Contestaţie la executare. Decizia nr. 876/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 876/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 3205/219/2012
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI A. SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 876/R/2014
Ședința publică de la 30 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător M.-F. B.
Judecător G. O. O.
Grefier C. T.
S-a luat spre examinare recursul formulat de recurent ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D. împotriva sentinței civile nr.432/27.03.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ privind și pe intimat B. A., intimat C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în temeiul art. 159 ind. 1 (4), art. 2 pct. 3 C.pr.civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța constată faptul că intimatul a depus la dosar prin registratura instanței în data de 20.08.2013 întâmpinare la recurs, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Instanța constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, astfel că reține cauza în pronunțare pe baza probelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr.432/27.03.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D., s-a admis contestația la executare formulată de contestatorul B. A. în contradictoriu cu intimata D.G.F.P. Cluj – Administrația Finanțelor Publice D., a fost anulat titlul executoriu și somația emise sub nr._ la data de 20.02.2012, titlul executoriu nr._/20.02.2012 din data de 26.11.2012 și somația nr._/20.02.2012 din data de 26.11.2012, precum și orice acte de executare silită efectuate împotriva contestatorului în dosarul de executare nr._/20.02.2012, s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a intimatei Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj si a fost obligată intimata D.G.F.P. Cluj – Administrația Finanțelor Publice D. la plata sumei de 204,9 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
1. Potrivit dispozițiilor art.V alin. (9) și (10) din O.U.G. nr.125/2011, pentru modificarea și completarea Codului fiscal „ procedurile de executare silită aflate în derulare la data de 1 iulie 2012 vor fi continuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care se subrogă în drepturile și obligațiile caselor de asigurări sociale, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.”, iar în „litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită..., Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.”.
Așa fiind, rezultă că intimata D.G.F.P. Cluj – Administrația Finanțelor Publice D., ca instituție ce a primit documentele și informațiile privind creanța reclamată împotriva contestatorului cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, este cea care se bucură în prezenta contestație la executare de calitate procesuală pasivă, motiv de admitere a excepției lipsei de legitimare, urmând a se constata faptul că intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj nu are calitate procesuală pasivă.
2. Pe fond, se constată următoarele:
A. Văzând actele dosarului execuțional instrumentat în continuare de către intimata D.G.F.P. Cluj – Administrația Finanțelor Publice D. împotriva contestatorului sub nr._/20.02.2012 (f.29 și urm., f.38 și urm.), instanța constată că obligațiile de plată urmărite silit inițial de către C.A.S. Cluj, iar după predarea documentelor în baza O.U.G. nr.125/2011, de către fisc, reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate pretinsă de către Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj în temeiul titlului executoriu nr._/20.02.2012, la nivelul sumei de 103.540 lei, din care, 64.055 lei reprezintă contribuția calculată efectiv cu începere din 2007, iar nu din 2006, 30.0008 lei ar fi dobânzi de întârziere și 9.477 lei penalități, sens în care a fost emisă somația nr._ din 20.02.2012 9 (nr. de înregistrare 8079/20.02.2012), care prevede că accesoriile au fost calculate până la data de 15.02. 2012.
În continuare, instanța observă că dosarul execuțional_/20.02.2012 înaintat instanței nu cuprinde somația emisă sub nr. de înregistrare_ din 26.11.2009 și care se referă la suma totală de plată de 117.962 lei, din care, 78.845 lei contribuție, 29.009 lei dobânzi de întârziere și 10.108 lei penalități, accesorii calculate până la data de 20.02.2012. Tot astfel, lipsește titlul executoriu nr.266/ 11.02.2009 menționat prin această somație, precum și titlul executoriu nr._ din 20.02.2012, care poartă ca dată a emiterii și ziua de 26.11.2012, privitor la aceleași sume de plată menționate prin somație. Aceste acte, mai puțin titlul executoriu nr.266/11.02.2009, au fost primite de contestator și sunt criticate pentru motive de nulitate (f.12 și urm.).
Nu în ultimul rând, dosarul execuțional nu cuprinde nici un fel de decizii de impunere.
În fapt, contestatorul relevă că la data de 03.12.2012 a primit pe adresa din D., ., ., somația și titlul executoriu emise de Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj sub nr._ din 20.02.2012, în dosarul execuțional cu același număr din data de 20.02.2012, pentru plata sumei de 103.540 lei reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Legii nr.95/2006 Fondului Național Unic de A. de Sănătate – FNUASS, dobânzi și penalități, accesorii calculate până la 15.02.2012.
Tot la data de 03.12.2012, a primit pe adresa din D., . nr.11, jud.Cluj, somația nr._ din 20.02.2012, având nr. de înregistrare_/26.11.2009, prin care i se aduce la cunoștință începerea executării silite în temeiul titlului executoriu nr.266/11.02.2009, care nu i-a fost comunicat, cu privire la suma totală de 117.962 lei datorată cu titlu de contribuție FNUASS până la data de 15.02.2012, dobânzi și penalități ca accesorii calculate până la 20.02.2012. A primit însă un alt titlu executoriu cu nr._ din 20.02.2012, având ca dată a emiterii trecută și ziua de 26.11.2012, în care se menționează că sumele datorate la data de 15.02.2012 cu titlu de contribuție FNUASS însumează 117.962 lei.
În același timp, contestatorul a primit Decizia de impunere pentru stabilirea contribuției la FNUASS pe perioada 2006 – 2012 având nr._/1 din 26.11.2012, pentru suma de 84.345 lei și Decizia de impunere pentru stabilirea de accesorii – dobânzi/majorări datorate la FNUASS pe aceeași perioadă având nr._/2 din 26.11.2012, pentru suma totală de 50.586 lei.
Din momentul comunicării, deciziile de impunere pot fi contestate în baza procedurii speciale de contencios administrativ, așa cum prevede art.205 și urm. din Codul de procedură fiscală, derogatorie de la dreptul comun, în speță urmând a fi analizată doar legalitatea actelor de executare.
Așa cum s-a specificat anterior, potrivit art.V alin.(9) din Ordonanța de urgență nr.125/2011, de modificare și completare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, pentru contribuțiile sociale prevăzute la alin.(1), între care și cea de asigurări sociale de sănătate, procedurile de executare silită aflate în derulare la data de 1 iulie 2012 vor fi continuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care se subrogă în drepturile și obligațiile caselor de asigurări sociale, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.
Însă, pentru a fi valabile, actele de executare silită trebuie îndeplinite cu respectarea legii, sub sancțiunea nulității, fiind de observat faptul că deciziile de impunere, ca acte administrativ fiscale, au fost emise la data de 26.11.2012 și privesc stabilirea contribuției datorate la FNUASS pentru perioada 2006 – 2012.
Or, somația și titlul executoriu emise de Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj sub nr._ din 20.02.2012, în dosarul execuțional cu același număr din data de 20.02.2012, pentru plata sumei de 103.540 lei reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate, dobânzi și penalități ca accesorii calculate până la 15.02.2012, sunt anterioare datei emiterii acestor decizii, ceea ce contravine disp. art.141 alin.1¹ teza finală din Codul de procedură fiscală, art.296^24 alin.2 Cod fiscal și art.44 alin.1,2 și 4 din O.G. nr.92/2003.
În atare situație, aceste acte de executare silită sunt lovite de nulitate absolută, deoarece nu au la bază un titlu de creanță opozabil, constând în decizii de impunere legal comunicate contribuabilului pentru producerea de efecte juridice, așa cum prevede art.45 din Codul de procedură fiscală.
Pe de altă parte, atât somația cu nr. de înregistrare_/26.11.2012, prin care C.A.S. Cluj înștiințează contestatorul despre începerea executării silite în temeiul titlului executoriu nr.266/11.02. 2009, care nu i-a fost comunicat acestuia, cu privire la suma totală de 117.962 lei datorată cu titlu de contribuție FNUASS până la data de 15.02.2012, dobânzi și penalități ca accesorii calculate până la 20.02.2012, cât și un al doilea titlu executoriu comunicat sub nr._ din 20.02.2012, având ca dată a emiterii trecută și ziua de 26.11.2012, sunt acte emise în dosarul execuțional nr._ din 20.02.2012, în condițiile în care deciziile de impunere (titluri de creanță) criticate și care pot justifica o începere de executare silită poartă data emiterii ca fiind 26.11.2002.
În mod evident, somația cu nr. de înregistrare_/26.11.2012 este nulă absolut, deoarece a fost întocmită în baza unui titlu executoriu necomunicat, purtând nr.266/11.02.2009, fără să existe o decizie de impunere emisă și comunicată în prealabil contribuabilului pentru opozabilitate și pentru producerea de efecte juridice.
Comunicarea deciziei de impunere, ca act administrativ fiscal, trebuie să fie certă și nu dedusă din alte înscrisuri care atestă expedierea unei corespondențe.
Din ansamblul prevederilor legale aplicabile procedurii de comunicare și citare în materie, în speță interesând art.44 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ce se completează cu dispozițiile cuprinse în capitolul II din Codul de procedură civilă, coroborat cu Decizia Curții Constituționale nr.536/2011, reiese regula potrivit căreia comunicarea-citarea se face personal celui vizat prin act, prioritar prin procedura recomandatei cu confirmare de primire și doar excepțional prin publicitate, în subsidiar.
Astfel, indiferent că privește o obligație fiscală principală sau accesoriile acesteia, regula prev. de art.44 alin.2 din O.G. nr.92/2003 este în sensul că decizia de impunere trebuie comunicată contribuabilului, fie prin remitere directă sub semnătura acestuia sau a împuternicitului, după caz, fie prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, așa cum se susține că s-a procedat în cauză de către C.A.S. Cluj.
Din această ultimă dispoziție cu caracter imperativ rezultă că instituirea unei atare prevederi speciale este determinată de necesitatea evitării comunicării unor acte de asemenea importanță prin afișare cu contribuabilul, urmărindu-se să existe certitudinea că acesta a luat cunoștință de obligațiile fiscale impuse prin decizie a fi plătite la o anumită scadență, act pe care să-l poată contesta în procedura de atac specială și unică prev. de art.205 și urm. din Codul de procedură fiscală, derogatorie de la dreptul comun.
Or, așa cum rezultă din economia art.45 Cod procedură fiscală, în lipsa comunicării, decizia de impunere nu este opozabilă contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
Întrucât în dosarul execuțional nr._ din 20.02.2012 ( lipsit temporal de orice legătură cu deciziile de impunere emise la data de 26.11.2012), intimata nu a făcut dovada existenței și comunicării potrivit legii a unor decizii de impunere anterioare privind stabilirea contribuției și calculul accesoriilor, care să constituie titluri de creanță, în atare situație actele de executare întocmite în respectivul dosar, inclusiv titlul executoriu purtând nr._ din 20.02.2012, având ca dată a emiterii ziua de 26.11.2012, în cuprinsul căruia se menționează că sumele datorate la data de 15.02.2012 cu titlu de contribuție FNUASS însumează 117.962 lei, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa de opozabilitate și efecte juridice a titlului de creanță necomunicat, fapt ce atrage, în virtutea caracterului succesiv, dar și a principiului accesorium sequitur principale, ineficacitatea tuturor actelor subsecvent emise în dosarul de executare silită până la data introducerii contestației.
B. Contestatorul mai relevă că toate aceste acte de executare silită sunt lovite de nulitate absolută, întrucât au fost efectuate de un organ necompetent – C.A.S. Cluj, contrar prevederilor art.V alin. (4) și (9) din O.U.G. nr. 125/2011, coroborate cu dispozițiile cuprinse în art.32 alin.1, art.17 alin.3 și art.25 alin.1 din Codul de procedură fiscală, care impun concluzia că începând cu data de 1 iulie 2012 intimata casă de sănătate nu mai are competența de a efectua acte de executare silită pentru contribuția FNUASS stabilită și neachitată până la data de 30.06.2012.
Așa cum s-a arătat anterior, la analiza calității procesuale pasive, în lumina dispozițiilor art.V alin. (9) din O.U.G. nr.125/2011, pentru modificarea și completarea Codului fiscal, „procedurile de executare silită aflate în derulare la data de 1 iulie 2012 vor fi continuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care se subrogă în drepturile și obligațiile caselor de asigurări sociale, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.”, evident, dacă nu contravin dispozițiilor legale în materie.
Așadar, actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr._/20.02.2012 până la data de 1 iulie 2012 sunt valabile din punct de vedere al organului emitent, în timp ce somația și titlul executoriu emise de C.A.S. Cluj după această dată sunt nule pentru lipsa competenței materiale.
În privința deciziilor de impunere emise la data de 26.11.2012, instanța a relevat faptul că sunt titluri de creanță fără legătură cu actele de executare din dosarul execuțional nr._/20.02.2012.
Altfel spus, este inadmisibil să faci acte de executare împotriva contribuabilului într-un dosar execuțional și abia ulterior să emiți decizia de impunere care constituie titlul de creanță și fundamentul executării silite.
În mod firesc, s-ar fi impus deschiderea unui nou dosar execuțional în baza celor două decizii de impunere din data de 26.11.2012 și nicidecum emiterea în aceeași zi a titlului executoriu și a somației în vechiul dosar execuțional nr._/20.02.2012. Aceasta deoarece executarea silită trebuie demarată cu respectarea prevederilor Codului de procedură fiscală, unde se stipulează că pentru orice creanță fiscală există obligația emiterii în prealabil a titlului de creanță, ce constă într-un act administrativ fiscal care cuprinde obligațiile fiscale ale contribuabilului și termenul de plată, act ce poate fi contestat în condițiile legii. Totodată titlul executoriu este un titlu de creanță a cărui plată a devenit scadentă prin expirarea termenului legal stipulat sau stabilit de organul emitent ori în alt mod prevăzut de lege. Această ordine nu s-a instituit formal, ci pentru a da posibilitatea contribuabilului să achite la scadență sau să conteste obligațiile fiscale prin procedura administrativă.
Nu în ultimul rând, contestatorul relevă faptul că nu a încheiat niciun contract de asigurare cu această casă de sănătate, conform art.211 alin.1, art.213 alin.4 din Legea nr.95/2006, dispozițiile în materie vorbind despre obligația de asigurare prin încheierea unui contract, fără precizarea cărei case anume de sănătate, iar nu de obligația de plată ope legis a contribuției. Principiul liberei alegeri de către asigurat a casei de asigurări reglementat de art.208 alin.3 lit.a din Legea nr.95/2006, lasă la latitudinea persoanei alegerea casei, iar sistemul de plată a contribuției, anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.125/2011, de modificare a Codului fiscal, nu a fost unul obligatoriu, ci prestarea serviciilor medicale era condiționată de încheierea unui contract. D. prin această ordonanță legiuitorul precizează că toate persoanele datorează contribuția ope legis, iar plățile se stabilesc prin decizie de impunere pe baza declarației de venit estimat sau a declarației privind venitul realizat sau pe baza normelor de venit. În cazul de față însă, somațiile și titlurile executorii se referă la sume pretins datorate pe o perioadă anterioară ordonanței astfel că nu sunt incidente dispozițiile acestui act normativ.
Însă, toate aceste susțineri privesc fondul creanțelor C.A.S.S., care nu poate fi analizat în cadrul soluționării contestației la executare împotriva actelor de executare silită.
Nici eludarea principiul unicității inspecției fiscale, prev. de art.105 alin.3 din Codul de procedură fiscală, pe motiv că anterior s-au emis alte asemenea acte, în înțelesul de titluri de creantă, nu poate fi antamată pe calea contestației le executare.
În schimb, indicarea în acte ca debitor persoană fizică a contestatorului, identificat prin codul numeric personal, în condițiile în care veniturile în raport de care se calculează obligațiile fiscale, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate, sunt cele realizate în calitate de avocat organizat într-un cabinet în baza Legii nr.51/1995, având cod de identificare fiscală RO_, reprezintă un alt motiv de nulitate a actelor de executare contestate, atât Codul fiscal, cât și cel de procedură fiscală făcând distincție clară între patrimoniul afectat realizării unei activități independente și patrimoniul persoanei fizice autorizate să desfășoare activități independente. Cât timp nu se indică în acte codul de identificare fiscală și denumirea corectă a contribuabilului cabinet, somațiile și titlurile executorii sunt lovite de nulitate absolută raportat la prev. art.141 alin.4 coroborate cu art.46 Cod procedură fiscală, deoarece privesc practic o altă persoană.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D. solicitând modificarea în parte a sentinței atacate în sensul înlăturării obligației la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 204,9 lei.
În motivarea recursului, recurenta critică în parte hotărârea instanței de fond întrucât aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii în ceea ce priveste obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 204,9 lei.
Intimatul B. A., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate de recurent precum si raportat la motivele de ordine publica incidente, tribunalul retine urmatoarele:
Prima instanță a pronunțat sentința recurată ca urmare a interpretării și aplicării greșite a prevederilor legale incidente .
Astfel, potrivit prevederilor art. 23 alin. 1 lit e din Legea nr 146/1997
“ (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, în următoarele cazuri:
e) când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas irevocabilă.”
Rezultă că in privința recuperării cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar mobil contestatorul căruia i-a fost admisă irevocabil contestația la executare nu are deschisă calea procedurală prevăzuta de art 274 Cod procedură civilă, in cadrul căreia analiza cererii de plată a cheltuielilor de judecată se face prin raportare la culpa procesuală ci doar calea prevăzută de art. 23 alin. 1 lit e din Legea nr 146/1997.
Astfel fiind, in temeiul art 304 pct 9 coroborat cu art 312 Cod procedură civilă tribunalul va admite recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice D. împotriva Sentinței civile nr.432/27.03.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D. pe care o va modific în parte în sensul că va respinge cererea de obligare a A.F.P. D. la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice D. împotriva Sentinței civile nr.432/27.03.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D. pe care o modifică în parte în sensul că respinge cererea de obligare a A.F.P. D. la plata cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Aprilie 2014.
Președinte, I. P. | Judecător, M.-F. B. | Judecător, G. O. O. |
Grefier, C. T. |
Red.M.F.B.
Tehnored.V.A.M.
2 ex./26.05.2014
Jud. fond:I. C. G.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 124/2014. Tribunalul CLUJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 216/2014.... → |
|---|
