Contestaţie la executare. Decizia nr. 1218/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1218/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 1805/219/2013/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator date cu caracter personal 3184
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1218/2014
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător A. G. C.
Judecător F. C. J.
Grefier C.-C. T.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe contestator C. L. AL MUNICIPIULUI D. și pe intimat S. L. AL SALARIAȚILOR DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI D. - EDILICA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului cj. M. I. cu delegație la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că în data de 08.05.2014 a fost depus prin serviciul registratură răspuns la întâmpinare.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 137 Cod.pr.civ. pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentat a Primarului mun. D.. și excepția lipsei de interes a Primarului Mun. D., excepții invocate de intimat prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul intimatului solicită admiterea excepțiilor formulate în baza considerentelor arătate prin întâmpinare, iar pe fond solicită respingerea recursului ca neîntemeiat..
Instanța rămâne cauza în pronunțare asupra excepției lipsei dovezii calității de reprezentant.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin încheierea civilă pronunțată la data de 22.07.2013 în dosar nr._ 13 al Judecătoriei D. s-a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul C. L. al Municipiului D. în contradictoriu cu intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. - Edilica, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că drepturile salariale stabilite prin hotărârea judecătorească a cărei executare silită formează obiectul dosarului nr.136/2009 al B.E.J. A. T. reprezintă un bun în sensul prevăzut de art.1 din Protocol, iar eșalonarea repetată de către stat, printr-o succesiune de acte normative, a plății sumelor datorate cu titlu de diferențe salariale și neachitarea până în prezent a sumei câștigate, este de natură să aducă atingere dreptului de proprietate al intimatei, cu eludarea art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, s-a reținut că având în vedere că dispozițiile legale interne privitoare la eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi salariale stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt contrare dispozițiilor cuprinse în art.6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și celor prevăzute de art.1 din Protocolul adițional nr.1, în atare situație, în temeiul art.20 din Constituție instanța va aplica prioritar dispozițiile cuprinse în Convenție, reținând că refuzul de plată al instituțiilor bugetare prin prevalarea de ordonanțele amintite, este nelegal, afectând dreptul intimatei de a beneficia de un termen rezonabil al procedurii executării silite, cât și dreptul de proprietate al acesteia de a se bucura de suma stabilită prin hotărârea judecătorească.
Totodată, s-a apreciat că lipsa fondurilor bugetare nu poate constitui un motiv pentru întârzierea executării hotărârilor judecătorești și s-a concluzionat că debitorul, nu numai că refuză executarea de bună voie, dar întârzie ori se opune pe orice cale executării creanței intimatului, invocând actele normative anterior criticate, care prevăd regimuri diferențiate de executare a obligațiilor în raport cu alți debitori de drept comun și care stabilesc în mod unilateral termene și condiții de plată a creanțelor, statul încălcând cu nonșalanță dreptul la un proces echitabil prev. de art.6 din Convenție, precum si principiul egalității armelor în proces.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul C. L. al Municipiului D., solicitând admiterea recursului și modificarea încheierii atacate în sensul admiterii cererii de suspendare până la soluționarea contestației la executare în temeiul art. 403 alin.1 C.pr.civ.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că hotărârea judecătoriei a fost dată cu încălcarea dispozițiilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care la art.1 prevede că plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar se va realiza după o procedură de executare care se va derula in perioada 2012-2016.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. – Edilica a solicitat anularea recursului, deoarece a fost introdus de o persoană care nu și-a justificat calitatea de reprezentant al părții, fiind invocate excepțiile lipsei dovezii de reprezentant al Primarului Mun. D. și cea a lipsei de interes a Primarului Mun. D. în promovarea recursului.
Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că dispozițiile legale interne privitoare la eșalonarea plății sumelor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar sunt contrare dispozițiilor cuprinse in art.6 alin.1 din CEDO și in art.1 din Protocolul adițional nr.1 și se impune a se reține că refuzul de plată a recurentului prin prevalarea de ordonanțele invocate este nelegal.
Analizând recursul prin prisma excepției lipsei dovezii calității de reprezentant, tribunalul reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii. (2) In justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean
Potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, consiliile locale sunt definite ca autorități ale administrației publice locale, care rezolvă treburile publice din comune. Potrivit legii, consiliul local este autoritate deliberativă, activitatea sa concretizându-se în hotărâri, adoptate în forma și cu respectarea condițiilor strict prevăzute de lege.
Rezultă din aceste dispoziții legale că primarul unității administrativ teritoriale nu are – ope legis – calitatea de reprezentant în justiție al Consiliului local – ca autoritate administrativă – ci doar de reprezentant în justiție al municipiului – ca unitate administrativ-teritorială.
În ceea ce privește reprezentarea consiliilor locale în fața instanței de judecată, instanța are în vedere dispozițiile art. 23 alin.2 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 793 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, din cuprinsul cărora rezultă că, în situația în care consiliul local figurează ca parte într-un litigiu, este necesar ca organul deliberativ să-și exercite drepturile procesuale în aceeași manieră în care își desfășoară activitatea sa de autoritate publică locală. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 39-44 din Legea nr. 215/2001, era necesar ca autoritatea administrativă să discute și să voteze o hotărâre prin care să stabilească necesitatea promovării recursului și să împuternicească o persoană în acest sens.
Or, la dosarul cauzei nu s-au depus dovezi care să ateste existența unei hotărâri a consiliului local prin care primarul să fi fost mandatat cu promovarea prezentei acțiuni, dar nici nu s-a adoptat vreo hotărâre din care să rezulte însușirea demersului judiciar pendinte de către consiliul local.
Având în vedere că prezentul recurs a fost promovat de către primarul municipiului, în numele consiliului local, fără o împuternicire în acest sens, se impune, față de considerentele anterior expuse, reținerea lipsei calității de reprezentant a primarului și admiterea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. – Edilica.
Prin urmare în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 215/2001, tribunalul va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, pentru lipsa calității de reprezentant al consiliului local și va dispune anularea recursului formulat de recurentul C. L. al Municipiului D. în contradictoriu cu intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. – Edilica împotriva încheierii civile pronunțată la data de 22.07.2013 în dosar nr._ 13 al Judecătoriei D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. – Edilica.
Anulează recursul formulat de recurentul C. L. al Municipiului D. în contradictoriu cu intimatul S. L. al Salariaților din Primăria Mun. D. – Edilica împotriva încheierii civile pronunțată la data de 22.07.2013 în dosar nr._ 13 al Judecătoriei D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2014.
Președinte, E. B. | Judecător, A. G. C. | Judecător, F. C. J. |
Grefier, C.-C. T. |
Red.FCJ/tehn.MG
2 ex. 23.07.14
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1650/2014. Tribunalul CLUJ | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
