat la anularea procesului verbal.

În consecință, în baza art. 480 NCPC, constatându-se netemeinicia motivelor de apel, se va respinge apelul declarat de apelantul IPJ A., împotriva sentinței civile nr. 1747/2014, pronunțată de Judecătoria A. I., în dosar nr._ .

În baza art. 451 NCPC, fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul IPJ A., împotriva sentinței civile nr. 1747/2014, pronunțată de Judecătoria A. I., în dosar nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2015.

Președinte,

C. M. C.

Judecător,

C. L.

Grefier,

D. M.

Red. CMC

Jud. fond G. G. F.

Tehnored. MD/4ex/13.02.2015

← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința...		Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 26/2015.... →

Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 05-02-2015, Tribunalul ALBA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 05-02-2015, Tribunalul ALBA