Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 890/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 890/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 659/280/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 890/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător M. D. B.
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, apelul declarat de petentul S. I. împotriva Sentinței civile nr. 5687/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați fiind I. J. DE POLITIE ARGES și intervenienții G. N. D. și ., având ca obiect anulare proces - verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns apelantul – petent personal, celelalte părți lipsind.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, în raport de art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, apreciază că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare, în vederea prezentării celorlalte părți.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns apelantul – petent personal, celelalte părți lipsind.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul procedează la verificarea identității intimatului – pârât, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 219 C.pr.civ. și acordă cuvântul asupra probatoriului.
Apelantul – petent solicită încuviințarea probei cu interogatoriu și a probei testimoniale cu martorul P. I. pe situația de fapt, pentru a demonstra faptul că la momentul impactului, se afla în staționare, în loc de refugiu.
Tribunalul, în raport de situația de fapt pe care petentul înțelege să o dovedească și reținând că prin motivele de apel, acesta nu a solicitat încuviințarea probei cu un martor, apreciază că acesta este decăzut din probă, sens în care respinge cererea.
La interpelarea instanței, apelantul - petent arată că nu mai are alte cereri de formulat, ori probe de solicitat.
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului formulat.
Apelantul – petent, având cuvântul, formulează concluzii de admitere a apelului. Arată că are carnet de foarte mult timp, este taximetrist și în toată această perioadă nu a mai fost implicat în astfel de incidente. Subliniază că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Instanța socotind lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ;
Constat că,prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 13.01.2014 sub nr._, petentul S. I. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Argeș a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._/02.01.2014, solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență că este proprietarul autoturismului Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ . Coborâse pe ., la intersecția cu ., intenționa să vireze la stânga pentru a intra în . Centru.
În mod greșit în procesul verbal, agentul de poliție arată că incidentul s-a petrecut la intersecția străzii P. V. cu Calea Craiovei, deoarece se poate vedea de pe orice hartă rutieră că cele două străzi nu se intersectează, ci legătura dintre ele o reprezintă .>
A susținut că . două benzi pe fiecare sens, despărțite până la aceasta de un refugiu destul de lat. Intenționând să intre pe Calea Craiovei, a respectat indicatorul ,,Cedează trecerea”. S-a asigurat că din stânga nu vine nici un autovehicul și apoi s-a angajat în traversarea intersecției, ajungând până în dreptul refugiului ce desparte sensurile de mers. În acel loc a oprit pentru a ceda trecerea și autovehiculelor care veneau din dreapta, de pe celălalt sens de mers.
A precizat că a semnalizat corect că dorește schimbarea direcției de mers la stânga, iar la un moment dat, în timp ce staționa, a simțit o zdruncinătură puternică în partea din spate a mașinii, fiind lovit de către o altă mașină, BMW cu nr. de înmatriculare_ care urcase în mare viteză pe Calea Craiovei și după ce l-a lovit și-a continuat nestingherit drumul, fugind de la locul accidentului.
A arătat că s-a îndreptat spre postul de poliție unde a găsit autovehiculul care îl lovise. Ocupanții acesteia din urmă l-au acuzat pe petent că ar fi fost vinovat de faptul că au dat cu mașina peste el.
Petentul a arătat că procesul verbal este lovit de nulitate absolută pentru că nu se menționează în mod corect locul săvârșirii contravenției.
În drept, a invocat disp. OG. nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În dovedirea plângerii, petentul a anexat procesul verbal în original (f.7) și înscrisuri în copie (f.8-11).
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară în cuantum de 20 lei potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Intimatul IPJ Argeș a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a învederat instanței că la data de 02.01.2014, s-au prezentat două persoane la Biroul Rutier pentru sesizarea unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale în intersecția .. Din declarațiile acestora, precum și din avariile rezultate din dinamica producerii accidentului, s-a constatat că numitul S. I. în timp ce conducea auto marca Dacia cu nr._ nu a acordat prioritate de trecere la întâlnirea indicatorului ,,cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca BMW cu nr._ . Auto Dacia avea ITP expirat din 28.12.2013.
Potrivit art. 109 alin. 2 și 3 din OUG 195/2002 procesul verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului după stabilirea identității conducătorului de vehicul, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115-118 C. pr. civ., Legea 180/2002, HG 1391/2006, OUG 195/2002, OG 2/2001.
Anexat întâmpinării a fost depus raportul agentului constatator (f. 20) și declarațiile petentului și ale intervenientului G. N. D. (f.29-32), rezultat alcotest (f.33).
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele susținute prin plângerea contravențională.
La termenul din 25.04.2014, instanța a dispus, în temeiul art. 119 din OUG nr. 195/2002, conceptarea și citarea în cauză a numitului G. N. D. și a . în calitate de intervenienți.
La termenul din 25.04.2014, instanța a dispus luarea interogatoriului petentului, acesta fiind consemnat în cuprinsul încheierii de ședință potrivit art. 354 alin.3 C. (f.46).
La termenul din 30.05.2014, instanța a dispus luarea interogatoriului intervenientului G. N. D., acesta fiind consemnat în cuprinsul încheierii de ședință potrivit art. 354 alin.3 C. (f.50).
Instanța a încuviințat și a administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 5687/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești s-a respins plângerea formulată de petentul S. I., în contradictoriu cu I. DE POLITIE AL JUDETULUI ARGES și privind intervenienții G. N. D. și ., ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/02.01.2014 (f. 28), petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 510 lei, avertisment și cu suspendarea permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile, în baza prevederilor art. 57 alin 2, 10 alin 1 din OUG nr. 195/2002. Se reține că, în data de 02.01.2014, petentul a condus auto marca Dacia L. cu nr._ pe . la intersecția cu . respectat semnificația indicatorului ,,cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca BMW cu nr._ are circula din direcția centru Pitești-Târg Săptămânal. De asemenea, în urma verificării în baza de date, inspecția tehnică a auto este expirată din 28.12.2013.
În drept, art. 57 din OUG nr. 195/2002 prevede: (2) La intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.
Art. 101 alin (3) OUG nr. 195/2002: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Verificând, potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisurile contestate, instanța constată că acestea cuprind toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.
Instanța a respins apărările petentului referitoare la faptul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută pentru că nu se menționează în mod corect locul săvârșirii contravenției. Agentul constatator a menționat că fapta s-a săvârșit la intersecția P. V. cu Calea Craiovei din Pitești, nerespectându-se indicatorul ,,cedează trecerea”. Din interogatoriul luat intervenientului G. N. D. (f.50) rezultă că accidentul s-a produs la intersecția Calea Craiovei cu . află Liceul 8. Instanța constată că această stradă se numește P. V., însă până la intersecția cu Calea Craiovei, această stradă se intersectează cu . de la terminarea străzii P. V. și până la intersecția cu Calea Craiovei mai există o porțiune mică de drum care se află pe . asemenea, din afirmațiile petentului din plângerea contravențională rezultă cu certitudine că intersecția la care a avut loc evenimentul rutier este Calea Craiovei cu . constată că este vorba despre o eroare materială strecurată în actul sancționator. Aspectele invocate de petent sunt apte a conduce la sancțiunea nulității relative a procesului verbal de contravenție. Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.
În cazul de față, s-a reținut că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea petentului s-a înlăturat prin analizarea de către instanța a întregului material probator în vederea stabilirii locului exact al comiterii contravenției neintervenind nulitatea relativă a procesului verbal.
Pe de altă parte, petentul nu a invocat motive de nelegalitate care să atragă sancțiunea nulității relative a actelor.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 din același act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I. P. c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei stabilite în procesele verbale de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.
Instanța a onstatat că situația de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție este cea adevărată, nefiind răsturnată de către petent prin proba contrară.
Avariile auto care au fost constatate de către agent sunt descrise în procesul verbal depus în original la dosar, pe verso (f.7). Astfel, avariile autoturismului cu nr._ sunt: far stânga, radiator, bară față, aripă stânga față, ușă stânga față, oglindă stânga, cârlig volan. Avariile pentru autoturismul petentului cu nr._ sunt: portbagaj spart, bară spate, armătură bară spate, cârlig spate.
Din interogatoriul luat intervenientului G. N. D. (f.50) rezultă că circula pe Calea Craiovei, iar petentul a venit de pe . Liceul nr. 8 și i-a tăiat calea. Se mai reține că acesta a încercat să îl evite însă l-a lovit în spate.
Față de acest mijloc de probă și față de avariile rezultate din dinamica producerii accidentului, instanța constată că petentul, în timp ce conducea auto marca Dacia cu nr._ nu a acordat prioritate de trecere la întâlnirea indicatorului ,,cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto marca BMW cu nr._ .
Vizualizând și fotografia de la fila 9, s-a apreciat de către instanță că petentul este cel care trebuia să îi acorde prioritate de trecere intervenientului G. N. D., acesta din urmă aflându-se pe drumul cu prioritate.
S-a mai constatat că afirmațiile susținute de către petent în interogatoriu (f.46) nu pot fi reale. Dacă petentul ar fi respectat indicatorul și ar fi pătruns pe Calea Craiovei cu intenția de vira stânga, autoturismul său ar fi fost lovit în ușile din partea stângă și nicidecum în partea spate. Rezultă clar că susținerile sale nu pot fi admise.
Instanța a reținut că procesul verbal este temeinic în ceea ce privește fapta prev. de art.10 alin 1 din OUG nr. 195/2002, având în vedere că petentul nu a contestat-o.
Având în vedere cele de mai sus, instanța conchide că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.
Pentru considerentele de mai sus, instanța a constatat că procesul verbal . nr._/02.01.2014 este temeinic, minimul amenzii fiind aplicat în mod corect de către agentul constatator.
Pentru fapta săvârșită de petent, sancțiunea amenzii se aplică alături de cea a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.
Având în vedere cele menționate, nu există nicio rațiune de a înlătura sancțiunea complementară aplicată petentului, instanța constatând și faptul că sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Ținând seama de materialul probator existent în dosar, respectiv înscrisurile depuse de părți, s-a constatat că actul sancționator cu numărul de mai sus este temeinic și legal, sancțiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel petentul S. I. care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
Instanța de fond în mod greșit a reținut încălcarea art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 potrivit cu care procesul verbal de contravenție este nul absolut, întrucât acesta nu cuprinde descrierea faptei cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei. În acest sens, se arată că instanța de fond nu a avut în vedere că aceste elemente sunt obligatorii lipsa lor atrăgând nulitatea actului constatator .
O altă critică vizează netemeinicia procesului verbal de contravenție, întrucât nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, arătându-se că autoturismul său se afla staționat, semnalizând la stânga pentru a schimba direcția de mers, moment în care a fost lovit în spate de autoturismul intervenientului Gealcă N. D. .
Se invocă faptul că, în mod greșit s-a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie întrucât aceasta nu se întemeiază pe nici o probă, fiind astfel invocată prezumția de nevinovăție și celelalte garanții reținute în jurisprudența CEDO .
În subsidiar ,se solicită potrivit art. 21 alin3 din OG nr.2/2001 înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea sancțiunii complementate a reținerii permisului de conducere pentru 60 de zile, invocând faptul că se află la prima abatere de acest gen și faptul că este taximetrist și din această activitate își câștigă existența sa și a familiei sale.
În drept, sunt invocate art. 466 și urm. C.pr.civ.
Intimatul legal citat a formulat întâmpinare potrivit art. 205 C.pr.civ. prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat cu motivarea că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de adevăr potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001, iar petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul constatator .
Prin răspunsul la interogatoriu, apelantul – petent invocă faptul că solicită audierea martorului P. I., martor la producerea accidentului și pe care l-a avut client imediat după impact . În acest sens, tribunalul în ședința publică din 19.03.2015 a precizat că ,în raport de susținerile apelantului, proba nu rezultă din dezbateri și nu este concludentă și pertinentă având în vedere că se susține că martorul i-a fost client după accident, ceea ce ridică semn de întrebare cu privire la prezența sa la fața locului la momentul impactului . De asemenea, tribunalul a făcut aplicarea art. 470 alin.1 lit. d și alin.3 C.pr.civ., constatând că petentul este decăzut din dreptul de a mai propune probe în condițiile în care nu le-a indicat în motivele de apel .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate ,precum și analizând cauza sub toate aspectele, tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la prima critică din apel tribunalul va reține că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea disp.art. 16 și 17 din OG_ constatându-se că în cauză nu s-a făcut dovada nici unui motiv de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție în sensul că s-a menționat în mod corect locul săvârșirii contravenției ,fapta fiind descrisă în mod corespunzătoare pentru a se stabili toate circumstanțele săvârșirii contravenției în vederea realizării unei examinări în cadrul plângerii contravenționale .
Astfel, prin motivele de apel nu s-a menționat în mod concret sub ce aspect fapta contravențională nu apare descrisă în mod corespunzător fiind menționat în procesul verbal de contravenție ca loc al săvârșirii faptei intersecția P. V. cu Calea Craiovei din Pitești ,în zona indicatorului cedează trecerea, instanța de fond reținând în considerente toate aspectele legate de locul săvârșirii contravenției .
Și cea de a doua critică din apel este neîntemeiată, întrucât instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt în raport de probatoriul administrat în cauză fiind răsturnată prezumția de nevinovăție a petentului, ca o garanție prev. de art. 6 alin.1 din CEDO . În plus,. Petentul nu a administrat nici o probă concretă care să confirme susținerile sale în legătură cu modul în care s-a produs impactul ,ci doar s-a limitat la a prezenta o situație de fapt care însă n u este confirmată de nici o probă .
În plus, trebuie avut în vedere că avariile suferite de cele două autoturisme implicate în accident confirmă situația de fapt reținută în actul constatator al contravenției, aspecte care se coroborează și cu interogatoriul luat intervenientului și care atestă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției întrucât nu a acordat prioritate de trecere ,deși avea indicatorul cedează trecerea față de autoturismul intervenientului .
De asemenea, se va avea în vedere și planșa foto de la fila 9 care confirmă faptul că petentul avea obligația să acorde prioritate de trecere interenientului și care se afla pe drumul cu prioritate .
Prin urmare, în cauză nu se poate reține susținerea petentului potrivit cu care instanța de fond a reținut doar prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, ci a stabilit o situație de fapt în raport de probatoriul administrat în cauză.
Și ultima critică din apel este neîntemeiată, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect în raport de criteriile prev.de art.21 alin.3 din OG 2/2001 că în cauză nu se impune reindivdualizarea sancțiunii aplicate având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, atitudinea petentului de nerecunoaștere a săvârșirii contravenției, pre cum și urmările social periculoase ale faptei contravenționale săvârșite față de participanții în trafic care au condus la producerea unor daune materiale pentru intervenient.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul petentului, ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul S. I. cu domiciliul în P., .. 1, ., ., CNP_, împotriva Sentinței civile nr. 5687/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați fiind I. J. DE POLITIE ARGES cu sediul în mun. P., jud. Argeș și intervenienții G. N. D. cu domiciliul în P., A. Valescu, nr. 9, ., . și . cu sediul în Sibiu, N. Olahus, Centrul de Afaceri, nr. 5, .. 3-6.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 martie 2015.
Președinte, A. D. | Judecător, M. D. B. | |
Grefier, O. - M. Ș. |
Red.M.D..B
Tehn D.T./ 6 ex.
06.05.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 709/2015. Tribunalul... |
|---|
