Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 950/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 950/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 7091/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 950/2015
Ședința publică de la 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SECTIA NR 1 P. P. împotriva sentinței civile nr 4669/14.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind petentul G. R. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat N. A. pentru intimatul-petent G. R. M., lipsind apelantul-intimat I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SECTIA NR 1 P. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Apărătorul intimatului-petent depune împuternicire avocațială și onorariu de avocat.
Tribunalul constată că prin cererea de apel, apelantul-intimat nu a solicitat probe și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Apărătorul intimatului-petent solicită proba cu înscrisurile de la dosar, depuse odată cu întâmpinarea.
Tribunalul în baza art 255 raportat la art 258 C.pr.civ. admite proba cu înscrisuri pentru intimatul-petent.
Apărătorul intimatului-petent arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul intimatului-petent solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, la data de 03.04.2013 s-a depus cerere de chemare în judecată de către petentul G. R. M., domiciliat în comuna Bascov, . Ursului, jud. Argeș, având C.N.P._, în contradictoriu cu intimata I.P.J. Argeș - Secția 1 de Poliție Pitești, cu sediul în mun. Pitești, ., cod_, jud. Argeș, prin care a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție cu . nr._, încheiat la data de 27.02.2013 de către agent constatator D. V., proces-verbal care i-a fost comunicat prin afișare la data de 20.03.2013, solicitându-se anularea procesului-verbal atacat, ca fiind nelegal, exonerarea sa de răspundere contravențională, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii s-a arătat că: prin procesul verbal susmenționat a fost obligat la plata amenzii în cuantum de 200 lei; se retine prin procesul-verbal de contravenție faptul ca in ziua de 27.02.2013, ora 09.00, a fost citat legal pentru a se prezenta la sediul Secției 1 de P. Pitești, in vederea audierii, dar fara temei nu s-a prezentat; pentru faptele imputate, prin procesul-verbal contestat a fost sancționat in temeiul art. 3 pct. 1 din legea 61/1991 republicata; în ceea ce privește forța probanta a procesului-verbal, consideră ca acesta beneficiază de o prezumție relativa de adevăr, făcând dovada asupra stării de fapt reținute, pâna la proba contrarie; astfel, in ce privește faptele săvârșite, elementul material al contravenției imputate este materializat prin lipsa sa de la secția de politie; agentul constatator a apreciat ca lipsa sa de la secția de politie conduce la lezarea valorii sociale care asigura un climat de ordine si liniște publica necesar desfășurării normale a activității economice si social-culturale si promovarea unor relații civilizate în viata cotidiana si care obliga cetățenii sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, în spiritul legilor tarii si al normelor de conviețuire sociala, considerând necesara aplicarea unei sancțiuni pecuniare; la data de 27.02.2013 a fost in imposibilitate sa se deplaseze la Secția 1 de politie având in vedere starea sa de sănătate; astfel și-a pierdut capacitatea de a merge in urma unui accident, fiindu-i afectate membrele inferioare; deținea un scaun cu rotile pentru a se putea deplasa in diverse locații insa având in vedere faptul ca acesta era defect nu s-a putut prezenta la secția de politie in data de 27.02.2013; este adevărat ca beneficiază si de un insotitor permanent, insa, in lipsa scaunului cu rotile insotitorul său nu ar fi putut sa îl ajute cu deplasarea intrucat este femeie; fata de cele expuse, conduita petentului nu se situează în sfera ilicitului contravențional, ce constituie temei al răspunderii contravenționale; de asemenea agentul constatator putea opta pentru sancțiunea avertismentului, având in vedere ca este la prima abatere de acest gen; fapta imputata prezintă un grad de pericol social relativ scăzut avându-se în vedere circumstanțele reale ale sale si urmarea produsa; nu deține alte venituri in afara de ajutorul social de handicap pe care il primește, astfel ca nu își poate permite plata sancțiunii contravenționale.
În drept, au fost invocate disp. O.G. 2/2001.
Anexat plângerii s-a depus un înscris (fila 5), iar la data de 04.12.2013 s-a depus, de către intimată, întâmpinare prin care s-a arătat: la data de 27.02.2013, numitului G. R. M. a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 200 lei, conform prev. art. 3, pct. 31 din Legea 61/199IR, pentru faptul că nu s-a prezentat la data și ora la care a fost citat procedural în vederea audierii la sediul Secției 1 Poliție Pitești; în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că numitul G. R. M. a fost citat cu îndeplinirea procedurii de către Insp. de poliție D. V., ofițer de poliție judiciară în cadrul Secției 1 Poliție, în vederea audierii în dosarul penal nr. 7234/P/2012, pentru data de 27.02.2013, însă nu s-a prezentat, motiv pentru care a fost sancționat contravențional; nu există motive care să determine anularea procesului-verbal, pentru nerespectarea condițiilor de formă și fond; procesul-verbal este legal și temeinic încheiat și pe cale de consecință să dispuneți respingerea plângerii.
S-a solicitat și judecata cauzei în lipsă.
Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 11-15), iar la termenul din data de 26.02.2014 s-au admis cererile de probatoriu, însă la data de 12.05.2014 intimata a precizat că se opune la audierea martorei R. T. T. (fila 47), mătușa contestatorului.
La termenul din 14.05.2014 au fost formulate concluzii asupra fondului cauzei de către petent prin apărător.
Prin sentința civilă nr. 4669/14.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești a fost admisă plângerea formulată de petentul G. R. M., în contradictoriu cu intimata I.P.J. Argeș - Secția 1 de Poliție Pitești.
A fost anulat procesul – verbal de constatare a contravenției cu . și nr._/27.02.2013 emis de intimată.
A fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei, către petent.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse de către petent s-a reținut că, la data de 27.02.2013, acesta a fost sancționat cu amendă în sumă de 200 lei, pentru că, deși a fost citat pentru a se prezenta la sediul Secției 1 Poliție Pitești nu s-a prezentat în vederea audierii.
S-a emis procesul – verbal cu . și nr._/27.02.2013 (fila 5), sancțiunea aplicându-se în baza dispozițiilor art. 3, pct. 31, raportat la prevederile art. 4, alin. 1, lit. a din Lg. 61/1991 („Art. 3. Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: … 31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;”; „Art. 4. (1) Contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) și 34);”).
În privința apărărilor contestatorului, consemnate în plângerea formulată, s-a constatat că acesta nu contestă că nu s-a prezentat în vederea audierii, însă susține că a existat o imposibilitate în a efectua deplasarea deoarece și-a pierdut capacitatea de a se deplasa în urma unui accident.
S-a observat că, petentul nu a avut posibilitatea propunerii și administrării de probatorii raportat la natura faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia (conform procesului – verbal s-a constatat fapta la orele 09); nu era posibil sau cel puțin foarte greu ca petentul să identifice martori care să nu fie rude sau afini și să propună să fie audiați în cazul în care ar fi considerat neîntemeiată sancționarea.
S-a reținut și că a fost propusă spre audiere o martoră (s-a susținut că aceasta este însoțitorul contestatorului), însă intimata s-a opus audierii acesteia datorită legăturii de rudenie cu petentul. Prin această atitudine în mod evident a fost limitată posibilitatea de probare a stării invocată de contestator (săvârșirea faptei contravenționale datorită imposibilității de deplasare în care se află).
Conform disp. art. 11, alin. 1 din O.G. 2/2001: „(1) Caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită.”.
Astfel, fapta nu constituie contravenție dacă făptuitorul se află în stare de infirmitate, ce are legătură cu fapta săvârșită. Infirmitatea este un defect fizic congenital sau survenit în urma unui accident, unei boli sau altei cauze, care determină săvârșirea unei fapte contravenționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă” (Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței - paragraful 28).
Rezultă că și procesul - verbal de contravenție, ca orice alt act administrativ, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, însă numai dacă nu s-ar ajunge la situația în care persoana învinuită să fie pusă în imposibilitatea de a face proba contrară.
Într-o astfel de situație a fost pus contestatorul de astăzi, petent care nu poate proba contrar celor reținute în procesul – verbal de constatare a contravenției și implicit a stării de infirmitate în care s-a aflat.
Rezultă că, prin proba cu înscrisuri administrată nu s-a reușit a se răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură contestatorul, raportat și la jurisprudența Curții E.D.O. (cauza A. contra România).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel organul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând următoarele motive:
Procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de adevăr, astfel că petentul trebuie să facă dovada celor afirmate.
În speța de față nu își găsește aplicabilitatea dispozițiilor cauzei A. contra României. Aspectele de fond care au determinat pronunțarea soluției de condamnare a României pentru nerespectarea caracterului echitabil a procedurilor de contestare a unui proces verbal avea în vedere anumite nereguli legate de încălcarea procedurilor referitoare la audierea martorilor și motivarea soluției judecătorești.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază apelul ca fondat.
Astfel, se constată că din întreg materialul probator administrat inclusiv din recunoașterea petentului acesta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, respectiv neprezentarea în vederea audierii.
Este adevărat că petentul are o deficiență fizică fiind nevoit să se deplaseze în scaun cu rotile ceea ce îi face imposibilă deplasarea în anumite locații însă fapta reținută în sarcina sa constă nu numai în neprezentarea dar și în neanunțarea faptului că se afla în imposibilitate de prezentare, ori petentul nu a înțeles să anunțe organul judiciar de această imposibilitate pentru că acesta să dispună în consecință.
Există posibilitatea deplasării organului judiciar la petent dar numai cu condiția ca acesta să anunțe despre această imposibilitate de prezentare.
Prin această atitudine petentul nu a făcut decât să prelungească nejustificat procedurile judiciare situație în care organul constatator a reținut corect săvârșirea faptei.
Nici un moment nu s-a pus problema deplasării petentului la organul judiciar în situația în care acesta s-ar fi aflat în imposibilitate fizică însă obligația acestuia era de a anunța despre această imposibilitate fizică.
Astfel, tribunalul reține că petentul a săvârșit fapta reținută cu atât mai mult cu cât din procedura de înștiințare a petentului de a se prezenta la organul judiciar rezultă refuzul de a primi comunicarea motiv ce a determinat afișarea actului de procedură pe ușa locuinței.
Însă, apreciind asupra sancțiunii aplicate tribunalul reține că aceasta nu este proporțională cu gradul de pericol și cu împrejurarea că petentul este la prima încălcare a legii contravenționale, motiv pentru care constată că se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 Cod pr.civilă admite apelul, schimbă sentința în sensul că dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul declarat de către intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SECTIA NR 1 P. P. cu sediul în mun. Pitești, ., cod_, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr 4669/14.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind petentul G. R. M. domiciliat în comuna Bascov, . Ursului, jud. Argeș, având C.N.P._
Schimbă sentința în sensul că admite plângerea și dispune înlocuirea amenzii contravenționale cu măsura avertismentului.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2015
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | |
Grefier, C. M. C. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./6 exp.
16.04.2015.
jud.fond M.S.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2128/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 838/2015.... → |
|---|
