Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1678/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1678/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 30989/211/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1678/2014
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător S. T.
Judecător I. N. B.
Grefier M.-C. D.
Pe rol este judecarea recursului formulat de recurent R. A.-A. împotriva sentinței civile nr._/24.09.2012 a Judecătoriei Cluj N., privind și pe intimat I. DE P. JUDETEAN CLUJ-SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că prezenta cauză a fost suspendată la data de 04.09.2013, rămânând în nelucrare mai mult de un an, motiv pentru care, din oficiu, în temeiul art. 252 alin. 2 Cod proc. civ. instanța invocă excepția perimării și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/24.09.2012 a Judecătoriei Cluj-N. a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a formulat plângerea contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 11.11.2011 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ.
S-a anulat plângerea contravențională formulată de către petentul R. A. A. cu domiciliul în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ. cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de reprezentant.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 11.11.2011 de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, petentul R. A. A. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 268 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art.52 alin.1 din ROUG 195/2002 coroborat cu art.100 alin.3 lit. d din O.U.G.195/2002, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 11.11.2011 ora 20.10 a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe . iar la intersecția cu . nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric chiar dacă pe banda a III-a era oprit la semafor un echipaj de poliție (f.6).
Plângerea contravențională înregistrată la data de 21.11.2011, a fost formulată de către petentul R. A. A., prin avocat J. M. B..
Pentru termenul de judecată din data de 24 septembrie 2012 instanța a dispus citarea petentului cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a persoanei care a formulat plângerea contravențională sub sancțiunea art. 161 C.pr.civ.
Potrivit art. 161 C.pr.civ., când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale de reprezentant, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri. Totodată, aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că dacă lipsurile nu se îndeplinesc, instanța va anula cererea. Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că, deși petentul a fost citat pentru termenul de judecată din data de 24.09.2012 cu mențiunea de a depune la dosar dovada calității de reprezentant a persoanei care a formulat plângerea, acesta nu s-a conformat dispozițiilor date de către instanță, instanța de fond a admis excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a formulat plângerea contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.11.2011 de către intimata Inspectoratul de Poliție Județean Cluj și a anulat plângerea contravențională formulată de către petentul R. A. A. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de reprezentant.
Analizând fondul cauzei, instanța de fond a arătat că, petentul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a propune administrarea de probe în apărare.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.11.2011, instanța de fond a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, instanța reține că O.G. nr.2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, condițiile în care poate fi contestat procesul verbal de constatare a contravențiilor, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. Astfel, în art. 16 alin.1 din O.G.2/2001, sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul verbal de constatare a contravențiilor, respectiv data și locul unde este încheiat, numele prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. De asemenea, în alin.1 indice 1, 5 și 6, ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoana fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică. În cadrul alin.7 al articolului 16 din O.G.2/2001 s-a prevăzut că în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștiința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Dintre aceste mențiuni, doar cele cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Prin urmare, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, inclusiv cele referitoare la consemnarea obiecțiunilor contravenientului, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestuia act.
Verificând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit pe numele petentului, prin prisma dispozițiilor menționate mai sus, instanța a constatat următoarele: în cuprinsul acestuia sunt prevăzute expres numele, prenumele și calitatea agentului constatator (SUCALA A., BRDNE), numele și prenumele contravenientului (R. A. A., identificat cu C.I. cu . nr._ CNP_), fapta contravențională săvârșită (,,la data de 11.11.2011 ora 20.10 a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe . iar la intersecția cu . nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric chiar dacă pe banda a III-a era oprit la semafor un echipaj de poliție,, precum și încadrarea în drept), locul și data săvârșirii faptei (11.11.2011 ora 20.10, pe . la intersecția cu .), și semnătura agentului constatator. Cu privire la aspectele de nelegalitate invocate de către petent, instanța l-a respins ca neîntemeiate. Astfel, în cuprinsul procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.11.2011 a fost indicat art.52 din R.O.U.G.195/2002 (și nu art. 52 din O.U.G.195/2002 după cum a susținut petentul în cuprinsul plângerii contravenționale) care stabilește obligația instituită în sarcina conducătorilor auto în momentul în care se apropie de un semafor electric care indică culoarea roșie. În acest sens, instanța reține că alin. 1 al articolului menționat prevede că semnalul de culoare roșie interzice trecerea, ia aliniatul 2 prevede că la semnalul de culoare roșie, vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire, sau după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia în dreptul semaforului. De asemenea, instanța de fond a reținut că agentul constatator a indicat și textul legal care sancționează nerespectarea acestor obligații de către conducătorii de autovehicule. Astfel, potrivit art.100 alin.3 lit.d din O.U.G.195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amendă prev. de clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile nerespectarea culorii roșii a semaforului. Totodată, instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în forma prevăzută de lege.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța de fond a constatat că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța de fond a reținut că, deși a fost încuviințată și administrată proba cu audierea martorului propus de către petent, numita B. V. S. (f.21), nu s-a reușit răsturnarea prezumției de netemeinicie a procesului verbal de contravenție. Astfel, instanța a constatat o . neconcordanțe între declarația martorei și aspectele relatate de către petent în cuprinsul plângerii contravenționale. Mai întâi, instanța a constatat că deși petentul susține că starea de fapt descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție nu corespunde realității, la rubrica obiecțiunii este menționat faptul că acesta recunoaște fapta dar refuză să semneze. Aspectul invocat de către petent, și anume că această mențiune a fost trecută ulterior de către agentul de poliție nu poate fi reținut de către instanță, în absența unor probe cu care să se coroboreze declarația martorului. Pe de altă parte, în timp ce petentul susține în cuprinsul plângerii contravenționale că a trecut pe culoarea verde a semaforului, întrucât a observat de la distanță că semnificația culorii se schimbă din roșu în galben intermitent, și a apreciat că distanța pe care o mai avea de parcurs până la ajungerea efectivă la semafor, reprezintă un timp suficient pentru ca semnificația culorii să se schimbe, martora audiată în mod nemijlocit în fața instanței a precizat că autovehiculul condus de către petent a trecut pe culoarea galbenă
Prin urmare, instanța a arătat că, agentul constatator a realizat o descriere suficientă a faptei reținute în sarcina petentului, de natură a-i permite să efectueze o apreciere asupra gravității acesteia și a gradului de pericol social.
Instanța de fond a reținut că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul și procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind legal și temeinic.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța a reținut că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
Sub aspectul cuantumului amenzii, respectiv 268 lei, instanța de fond a apreciat că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul R. A. A., fără a-și motiva recursul formulat în cauză.
La termenul de judecată din data de 04.09.2013 soluționarea cauzei a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. ca urmare a lipsei părților, care au fost legal citate și care nu au solicitat judecarea recursului în lipsă.
Având în vedere că de la data suspendării și până în prezent pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an fără ca vreuna din părți să îndeplinească un act de procedură, tribunalul a invocat din oficiu excepția perimării și, în consecință, va constata că sunt întrunite condițiile pentru perimarea acestei cauze, astfel că se va dispune această măsură, în temeiul disp. art.248-252 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția perimării.
Constată perimat recursul declarat de recurentul R. A.-A., domiciliat în Cluj-N., ., . împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01.10.2014.
Președinte, E. B. | Judecător, S. T. | Judecător, I. N. B. |
Grefier, M.-C. D. |
Red. 2 ex./S.T./D.M.
04.11.2014
Jud.fond: M. L.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 466/2014. Tribunalul CLUJ | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
