Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1336/2013. Tribunalul BRĂILA

Sentința nr. 1336/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 3144/113/2012

Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1336/Fca/2013

Ședința publică de la 23 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. L. V.

GREFIER – G. A.

Pe rol judecarea cauzei în C. administrativ și fiscal privind pe contestatorii J. F. și J. C. P. L., ambii cu domiciliul în B., . nr.15, județul B. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurari de Sanatate, cu sediul în B., ., județul B. având ca obiect contestație act administrativ fiscal .

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat Z. A. care o substituie pe avocat S. D. pentru contestatorii J. F. și J. C. P. L. în baza delegației de substituire depuse la dosar, lipsă fiind intimata CAS B..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prezenta cerere este la al 4-lea termen de judecată, cererea este legal timbrată, s-a depus întâmpinare de către intimata CAS B., cauza a fost amânată la cererea apărătorului contestatorilor pentru a depune precizări scrise cu privire la excepția prescripției pentru sumele datorate pentru anul 2005 și la modul de calcul al contribuției datorate pentru veniturile realizate pentru anii 2005-2008, după care,

Avocat N. A. pentru contestatori precizează că baza de calcul a fost greșit calculată contribuția datorată începând cu data de 2006. Depune la dosar delegație de substituire

Instanța pune în discuție calitatea de reclamanților având în vedere că nu rezultă din nici un Înscris că au moștenit datoria.

Avocat N. A. pentru contestatori susține că din adresa nr._/09.01.2012 emisă de pârâtă reiese că în cazul în care obligația de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condițiile legii, moștenitorii care au acceptat succesiunea contribuabilului debitor potrivit art.25 alin.2 lit. a din OG nr.92/2003,republicată privind Codul de procedură fiscală.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond părții prezente.

Avocat N. A. pentru contestatori având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată în sensul de a se dispune anularea Decizia de impunere nr._/21.11.2011 și Decizia nr.1133/08.05.2012 emise de pârâta CAS B.. Precizează că contestatorii sunt moștenitorii defunctului J. G. în baza certificatului de moștenitor depus la dosar, și au achitat contribuția datorată pentru venitul baza de calcul. De asemenea precizează că pentru anul 2005 a invocat excepția prescripției pentru suma datorată.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea hotărâre în contencios administrativ.

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, contestatorii J. F. și J. C. P. L., ambii cu domiciliul în B., . nr.15, județul B. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurari de Sanatate, împotriva Deciziei de impunere nr._/21.11.2011 solicitând anularea acesteia și exonerarea de la plata sumei de 1752,47 lei cu titlu de contribuții la fondul de sănătate și majorări. Totodată reclamanții au contestat și Decizia 1133/08.05.2011 prin care pârâta a respins contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de impunere.

În motivarea acțiunii, reclamanții au precizat că sunt moștenitorii defunctului J. G. în baza certificatului de moștenitor nr.55/07.04.2008 ca urmare a decesului intervenit în data de 16.03.2008.

Deși au comunicat o adresă către intimată prin care îi aduceau la cunoștință decesul lui J. G. și faptul că ei sunt moștenitori, prin decizia nr.1133/08.05.2011 s-a respins contestația la decizia de impunere.

Baza de calcul o reprezintă veniturile din cedarea folosinței bunurilor ca urmare a încheierii de către defunct a unor contracte de închiriere pentru o parte din imobilul situat în B., ., nr.15, spațiu comercial în suprafață de 40 m.p.

Au precizat reclamanții că s-a calculat contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru perioada 2005-2008 și parțial sumele sunt prescrise.

Reclamanții au considerat că pretinzând plata majorărilor, s-au încălcat dispozițiile art.222 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, dispoziții imperative care stipulează ca „fiecare asigurat are dreptul de a informa cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări asupra serviciilor de care beneficiază a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale.”

Pentru aceste motive, au solicitat admiterea contestației și anularea deciziilor.

În dovedirea contestației au administrat proba cu acte.

Prin întâmpinare pârâta C.A.S. B., a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că potrivit protocolului nr. P5282/_/30.10.2007 încheiat la nivel național între CNAS și ANAF privind furnizarea datelor referitoare la asigurații ce realizează venituri impozabile din dividende, reclamantul a realizat venituri impozabile în anul 2007 și 2008.

Deoarece, în anii 2005 și 2008, defunctul J. G. ca persoană ce realizează venituri impozabile, conform OUG 150/2002 și Legii nr.95/2006 aplicabile acestei perioade, ca cetățean român asigurat îi incubă și obligația plății contribuției la nivelul venitului impozabil inclusiv majorări conform prevederilor artz.261 din Legea nr.95/2006.

În ceea ce privește veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor, conform prevederilor art. 12 alin.2 din Ordinul CNAS 617/2007 ” contribuția pentru veniturile prevăzute la alin.(1) se aplică la venitul net din cedarea folosinței bunurilor stabilit prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut determinat potrivit Codului fiscal”.

Arată că alin.3 din textul de lege invocat prevede că: „ persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin.( 1) și dacă, până la data de 31 decembrie a anului în curs, aceste venituri anuale sunt sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, vor plăti contribuția anual la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor, calculată la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară”.

Pârâta susține că majorările de întârziere au fost calculate conform prevederilor art.216 și art.261 alin.4 din Legea nr.95/2006 ” În cazul neachitării în termen a contribuțiilor datorate fondului, aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate și a majorărilor de întârziere se realizează potrivit procedurilor instituite de Legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța Guvernului nr.92/2003, republicată”.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului prin prisma susținerilor reclamantului si in lumina întregului material probatoriu administrat in cauza si a dispozițiilor legale incidente, instanța constată în fapt următoarele:

Prin Decizia de impunere nr._/21.11.2011 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., privind obligațiile de plată către FNUASS, s-a reținut ca reclamantul a realizat venituri impozabile din activități independente dividende în perioada 2005-2008 pentru care s-a stabilit o contribuție datorata de 1752,47 lei.

Conform Certificatului de deces . nr._/14.03.2008, titularul deciziei de impunere a decedat la data de 06.03.2008. Din această cauză el nu a mai înregistrat venituri în perioada martie –iunie 2008 și ca urmare contribuția aferentă anului 2008 în sumă de 195 lei nu este datorată și nici majorările la aceasta în sumă de 172,25 lei.

Instanța reține dispozițiile art.25 al.2 lit a din Ordinulnr.92/_ republicată privind Codul de procedură fiscală potrivit cu care ”în cazul în care obligația de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitorii devin, în condițiile legii, moștenitorii care au acceptat succesiunea contribuabilului debitor”.

Ca atare, reclamanții J. F. și J. C. P. L. în calitate de soție fiind moștenitorii defunctului J. G. conform certificatului de moștenitor nr.55/07.04.2008, au calitate procesuală activă și interes în cauză, ei devenind debitori în locul defunctului.

Cu privire la excepția prescripției extinctive invocată de reclamanți, instanța constată că pentru contribuția de 59 lei scadentă la 25.06.2006 aferentă veniturilor de 900 lei din anul 2005 a intervenit prescripția de 5 ani prevăzută de art.192 din Codul de procedură fiscală și ca urmare este nedatorată.

Referitor la baza de calcul, tribunalul reține că defunctul a realizat in perioada in anul 2006 venituri din cedarea folosinței bunurilor in suma de 1350 lei iar în anul 2007a realizat tot 1350 lei, efectiv dovedit cu adeverințele de venit emise de Administrația Finanțelor Publice B. pentru anii 2005,2006,2007și 2008 (filele 44-45 dosar) iar pârâta a avut în vedere ca bază de calcul pentru anul 2006, venituri de 3190 lei, și pentru anul 2007, venituri de 4680 lei.

Așa fiind, se constata de către instanța că parata a calculat contribuția la o suma eronata, si ca urmare decizia de impunere este nelegala.

Conform dispozițiilor Legii nr.95/2006 - art. 257 alin (1) Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).

(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%), care se aplică asupra: f) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - d), alin. (21) și (22) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar.

Sub acest ultim aspect instanța constata că dispozițiile art. 257 - alin. 2 lit. f) teza finală au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 335/2011, publicată în Monitorul Oficial nr.355 din 23 mai 2011, în măsura în care se interpretează că valoarea contribuției minime la fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dividende și dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară, lunar.

Ca atare, este nelegală stabilirea contribuției la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară sau la oricare altă bază de calcul decât venitul realizat din dividende..

Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul apreciază că prezenta acțiune este fondată, urmând ca în temeiul art.18 ( 1) din Legea nr.554/2004 să o admită ca atare și în consecință va anula Decizia de impunere nr._/21.11.2011 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., si va exonera pe reclamanți de plata sumei totale de 1752,47 lei.

Întrucât decizia de impunere este nelegală instanța urmează a anula și Decizia nr.113/02.05.2011 prin care pârâta a respins contestația reclamanților împotriva deciziei de impunere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite ca fondată acțiunea formulată de contestatorii J. F. și J. C. P. L., ambii cu domiciliul în B., . nr.15, județul B. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurari de Sanatate, cu sediul în B., ., județul B..

Anulează Decizia de impunere nr._/21.11.2011 și Decizia nr.1133/08.05.2012 emise de pârâta CAS B..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 23 aprilie 2013.

Președinte,

M. L. VasiliuGrefier,

G. A.

Red. M.L.V.

Dact.S.M..-4ex./ 11. 06. 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1336/2013. Tribunalul BRĂILA