Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 426/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 426/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 10576/271/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 426/R/CA/2013
Ședința publică din 15 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. V.
JUDECĂTOR: I. O.
JUDECĂTOR: I. V.
GREFIER: M. M. B.
Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ și fiscal introdus de recurentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR cu sediul în Oradea, Parcul T., nr. 18, Jud. Bihor în contradictoriu cu intimata . cu sediul in loc. Oradea, Piata Independentei, nr. 47, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 3943/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatei av. F. M. din Baroul Bihor în baza delegației avocațiale de la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței, că procedura de citare este legal îndeplinită, că prezentul recurs este la al 2-lea termen de judecată, este motivat și este scutit de taxă de timbru. Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul intimatei av. F. M. face dovada achitării onorariu avocațial, sens în care depune la dosar chitanța 10/17.01.2013; arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de propus și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, i n s t a n ț a, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socotește cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei av. F. M. solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt, materialul era lemn de foc și nu material de construcție iar martorul prezent a fost audiat în cauză și a constatat că nu se transporta buștean de cherestea ci lemne de foc, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3943/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea a fost admisă cererea formulata de petenta ., in contradictoriu cu intimatul I. J. DE POLITIE BIHOR, și pe cale de consecință a fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/27-05-2011, întocmit de reprezentanții intimatului pe seama petentei, înlăturând obligația de plată a amenzii contravenționale și pedeapsa complementara a confiscării materialului lemnos in cantitate de 30 metri cubi, specia fag, dispunând restituirea acestuia.
A fost obligat intimatul sa plătească petentei, cheltuieli de judecata in suma de 400 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal . nr._/27-05-2011, petenta a fost sancționată cu amenda contravenționala de 25.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 al. 1 din Legea 171/2010, luându-se totodată măsura complementara a confiscării a 30 mc, lemn specia fag.
S-a reținut că la data de 26-05-2011, a transportat cu un autocamion, marca VOLVO, cu nr. de înmatriculare_ și remorca cu nr._, condus de șoferul P. C. C., cantitatea de 30 mc lemne in lucru specia fag, iar avizul de însoțire a mărfii nr._/26-05-2011 era întocmit pentru lemn de foc.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/27-05-2011, nu a fost semnat de petentă, fiind prezenta la data întocmirii lui, acesta fiindu-i comunicat la aceeași data, iar plângerea de față a fost depusă direct la instanță la data de 03-06-2011, adică în interiorul termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, prevăzut de art.31 alin.1 din O.G.2/2001.
De asemenea instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001 și că situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție . nr._/27-05-2011 încheiat constituie contravenție în sensul art. 19 lit. n din Legea 171/2010.
S-a reținut apoi că procesul-verbal nu poate face dovada prin el însuși, procesul verbal reprezentând doar actul prin care petentul este acuzat de săvârșirea contravenției.
Astfel cum s-a reținut de CEDO in cauza A. contra României, contravenția reținuta in sarcina petentului întrunește elementele expuse in art.6 par.1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al Legii 171/2010 privește toți cetățenii iar sancțiunea instituita are un caracter preventiv si represiv.
Pe cale de consecința, petentului îi sunt recunoscute si garanțiile procesuale specifice in materie penala in ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care si prezumția de nevinovăție prevăzuta de par. 2 al art. 6.
Aceasta prezumție, ca orice prezumție legala relativa conduce la răsturnarea sarcinii probei.
Pe de alta parte, in favoarea intimatului operează prezumția instituita prin art. 1171 C.civ. privind legalitatea, veridicitatea si autenticitatea actului întocmit de un funcționar public, aflat in exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu si in limitele competentei sale. Prezumția instituita prin art. 1171 C.civ. are de asemenea un caracter relativ, dispensează de sarcina probei si este susceptibila a fi combătută prin proba contrarie.
Instanța de fond constată că are de a face așadar cu doua prezumții legale, ambele cu caracter relativ, cate una in favoarea fiecăreia dintre părți iar pentru a asigura echilibrul procesual urmează ca fiecare sa producă in fata instanței probe pertinente si concludente in susținerea afirmațiilor lor.
Procesul verbal de constatare și sancționare contravențională e un act juridic administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se execută din oficiu. Dar existența acestei prezumții nu scutește organul constatator de obligația ce îi incumbă în momentul contestării procesului verbal și anume de a susține cu probe veridicitatea celor reținute în procesul verbal, obligația pe care nu a îndeplinit-o în prezenta cauză, nu a produs probe prin care sa susțină conformitatea cu realitatea a celor consemnate in cuprinsul actului constatator si care sa conducă la dovedirea existentei faptei.
Acest act administrativ de sancționare nu trebuie astfel să încalce prezumția de nevinovăție a persoanei contraveniente, care poate face dovada contrară.
Din cuprinsul depoziției martorului M. C., audiat in cauza, instanța a reținut ca marfa confiscata reprezenta lemn de foc, întrucât nu corespundea din punct de vedere calitativ „lemnului in lucru”. Astfel, materialul lemnos, pe care ei însuși l-a încărcat in vederea transportului, din depozitul aparținând societății petente, situat in loc. Pietroasa, avea noduri, culoarea lor era schimbata, reprezentau in limbaj popular „refuzuri”, care nu puteau fi destinate fabricării de mobilă sau folosirii lor ., ci doar ca lemn de foc.
Petentul a adus probe verosimile, pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale, conformându-se dispozițiilor art. 1169 C.civ. potrivit căruia cel care face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească.
F. de considerentele expuse, in baza art. 34 din O.2/2001, a admis plângerea formulată de petent, a anulat procesul-verbal de stabilire și sancționare a contravențiilor . nr._/27-05-2011 întocmit de reprezentanții intimatului pe seama petentului și a exonerat petentul de obligația de plată a amenzii contravenționale.
F. de cele mai sus arătate, instanța a apreciat ca nu se mai impune nici măsura complementara a confiscării materialului lemnos, iar ca urmare, a dispus restituirea acestuia.
In baza art. 274 C.pr.civ. instanța a obligat intimatul la plata către petenta, a cheltuielilor de judecata in suma de 400 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, recurentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR solicitând instanței admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul menținerii în întregime a procesului verbal contestat.
În motivare, recurentul a susținut, în esență, că instanța de fond nu a ținut cont de nota de recepție și constatare întocmită de angajații ocolului Silvic Oradea în care se menționează că materialul lemnos confiscat și preluat în custodie este din categoria buștean pentru cherestea. De asemenea, recurentul a susținut, în esență, că martorul pe declarația căruia și-a fundamentat instanța de fond hotărârea nu are studii de specialitate și nu7 a văzut materialul lemnos confiscat iar declarația sa nu este pertinentă având în vedere că este angajatul uneia din societățile care au valorificat materialul lemnos.
În drept, recurentul a invocat prevederile art. 304 C.proc.civ., O.G. 2/2001.
Deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare la dosar însă, prin reprezentant, a solicitat respingerea recursului.
Examinând sentința recurată raportat la motivele de recurs invocate precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304 indice 1 C.proc.civ., instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/27-05-2011, intimata a fost sancționată cu amenda contravenționala de_ lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 al. 1 din Legea 171/2010, luându-se totodată măsura complementară a confiscării a 30 mc, lemn specia fag.
Tribunalul constată că în mod greșit a apreciat instanța de fond că intimata nu a săvârșit fapta menționată în procesul verbal contestat, lemnul transportat reprezentând lemn de foc și nu lemn de lucru. Astfel, instanța de control judiciar reține că pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a avut în vedere doar declarația martorului M. C. fără a ține cont de celelalte probe de la dosar.
Sub acest aspect tribunalul reține că agentul constatator a constatat personal starea lemnului transportat de intimată, atestând că aceasta intră în categoria lemnului de lucru. Deși în materie contravențională jurisprundeța CEDO este în sensul că se aplică garanțiile din dreptul penal, această aplicare se face mai puțin riguros decât în cazul dreptului penal propriu - zis, aceeași jurisprudență recunoscând actelor întocmite de persoanele abilitate să constate contravenții valoarea de mijloace de probă. Astfel, prin hotărârea Lauko contra Slovaciei a C.E.D.O. s-a statuat că ar fi absurd ca statelor să le fie recunoscută posibilitatea de a abilita anumite persoane să constate fapte antisociale fără ca actele întocmite de acestea să aibă valoare probatorie.
Instanța de recurs constată că mențiunile din procesul verbal contestat privind calitatea lemnului transportat de intimată sunt confirmate de un alt înscris oficial întocmit de o instituție neutră în speță, respectiv de Ocolul silvic Oradea. Astfel, în nota de recepție și constatare diferențe (f. 13 din dosarul de fond) se face mențiunea că lemnul confiscat de la intimată reprezintă buștean pentru cherestea și nu lemn de foc astfel cum susține intimata.
Pe de altă parte, martorul ascultat de instanța de fond nu a fost de față la momentul efectuării controlului pentru a putea vedea exact lemnul supus confiscării, acesta fiind de față doar la momentul încărcării materialului lemnos. Or, nu se poate stabili din declarația martorului ascultat de instanța de fond identitatea între materialul lemnos văzut de el și cel supus confiscării. Pe de altă parte, instanța apreciază că declarația martorului menționat este subiectivă și urmează a fi înlăturată fiind infirmată de celelalte probe de la dosar.
Prin urmare, instanța de recurs constată că procesul verbal atacat este legal și temeinic.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, respectiv amenda în cuantum de_ lei și confiscarea materialului lemnos transportat, tribunalul apreciază că deși aceasta are cuantumul maxim prevăzut de lege, este proporțională cu gradul concret de pericol social al faptei având în vedere cantitatea de lemn transportat precum și împrejurarea că intimata a săvârșit fapta prin întocmirea unui aviz de însoțire a mărfii în care se fac mențiuni greșite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul introdus de recurentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR cu sediul în Oradea, Parcul T., nr. 18, Jud. Bihor în contradictoriu cu intimata . cu sediul in loc. Oradea, Piata Independentei, nr. 47, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 3943/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Respinge ca nefondată plângerea.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2013.
Președinte, A. V. | Judecător, I. O. | Judecător, I. V. |
Grefier, M. M. B. |
Red. Fond
B. M. E.
RED: V.A.
DAC: M.B.
2 exe/ 29.04.2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2397/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 542/2013.... → |
|---|
