Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2013/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 14451/196/2012
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B R Ă I L A
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA_ /2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte:S. M.
Judecător: V. D.
Judecător: S. M.
Grefier: M. I.
La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurentul F. A., domiciliat în B., ., . cu intimatul I.-B., cu sediul în B., ..10-12, împotriva sentinței civile nr.397/17.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ ; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție . nr._/11.10.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, conform dispozițiilor art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care învederează instanței următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal, motivat, cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, cauza se află la primul termen de judecată, după care;
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie în contencios administrativ:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr 397/17 01 2013 a Judecătoriei B. pronunțată in dosarul nr_/192/2012 s-a respins ( copiat din dispozitiv)
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._, încheiat de intimată la data de 11.10.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 420 lei (6 puncte amendă), în temeiul art. 147 pct. 1 din RAOUG nr. 195/2002 prin raportare la art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în fapt că, la data de 11.10.2012, a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . a avea asupra sa certificatul de înmatriculare și asigurarea auto obligatorie.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a semnat de primire. La rubrica „Alte mențiuni“ s-a notat: „Nu are de făcut obiecțiuni la cele constatate”.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Mai mult decât atât, nici petentul nu a invocat prin plângerea formulată motive de nulitate a procesului-verbal.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art. 147 pct. 1 din RAOUG nr. 195/2002, conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, iar art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 prevede că nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele menționate constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni.
Astfel, prin raportare la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că această faptă contravențională reținută în sarcina petentului a fost corect încadrată în dispozițiile legale mai-sus amintite.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că petentul a recunoscut săvârșirea faptei, însă a susținut că avea asupra sa copii după documentele în discuție, arătând că a dorit să menționeze acest aspect la rubrica de obiecțiuni, aspect ce nu poate fi reținut având în vedere că petentul a semnat procesul că textul legal prevedere cu claritate necesitatea prezentării documentelor în original, numai în acest mod putând fi stabilită autenticitatea acestora.
De asemenea, instanța a constatat că textul legal prevedere cu claritate necesitatea prezentării documentelor în original, numai în acest mod putând fi stabilită autenticitatea acestora.
Prin urmare, coroborând probele analizate, instanța a reținut temeinicia contravenției imputate petentului prin procesul-verbal contestat.
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă în cuantum de 420 lei, ceea ce reprezintă minimul prevăzut de art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, respectiv imposibilitatea agentului constatator de a verifica autovehiculul condus și conformitatea documentelor, în acest mod putând fi ascunse fapte de o gravitate sporită, instanța a apreciat că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptei săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul F. A..
În motivare a arătat că dispozițiile legale incidente cauzei nu prevăd prezentarea în original a certificatului de înmatriculare și a asigurării auto obligatorie .
A mai susținut că fapta nu prezintă grad ridicat de pericol social deoarece nu este de natură să pună în pericol siguranța circulației rutiere iar orice dubiu privind datele înscrise în Xerocopie puteau fi verificate imediat prin deplasare la sediul instituției.
A mai susținut că a invocat nulitatea art. 180 al 5 din Regulament,și că la fondul cauzei nu a fost depusă întâmpinare, ceea ce echivalează cu achiesarea intimatei la pretențiile sale.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment .
La dosar nu s-a depus întâmpinare .
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu potrivit dispozițiilor art 304 ind1 C pr civ tribunalul apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în fața instanței de fond respectiv procesul verbal de contravenție și raportul întocmit la data de 14 12 2012 nu rezultă că recurentul a prezentat organului constatator copii ale documentelor solicitate
Se mai constată că actul de constatare atacat a fost însușit sub semnătură de recurent astfel încât susținerile referitoare la obiecțiunile care ar fi fost făcute nu pot fi reținute .
În ceea ce privește nedepunerea întîmpinării de către organul constatator instanța reține că potrivit legislației incidente aceasta nu se sancționează cu recunoașterea pretențiilor petentului .
Față de cererea subsidiară a intimatei se constată următoarele:
Potrivit art 5 al 5 din OG 2/2001: Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Potrivit art 7 al 2 din OG 2/2001Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
De asemenea potrivit art 21 al 3 din O 21/2010: Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Din dispozițiile legale enunțate rezultă că la stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie să se țină seama de criteriile prevăzute de art 21 al 3 din O 21/2010.
Prin raportare la dispozițiile art 21 al 3 din OG 2/2001 se reține că recurenta
nu a mai fost sancționat contravențional pentru o faptă similară .
În consecință față de cele reținute sancțiunea avertisment apare ca fiind suficientă .
Față de aceste considerente în temeiul art 312 C pr civ recursul va fi admis ca fondat sentința atacată modificată și în rejudecare se va dispune admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite ca fondat recursul formulat de recurentul F. A., domiciliat în B., ., .. 2, . cu intimatul I.-B., cu sediul în B., ..10-12, împotriva sentinței civile nr.397/17.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Modifică sentința și în rejudecare;
Admite plângerea și înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale cu avertisment.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
S. M. V. DanielaSpiță M.
Grefier,
Pt. M. I.
Încetat delegație detașare
Grefier sef secție-C. Steluța
Jud.fond R.- N. P.
Red.Sp.M.
Dact.M.I./Ex.3/4.10.2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 601/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2013/2013.... → |
|---|
