Anulare act administrativ. Sentința nr. 4032/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4032/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 30/117/2014
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4032/2014
Ședința publică din data de 26 mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C.
Grefier: G. B. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. M. și pe pârâta C. DE A. DE SANATATE CLUJ, având ca obiect anulare act administrativ
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta pârâtului, consilier juridic G. C., lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a se prezenta și reclamantul.
La a doua strigare se prezintă reprezentanta pârâtului, consilier juridic G. C., lipsă fiind reclamantul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, Tribunalul, din oficiu, în temeiul art. 131 din NCPC își verifică competența de soluționare a prezentului litigiu, constatând că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cerere, conform dispozițiilor art. 10 din Legea 554/2004.
Reprezentanta pârâtului arată că nu mai are alte solicitări în probațiune.
În temeiul art. 255 NCPC, tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri ca fiind admisibilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea acțiunii ca netemeinică din motivele dezvoltate în întâmpinare pe care le susține oral în fața instanței, arătând că perioada corectă este 2006-2008, iar nu 2007-2010 așa cum din eroare a fost trecut în întâmpinare, reprezentând perioada asupra cărora reclamantul avea obligația depunerii declarațiilor și plății contribuției la FNUASS, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus. reclamantul C. M. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C. de Asigurări de Sănătate Cluj să se constate că Decizia de impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011 și Decizia de impunere din oficiu nr._/2 din data de 14.07.2011 au fost emise cu încălcarea prevederilor legale și drept consecință, să se dispună anularea acestora; anularea Deciziei nr. E503 din data de 27.06.2013 înregistrată la intimată sub nr._ din data de 28 iunie 2013 prin care aceasta a soluționat contestația sa împotriva Deciziei de impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011 și a Deciziei de impunere din oficiu nr._/2 din data de 14.07.2011, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 14.07.2011 intimata a emis Decizia impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011 și Decizia de impunere din oficiu nr._/2 din data de 14.07.2011 prin care a stabilit obligații de plată cu titlu de contribuții la FNUASS și cu titlu de accesorii la contribuții. La data de 19 mai 2013, în cauza care a făcut obiectul dosarului nr._ a Judecătoriei G. aceasta i-a comunicat un set de acte împreună cu citația emisă la data de 13 mai 2013 (fără ștampile de depunere și ridicare) în cauza ce făcea obiectul contestației sale la. executarea silită pornită de ANAF G., printre care se aflau comunicate și deciziile atacate, care nu i-au mai fost comunicate anterior. Reclamantul a formulat contestație administrativă iar din analiza celor două decizii rezulta faptul că acestea nici nu aveau cum să fie comunicate către reclamant datorită faptului că în însăși aceste două decizii la rubrica Domiciliu: Adresa apare menționat "adresa necompletată". Din Decizia de impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011 reiese că aceasta a fost emisă de CAS Cluj "în baza informațiilor comunicate de A.N.A.F." și că contribuțiile datorate Ia FNUASS au fost stabilite în baza acestor informații. Arată reclamantul că Decizia de impunere din oficiu nr._/2 din data de 14.07.2011 stabilind obligații accesorii la obligațiile principale (contribuții) stabilite în Decizia de impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011 reprezintă ea însăși un act accesoriu la decizia de impunere care stabilește contribuțiile la FNUASS, astfel că urmează soarta deciziei principale. De altfel, și în această decizie de accesorii (dobânzi, majorări și penalități de întârziere) se regăsește aceeași mențiune cu privire la adresa contribuabilului, respectiv „adresa necompletată”. Dacă A.N.A.F. a comunicat nivelul veniturilor reclamantului, împreună cu codul numeric personal ar fi comunicat și adresa de domiciliu, însă în această situație nu vede care este motivul pentru care apare mențiunea de adresă necompletată în loc să fie menționată expres adresa mea. In aceste condiții, deciziile de impunere din oficiu nu îndeplinesc cerințele impuse de art. 43 alin. (2) lit. c) din CPF potrivit căruia actul administrativ fiscal trebuie să cuprindă și datele de identificare a contribuabilului. Prin date de identificare se înțelege inclusiv adresa deoarece numai CNP-ul nu asigură respectarea tuturor obligațiilor pe care le are emitentul actului administrativ fiscal, fiind lipsit de orice efect față de contribuabil actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat acestuia. Prin urmare, adresa contribuabilului are relevanță primordială în ceea ce privește însăși efectele actului administrativ fiscal. In prezenta speță cele două decizii contestate nu conțin adresa la care trebuiau comunicate deciziile, prin urmare, aceste decizii nici nu au fost comunicate subsemnatului prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, astfel cum obligă art. 44 din CPF. Ca o consecință a neîndeplinirii procedurii de comunicare a celor două decizii contestate, acestea nu produc față de reclamant niciun efect, motiv pentru care nu îi sunt opozabile. În ceea ce privește conținutul deciziei de impunere din oficiu nr._/1 din 14.07.2011 care stabilește obligații de plată cu titlu de contribuții la FNUASS, învederează că acestea au fost determinate anterior îndeplinirii procedurilor legale aferente stabilirii calității sale de asigurat. Potrivit art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, CAS Cluj avea obligația ca în baza informațiilor obținute de la A.N.A.F. să stabilească calitatea sa de asigurat în continuare potrivit art. 222 din același act normativ CAS Cluj avea obligația să-i comunice faptul că i s-a stabilit calitatea de asigurat și să îi comunice drepturile și obligațiile aferente acestei calității. Pârâta CAS Cluj a emis la 14.07.2011 (aceeași dată la care a emis și decizia de impunere din oficiu pentru contribuții) adică, la data la care a identificat obligațiile mele de plată a contribuțiilor la FNUASS, a și aplicat dobânzi, majorări și penalități de întârziere, fără măcar a acorda timpul necesar achitării obligației de bază. Accesoriile, potrivit art. 119 din CPF., se calculează după expirarea termenului de scadență a obligațiilor de plată. Or, încă la data emiterii deciziei de impunere din oficiu nr._/1 din data de 14.07.2011, CAS Cluj a emis concomitent și Decizia de impunere din oficiu nr._/2 din data de 14.07.2011 prin care percepea dobânzi, majorări și penalități de întârziere. Mai arată reclamantul că în toată această perioada nu a beneficiat de niciun pachet de servicii medicale care i s-ar fi cuvenit dacă avea calitate de asigurat în baza veniturilor realizate din activități independente (profesii libere și comerciale), încă un motiv pentru care nu i se pot solicita nici contribuții pentru un fond de la care ar fi trebuit să obțină și beneficii nu numai să contribuie. În conținutul contestației a arătat că obligația declarării veniturilor realizate din activități independente (profesii libere și comerciale) direct la casele de asigurări de sănătate o au doar persoanele asigurate și care au încheiat deja contractul-cadrul de asigurări sociale de sănătate cu o casă de asigurări de sănătate pe care aceștia au ales-o în condițiile art. 208 alin. (3) lit. a). Or, nu i s-a stabilit calitatea de asigurat de sănătate, nu i s-au comunicat drepturile și obligațiile aferente unei calități de asigurat și prin urmare nu a încheiat niciun contract de asigurări de sănătate cu vreo casă de asigurări de sănătate.
Prin întâmpinarea formulată (filele 33-37), pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și a arătat că, potrivit datelor transmise de ANAF la CAS Cluj prin Protocol, reclamantul a fost raportat la CAS Cluj cu venituri din activități independente -profesii libere și comerciale realizate în perioada 2007 - 2010, asupra cărora avea obligația depunerii declarațiilor și plății contribuției la FNUAS S. In lipsa declarațiilor reclamantului și în baza datelor transmise de către ANAF, ca urmare a Protocolului încheiat între CNAS și ANAF, CAS Cluj în data de 14.07.2011 a transmis notificarea nr._/12.07.2011 în care se specifica clar că alături de înștiințare erau transmise și deciziile de impunere. Înștiințarea împreună cu deciziile de impunere au fost transmise la adresa - ., loc. G., jud. Cluj, plicul nefiind returnat de către Oficiul Poștal Cluj. In vederea recuperării prin executare silită a obligațiilor la FNUASS, CAS Cluj a transmis somația și titlul executoriu nr. 7142/24.10.2011, pe aceeași adresă-., loc G., jud.Cluj, în acest caz, plicul fiind restituit de către Oficiul Poștal Cluj cu mențiunea „Destinatarul refuză primirea si să facă mențiune în lipsa". Cu privire la adresa reclamantului, chiar daca pe decizii se face mențiunea „adresa necompletată" acestea au fost trimise la adresa corecta, odata cu notificarea pe care este scrisa adresa reclamantului. În ceea ce privește susținerea reclamantul că nu a fost informat asupra serviciilor de are poate beneficia, a nivelului de contribuție personală, a drepturilor și a obligațiilor pe care le avea, arată că nu se poate vorbi nici de o culpă a CAS Cluj, drepturile și obligațiile asiguraților fiind stabilite anual prin contractul cadru, așa cum stipulează art.217 din Legea 95/2006. Acestea sunt aduse la cunoștința asiguraților prin publicarea în Monitorul Oficial, atât a contractului Cadru cât și a Normelor Metodologice de aplicare a acestuia. Faptul că asiguratul are dreptul de a fi informat prin casele de asigurări de sănătate nu înseamnă că aceasta este obligată sa poarte corespondență cu fiecare asigurat în parte. Informarea poate avea loc prin mass-media, emisiuni televizate, site-ul casei de asigurări de sănătate, unde se regăsesc toate aceste informații. In plus, principiul «nemo censetur ignorare legem» exprimă ideea că nimeni nu se poate apăra invocând ignoranța în drept, adică necunoașterea legii. Cu privire la art. 222 din Legea nr.95/2006, acesta nu susține totodată existenta unei obligații in sarcina caselor de asigurări de sănătate de a comunica asiguraților date si informări cu privire la întinderea contribuției personale si a modalităților de plata, din oficiu sau in lipsa unei cereri din partea contribuabilului. Totodată, legea nu reglementează efectele juridice ale unei asemenea informări pentru a determina concluzia ca nerespectarea acestei obligații de către organele statului ar atrage înlăturarea obligației contribuabilului. Mai arată pârâta că reclamantul încearcă să se sustragă de la plata contribuției prin invocarea unui alt principiu după care funcționează asigurările sociale de sănătate, și anume acela al alegerii libere a casei de asigurări de sănătate, însă nu face dovada că este asigurat si plătește contribuția la o altă casă de asigurări ide sănătate. Cu privire la obligativitatea emiterii anuale a deciziilor de către CAS- Cluj, arată pârâta că nu este în culpă, deoarece în lipsa declarației obligatorii privind obligațiile față de FNUASS, pe care reclamantul trebuia să o depună la CAS, s-a procedat la stabilirea contribuției față de fond în baza declarației de venit estimat depusă de către reclamant la ANAF, în conformitate cu prevederile art.35 din Ordinul 617/2007, și în baza Protocolului încheiat între CNAS si ANAF nr. 5282/2007 P95896/30.10.2007 privind furnizarea datelor referitoare la persoanele care realizează venituri din activități independente. În ce privește modalitatea de stabilire a majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale neachitate, atât prin Legea nr. 95/2006 cat si prin normele metodologice aprobate s-au stabilite termene de plata a contribuției la FNUASS de către persoanele care realizează venituri din activități independente. Susținerea că penalitățile de întârziere, nu se datorează si nu se calculează decât de la data când reclamantul a fost informat de deciziile de impunere emise de CAS Cluj, respectiv data comunicării 12.12.2012 nu pot fi susținute, neputându-se vorbi de nici de o culpă a CAS Cluj, deoarece drepturile și obligațiile asiguraților fiind stabilite anual prin contractual cadru, așa cum stipulează art.217 din Legea 95/2006, sunt aduse la cunoștința asiguraților prin publicarea în Monitorul Oficial, atât a Contractului Cadru cât și a Normelor Metodologice de aplicare a acestuia, deci acesta trebuia să cunoască faptul că are o creanță, și că în cazul neachitării acesteia se vor percepe majorări și penalități de întârziere, obligația de plată realizându-se la data realizării venitului deci nu se poate admite că reclamantul ar putea fi ținut numai la plata datoriei principale, curgerea accesoriilor de asemenea imputabilă, așa cum prevede de altfel si art. 259 alin. (7) lit. b, mai sus menționat.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține următoarele:
În perioada 2006-2008, reclamantul C. M. a realizat venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, nu a depus la C. de Asigurări de Sănătate a județului Cluj nicio declarație cu privire la veniturile realizate.
Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/26.10.2007, respectiv nr._/30.10.2007, CAS Cluj a identificat veniturile realizate de reclamant și a emis pe seama acestuia Deciziile de impunere din oficiu nr._/1/14.07.2011 și nr._/2/14.07.2011 pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la FNUASS aferente anilor 2006-2008 (filele 15, 16).
Reclamantul a formulat contestație împotriva acestor acte administrative fiscale, respinsă prin Decizia nr. E503/27.06.2013 (filele 7-12), iar acum atacă în contenciosul administrativ decizia de soluționare a contestației, susținând în esență că deciziile de impunere nu i-au fost comunicate în mod legal, că nu avea obligația de plată a contribuției deoarece nu a încheiat contract de asigurare, respectiv că nu datorează majorări de întârziere.
Potrivit art. 208 alin. 3 lit. b și e din Legea nr. 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătății, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor, respectiv cu participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, art. 215 alin. 3 din lege stabilește în sarcina persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente obligația de a depune la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond.
Apoi, legea statuează că în caz de neachitare la termen a contribuțiilor datorate fondului, casele de asigurări procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere (art. 216).
Pe de altă parte, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, actualizat, stabilește în mod expres faptul că decizia de impunere emisă de organul competent al CAS constituie titlu de creanță și poate fi emisă de organul competent al CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
Din lectura acestor dispoziții legale reiese în mod cert că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar omisiunea de a depune declarații în acest sens dă dreptul caselor de asigurări de a emite din oficiu deciziile de impunere, cărora legea le conferă caracterul de titluri de creanță.
Astfel, calitatea de asigurat și, implicit, obligația de plată a contribuției decurg în mod direct din lege, nefiind necesară o manifestare de voință a contribuabilului sau întrunirea unui acord de voințe prin încheierea unui contract în acest sens.
În același sens, dispozițiile art. 259 alin. 7 din Legea nr. 95/2006 statuează că persoanele care au obligația de a se asigura (obligația, iar nu facultatea) și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate „b) sa achite pe intreaga perioada a termenelor de prescriptie privind obligatiile fiscale contributia legala lunara calculata asupra veniturilor impozabile realizate, precum si obligatiile fiscale accesorii de plata prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca au realizat venituri impozabile pe toata aceasta perioadă”. Această prevedere legală este neechivocă în sensul obligației de achitare a contribuției pentru toate persoanele care au obligația de a se asigura, și nu poate fi interpretată în sensul stabilirii acestei obligații doar în sarcina celor care își exprimă dorința de a deveni asigurați.
Reclamantul C. M. se prevalează în primul rând de faptul că deciziile de impunere nu i-au fost comunicate potrivit prevederilor legale, în cuprinsul lor nefiind înscrisă adresa sa de domiciliu.
Este adevărat că art. 43 alin. 2 lit. c din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede că actul administrativ fiscal trebuie să cuprindă datele de identificare ale contribuabilului, însă art. 46 din același act normativ sancționează cu nulitatea absolută doar „Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal”; din interpretarea per a contrario a acestui text legal rezultă că omisiunea invocată de reclamant ar fi de natură a atrage doar nulitatea virtuală a deciziilor, respectiv dacă s-a produs părții un prejudiciu care nu poate fi înlăturat altfel. Reclamantul nu a invocat și dovedit un astfel de prejudiciu.
Pe de altă parte, necomunicarea deciziilor de impunere la domiciliul părții nu reprezintă un motiv de nulitate, art. 44 din Codul de procedură fiscală impunând ca remiterea actelor fiscale să se realizeze personal (dar nu obligatoriu la domiciliul părții) iar art.45 prevede o sancțiune specifică în caz de necomunicare, respectiv inopozabilitatea actului. Astfel, deciziile de impunere contestate au început să producă efecte doar de la data comunicării lor către reclamant, în cursul contestației la executare promovată de contribuabil sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., dar fără ca acest aspect să fie de natură a atrage anularea deciziilor.
Apoi, nerespectarea de către pârâtă a obligației prevăzute de art. 222 din Legea nr.95/2006, respectiv a aceleia de a informa contribuabilul cel puțin o dată pe an asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale, nu este de natură a exonera reclamantul de plata contribuției datorate, ci doar a genera, eventual, răspunderea juridică a pârâtei.
Referitor la accesorii, în materie fiscală acestea sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale, art. 119 alin. 1 Cod de procedură fiscală prevăzând că pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere. De asemenea, art. 120 prevede că majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere începând chiar din ziua următoare termenului de scadență până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Coroborând aceste dispoziții legale cu art. 257 alin. 5 lit. b din Legea nr. 95/2006, conform căruia contribuțiile FNUASS se datorează trimestrial de către persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, iar cuantumul contribuției este facil determinabil în sensul art. 379 alin. 4 din codul de procedură civilă prin aplicarea cotei legale, instanța apreciază că majorările de întârziere au un caracter cert, lichid și exigibil, iar reclamantul este ținută atât la plata datoriei principale cât și la plata accesoriilor.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va respinge ca nefondată prezenta cerere.
În temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că pârâta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. M., CNP_, domiciliat în G., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta C. de Asigurări a județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, având ca obiect contencios fiscal.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 mai 2014.
Președinte, A. G. C. | ||
Grefier, G. B. P. |
Red.A.G.C./Tehnored.V.A.M.
4 ex./26.06.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 560/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 311/2014.... → |
|---|
