Obligaţia de a face. Sentința nr. 390/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 390/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 209/116/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 390/2015
Ședința publică de la 06 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. M. T.
Grefier C. V.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta M. G. I. G. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ, având ca obiect anulare act administrativ decizia_/2014 si decizia 6494/2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta, personal și asistată de av. S. C., cu delegație de substituire a d-nei av. S. S. și consilier juridic Oloianu Anișoara pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin biroul registratură, pârâta a depus la dosar documentele solicitate de instanță la termenul anterior.
Tribunalul procedează la legitimarea reclamantei M. I. G., care prezintă CI ., nr._, CNP_.
Reclamanta, având cuvântul, precizează în fața instanței că la momentul în care a intrat în concediu de îngrijire copil a considerat că această indemnizație pe care a încasat-o de la ATOP este asimilată indemnizației de consilier județean, însă a aflat ulterior că nu era asimilată, dar nu a declarat veniturile.
Precizează că a aflat de faptul că aceste venituri nu erau asimilate indemnizației de consilier județean, după ce a expirat durata concediului de îngrijire copil.
Av. S. C. pentru reclamantă și consilier județean Oloianu Anișoara pentru pârâtă, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de soluționare.
Tribunalul ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul pentru susțineri pe fond.
Av. S. C., având cuvântul pentru reclamantă pe fond, solicită admiterea cererii în sensul anulării actului administrativ contestat prin acțiunea formulată, solicitând să se aprecieze că raportat la Legea nr.126/2014, aceasta se încadrează în dispozițiile de scutire prevăzute la art.3, în sensul că sunt scutite de la plată persoanele debitoare care au debite deja constituite și sumele nu au fost recuperate, caz în care se află și reclamanta.
Arată că acea decizie a fost emisă în iulie 2014, însă nu a fost recuperată vreo sumă de bani, considerând că reclamanta beneficiază de această amnistie. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier județean Oloianu Anișoara, având cuvântul pentru pârâtă, solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Solicită să se observe că în urma controlului efectuat de Camera de Conturi a Jud. Călărași, s-a constatat că reclamanta a realizat venituri la ATOP, venituri pe care nu le-a declarat, așa cum a recunoscut și în fața instanței, pe perioada cât a încasat indemnizație pentru creșterea copilului.
Arată că această cerere nu este întemeiată, întrucât singură și-a recunoscut culpa, învederând că nu se încadrează în dispozițiile Legii nr.126/2014.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de contencios administrativ de față;
Prin cererea așa cum a fost precizată, reclamanta M. I. G., domiciliată în Călărași, ., ., ., jud. Călărași, a chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr._/03.07.2014 și a deciziei nr.6494/10.02.2015 privind soluționarea contestației, ambele emise de pârâtă, precum și scutirea de plata debitului în sumă de 18.405 lei.
În fapt, reclamanta arată în esență că prin actele emise de pârâtă s-a stabilit în sarcina sa un debit de restituit în sumă de 18.405 lei, pe motiv că ar fi realizat venituri suplimentare în perioada în care a beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
Consideră că actele emise de pârât sunt nelegale pentru că nu a avut în vedere dispozițiile art.3 cap. II din Legea nr.126/2014, potrivit cărora este scutită de plata debitului stabilit de 18.405 lei, care nu este recuperat în prezent.
Pentru motivele arătate solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dovedirea ei, a depus înscrisuri în copie.
În drept, a invocat art.1 din Legea nr.554/2004.
După comunicarea acțiunii, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei întrucât nu se încadrează în ipoteza legală privind scutirea de plata debitului, întrucât conform art.24 alin.3 din Legea nr.126/2014 îi este imputabilă declararea unor date neconforme cu realitatea.
În dovedirea apărărilor, a depus înscrisuri.
Analizând actele dosarului în raport de susținerile părților și recunoașterea reclamantei făcută în fața instanței anterior închiderii dezbaterilor, tribunalul reține că reclamanta s-a aflat în concediu creștere copil până la împlinirea vârstei de doi ani, încasând indemnizația prevăzută de OUG nr.111/2010, însă a realizat și venituri suplimentare pentru activitatea desfășurată în același interval de timp ca membru ATOP, așa cum rezultă din actele depuse la dosar de pârâtă, situație de fapt recunoscută și de reclamantă.
Urmare a unui control efectuat la pârâtă de Camera de Conturi a jud. Călărași, s-a stabilit că în mod nelegal a fost plătită indemnizația de creștere copil persoanelor care au realizat și venituri de natură salarială, conform actelor întocmite în urma controlului, în care figurează și reclamanta în cauză.
Reclamanta nu a adus critici de nelegalitate privind forma și fondul actelor administrativ fiscale emise de pârâtă, ci a solicitat să se constate că este că este scutită de plata debitului stabilit prin deciziile contestate în prezenta cauză.
De asemenea, reclamanta nu a contestat întinderea debitului, respectiv suma de 18.405 lei, ci a solicitat instanței să fie scutită de plata debitului, considerând că nu îl datorează potrivit Legii nr.126/2014.
Se mai reține și că reclamanta nu a contestat în termen de 30 de zile decizia de recuperare a debitului, astfel că la expirarea termenului, decizia a devenit titlu executoriu care trebuia executat, dar care nu a fost pus în executare decât în anul 2015, potrivit somației emisă de organul fiscal, depusă la dosar.
Se reține și ca reclamanta a formulat la data de 09.02.2015 cerere de scutire de plată a debitului, conform procedurii reglementată de Legea nr.126/2014, respinsă prin adresa nr.6494/10.02.2015 emisă de pârâtă.
În raport de situația de fapt reținută, tribunalul urmează a respinge acțiunea reclamantei având în vedere că aceasta a desfășurat o activitate remunerată ca membru ATOP, încasând lunar indemnizația stabilită potrivit HCJ nr.108/23.08.2012, în cuantum total de 14.842 lei, conform dovezii depusă la dosar de pârâtă la fila 49, venituri pe care nu le-a declarat la data stabilirii indemnizației pentru creștere copil, dar nici ulterior, conform recunoașterii făcută în fața instanței.
Se constată că prin Legea nr.126/2014 pentru modificarea OUG nr.111/2010, a fost modificat și completat art.16 din această ordonanță, stabilindu-se la alin.3 excepțiile de la prevederile privind suspendarea indemnizației, unde sunt prezentate limitativ cazurile în care nu intervine această suspendare. La art.II din Legea nr.126/2014, este stabilită și perioada care intră sub incidența acestor dispoziții legale.
Verificând actele depuse la dosar, se constată că veniturile reclamantei nu se încadrează în nici una din excepțiile reglementate de acest act normativ, indemnizația încasată ca membru ATOP nefiind asimilată celei de consilier local/județean, cum greșit a apreciat reclamanta, ci a fost încasată separat, așa cum a recunoscut în fața instanței.
De asemenea, se constată de tribunal că reclamanta avea obligația să declare toate veniturile realizate din activitățile pe care le-a desfășurat anterior stabilirii indemnizației de creștere copil, dar și în perioada în care s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, însă nu a făcut-o în mod culpabil, declarând date neconforme cu realitate, caz în care nu poate beneficia de scutirea de plata debitului.
Mai mult, la data la care s-a stabilit de pârâtă, respectiv 03.07.2014 conform deciziei emise pentru debitul în sumă de 18.405 lei, nici nu intrase în vigoare Legea nr.126/2014 privind scutirea de plata acestuia, astfel că debitul stabilit prin decizia din data de 03.07.2014 nici nu mai putea fi contestat la această dat, nefiind parcursă procedura de contestare obligatorie în termen de 30 de zile de la comunicare.
Din actele depuse la dosar și apărările părților, se constată că debitul de 18.405 lei a fost constituit din culpa exclusivă a reclamantei, care nu a declarat veniturile conforme cu realitatea, fiind depistată situația de fapt reală abia după finalizarea controlului camerei de Conturi a jud. Călărași, caz în care sunt incidente dispozițiile art.24 alin.3 din OUG nr.111/2010 așa cum a fost modificat prin Legea nr.126/2014, astfel că reclamanta nu se poate prevala de dispozițiile legale privind scutirea de plata debitului.
În baza considerentelor arătate, în baza art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, tribunalul urmează a respinge acțiunea formulată de reclamanta M. I. G. împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Călărași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. I. G. împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Călărași.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Recursul se va depune la Tribunalul Călărași.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2015.
Președinte, N. M. T. | ||
Grefier, C. V. |
Red.N.T./21.05.2015
Tehnored.N.T./C.V.
Ex.4/21.05.2015
2 .
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 389/2015. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 752/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
