Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 233/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 233/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 7088/117/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA Nr. 233/2014
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D.-I. T.
Grefier C.-G. H.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant S.C. U. A. S.R.L. și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamant av. B. L.-L., lipsind pârâtul și chematul în garanție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Tribunalul constată că cererea de chemare în judecată este legal timbrată, iar pârâta a formulat întâmpinare la data de 31.10.2013.
Se constată că nu s-a formulat cerere de chemare în garanție în contradictoriu cu Administrația Fondului Pentru Mediu.
La data de 4.10.2013 s-a depus prin registratura instanței răspuns la întâmpinare din partea reclamantei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 395 N.C.P.C., Tribunalul declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentanta reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul avocațial, conform chitanței depusă la dosar.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Reține că pin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30 aprilie 2013, sub nr. de mai sus, reclamantul S.C. U. A. S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii Cluj obligarea pârâtei la plata sumei de 234 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare achitată de reclamant, sumă stabilită și achitată în baza Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autoturisme și autovehicule nr._ din data de 21.11.2011, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale începând cu data plății taxei și pana la data plații efective.
De asemenea, a solicitat să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecata ocazionate reprezentând onorariul avocațial forfetar.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
La data de 31 octombrie 2013 s-a depus întâmpinare din partea pârâtei prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și ca nefondată, motivat de faptul că reclamanta nu a depus la dosar dovada înmatriculării anterioare a autovehiculului în vreo țară membră U.E. motiv pentru care art. 110 din Tratatul U.E. nu este aplicabil în prezenta speță.
Mai mult, în cauză este vorba despre un autovehicul nou care a fost înmatriculat pentru prima dată în România.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat în cursul anului 2013 un autoturism nou pentru care a fost obligată să achite taxele de poluare în vederea înmatriculării în România.
Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de 01.07.2008.
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, sus menționată, a fost adoptată de legiuitorul român Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, aceasta intrând în vigoare la 13.01.2012.
Verificând apărările invocate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării apreciem că acestea sunt fundamentate, într-adevăr în Legea 9/2012 neexistând dispoziții care să aducă atingere Tratatului de Instituire a Comunității Europene, prin abrogarea OUG 50/2008 înlăturându-se discriminările care au fost avute în vedere de CJUE la momentul pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român. Astfel, prin noua lege s-a instituit taxa pe emisii poluante, prevăzându-se clar categoriile de autoturisme ce sunt supuse taxei, conform art. 4 alin 1 și 2 din Legea 9/2012, aceasta aplicându-se atât celor achiziționate deja în România cât și în privința acelora ce provin din alte state membre ale U.E.
Deși s-a adoptat legea în forma sus menționată, la data de 30.01.2012, potrivit art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 30 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 31 ianuarie 2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
În prezent, efectele suspendării anterior menționate au încetat cu data de 01.01.2013.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că taxa pe care reclamanta este obligată a o achita pentru înmatricularea autoturismului său apare ca fiind conformă cu art.110 din TFUE, motiv pentru care va admite cererea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj, cu sediul în Cluj-N., Piața A. I. nr.19, jud. Cluj.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică din 09.01.2014.
Președinte, D.-I. T. | ||
Grefier, C.-G. H. |
Red. D.T./ C.H. / 21 ianuarie 2014
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
