Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2013/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1913/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B R Ă I L A
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA_ /2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte:S. M.
Judecător: V. D.
Judecător: S. M.
Grefier: M. I.
La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurenta . cu sediul în Braila, ..6, în contradictoriu cu intimata . cu sediul situat în Braila, Calea Călărasilor nr.320, împotriva sentinței civile nr.7921/04.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns d-nul avocat G. E. pentru recurenta . în baza împuternicirii avocațiale nr.267/18.09.2013, lipsă fiind intimata ..
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, conform dispozițiilor art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează instanței următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal, motivat, cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 64 lei conform chitanței . nr.1635094PJ/06.09.2013 și timbru judiciar 1,5 lei, cauza se află la primul termen de judecată, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare acordând cuvântul părții prezente:
Prezent în fața instanței de recurs, d-nul avocat G. E. pentru recurenta . arată că instanța de fond a stabilit obligații care nu există.
Concluziile sunt de admitere a recursului pentru motivele expuse pe larg în acțiune, modificarea în parte a sentinței recurate; cu cheltuieli de judecată cele de la fond și recurs conform chitanței nr.10/18.09.2013-onorariu avocat.
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie în contencios administrativ:
TRIBUNALUL
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.7921/04.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta S.C..S. T. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C..R. S.R.L. și s-a dispus obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 267,40 lei reprezentând contravaloarea serviciilor aferente contractului nr.41 din 12.07.2011 precum și dobânda legală penalizatoare aferentă debitului principal precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt următoarele:
Între reclamanta, in calitate de prestator, și pârâtă, in calitate de beneficiar, s-a incheiat la data de 12.07.2011 contractul de reclama publicitate nr. 41, avand ca obiect difuzarea unui spot publicitar de 15 secunde prin intermediul postului de televiziune PRO TV G.-B., după urmatorul program: in intervalul orar 7.45-8.00 – 10 difuzari si 16.10-16.20 – 10 difuzări; 10 difuzari/luna (contract de doua luni), 1 difuzare/pe zi; un numar de aparitii totale de 20, conform comenzilor; durata de 20 de zile incepand din data de 18.07.2011 si pana la data de 30.10.2011 inclusiv.
La art. 4.4 a fost prevazut costul contractului, respectiv: 3850 lei; valoarea discountului acordat de 39%; valoarea neta ramasa de 2348,39 lei; - valoarea totala a TVA de 563,61; valoarea totala datorata, cu discount acordat de 2912 lei, respectiv 1456 ron/luna.
La art. 5 s-a prevazut la durata contractului ca acesta intra in vigoare la data de 18.07.2011 si inceteaza prin expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, respectiv la data de 30.10.2011.
La art. 4.5 s-a prevăzut ca beneficiarul se obligă sa platească prestatorului pretul convenit in termen de cel mult 10 zile de la data primirii facturii. La teza finala a acestui articol s-a prevazut ca in situatia in care beneficiarul refuză plata uneia sau a mai multor facturi emise de prestator pentru serviciile prestate, valoarea discountului nu se mai considera a fi acordata beneficiarului, astfel incat aceasta suma devine obligatie de plată cu titlu de pret a contractului.
La data de 30.07.2011 reclamanta a emis, in baza contractului incheiat intre parti, factura fiscala nr. 34, in cuantum de 1456 lei, insusita de parata prin semnatura si achitata la data de 26.08.2011.
La data de 26.09.2011 reclamanta a emis, in baza aceluiasi contract, o a treia factura fiscala, nr. 16P, in valoare de 1862 lei, reprezentand prestari servicii (art. 4.5 alineat 2 din contract).
S-a reținut de către instanta, din adresa nr. 1390/16.11.2012 emisa de ., că in perioada iulie 2011 – octombrie 2011 pe postul local Pro TV B. – G. s-au efectuat 8 difuzari ale spotului publicitar BRN OF LONDON (doua difuzari in luna iulie 2011 si 6 difuzari in luna septembrie 2011).
Potrivit regulilor privind interpretarea contractului, art. 977 – 985 din Codul civil de la 1864, instanta retine urmatoarele din formularea clauzelor contactuale - respectiv intentia partilor a fost aceea de a se difuza de 20 de ori spotul publicitar, cate 10 difuzari pe luna, o difuzare pe zi, iar intrucat s-a prevazut, ca durata a contractului, perioada de doua luni, cu incepere de la 18.07.2011, este clar data de 30.10.2011 consemnata de 2 ori in cuprinsul contractului este doar o eroare materiala.
Desi se poate observa ca formularul pe care contractul a fost incheiat este un tipizat, clauzele semnificative au fost completate cu pixul, deci in urma negocierii dintre parti, conform intereselor acestora. Faptul ca nu s-au prevazut expres zilele in care spotul va fi difuzat dimineata si zilele in care va fi difuzat după-amiaza este o scăpare a paratei – beneficiar interesat in contract, iar obligatia in termeni generali stabilita in sarcina prestatorului se va interpreta in interesul acestuia.
Instanța a reținut ca in materie contractuala neexecutarea se prezumă, revenind partii reclamante doar sarcina de a dovedi existenta obligatiei decurgand din conventie, respectiv a obligatiei paratei de plata a serviciilor prestate, proba facuta partial in cauza de reclamanta.
Potrivit contractului, in forma cu discount, valoarea unei difuzari a spotului este de 145,6 lei, iar in forma fara discount, valoarea unei difuzari a spotului publicitar este de 238,7 lei (3850 + 24% = 4774 lei, 4774:20=238,7 lei per difuzare).
Astfel, s-a reținut ca prima factura fiscala nr. 34/30.07.2011, emisa pentru jumatate din valoarea contractului (cu discount) a fost achitata la data 10.08.2011, astfel incat nefiind un refuz al paratei la plata, pentru cele doua difuzari ale spotului se mentine discountul. Intrucat au fost facute in luna iulie doar doua difuzari ale spotului, parata datora doar suma de 291, 2 lei.
Cea de o doua factura fiscala, nr. 45o/26.08.2011, emisă pentru cea de a doua jumatate din valoarea contractului, nu a mai fost achitata de către parata, astfel incat se poate retine refuzul acesteia si faptul ca pentru cele 6 difuzari din luna august 2011 datoreaza pretul aratat fara discount, respectiv suma de 1432,2 lei (238,7 x 6 = 1432,2 lei).
Astfel fata de suma achitata si valoarea contractului, pentru serviciile prestate parata datora reclamantei suma de 1723,4 lei (291,2 + 1432,2) din care s-a scăzut suma achitata in data de 26.08.2011 in cuantum de 1456 lei.
Pe cale de consecința, fata de probele administrate in cauza, instanța a apreciat ca cererea reclamantei este întemeiata doar in parte si, in baza art. 969 si art.971 C.civ, a obligat-o pe pârâta la plata sumei de 267,4 lei c-val servicii aferente contractului nr. 41/12.07.2011, precum si a dobanzii legale penalizatoare aferenta debitului principal, conform art. 3 alin 2 din OG nr. 13/2011, pentru perioada cuprinsa intre data introducerii acțiunii, 07.02.2012 si data achitării acestuia.
În temeiul art.274 - 276 C.pr.civ. parata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 85 lei, reprezentând, parțial și proporțional cu partea admisa din pretenții.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs invocate recurenta susține că instanța de fond, deși a reținut aplicarea în speță a dispozițiilor art.969 cod civil, a dat o interpretare eronată acestui text de lege.
Reiterând susținerile din cererea introductivă și fără să precizeze în concret motivele de nelegalitate sau netemeinicie, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Legal citată intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă, dar și din oficiu sub toate aspectele, conform dispozițiilor art.3041 cod de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat.
Instanța de fond printr-o aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în speță, respectiv art.969 cod civil și o interpretare și coroborare judicioasă a întregului material probator administrat în cauză a pronunțat o sentință legală și temeinică.
Conform contractului de reclamă – publicitate nr.41 din 12.07.2011 recurenta – reclamantă, în calitate de prestator servicii publicitate, s-a obligat să producă și să difuzeze în favoarea intimatei un spot publicitar de 15 secunde prin intermediul postului de televiziune Pro TV G. – B. astfel: 7:45-8.00 – 10 difuzari;16.10-16.20 – 10 difuzări; 10 difuzari/luna, aparitii totale de 20.
Valoarea totală a contractului cu discount –ul acordat de 39% era de 2912 lei respectiv 1456 lei/lună.
Din această sumă, intimata așa cum în mod corect a reținut instanța de fond a achitat suma de 1456 lei, la data de 30.07.2011(fila 19), respectiv contravaloarea primei facturi beneficiind de discount.
Deși prin contract recurenta – reclamantă se obligase la un număr de 20 difuzări (10 pe lună), așa cum rezultă din adresa nr.1390 din 16 noiembrie 2011, în perioada lunii iulie au fost doar două iar în luna august 6 difuzări (fila 39). Întrucât cea de a doua factură a fost refuzată la plată discountul nu se mai putea aplica conform înțelegerii părților astfel că pentru cele șase difuzări datora suma de 1432,20 lei (238,70 lei /difuzare).
Cum intimata a achitat suma de 1456 lei, față de probele administrate, instanța de fond a reținut în mod corect că aceasta mai datora doar suma de 267,40 lei ce reprezintă diferența dintre 1723,40 lei, suma celor opt difuzări, și 1456 lei, achitată, precum și dobânda penalizatoare prevăzută în contract..
Constatând că alte motive de ordine publică care să atragă modificarea sau casarea nu există, Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.312 cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta S.C.S. T. SRL cu sediul în Braila, ..6, în contradictoriu cu intimata . cu sediul situat în Braila, Calea Călărasilor nr.320, împotriva sentinței civile nr.7921/04.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2013.
Președinte,Judecător, Judecător,
S. M. V. DanielaSpiță M.
Pentru grefier,
M. I.
Încetat delegație
Grefier șef secție,
C. Steluța
Jud.fond A. A. B.
Red.V.D.
Dact.M.S./Ex.3/25.11.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1181/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 488/2013.... → |
|---|
