Contestaţie la executare. Decizia nr. 1800/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1800/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 7313/211/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1800/2014
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. U.
Judecător I.-M. L.
Judecător A.-C. Ț.
Grefier C.-L. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurenta . sentinței civile nr._ din 15.10.2013 a Judecătoriei Cluj-N. privind și pe intimatul G. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate pe larg în încheierea de ședință din data de 15 octombrie, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._ /15.10.2013 pronunțată in dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată și completată de către contestatoarea S.C. I. S.A. în contradictoriu cu intimatul G. I. și s-a respins ca neîntemeiată cererea contestatoarei de întoarcere a executării silite. S-a respins ca neîntemeiată cererea contestatoarei de restituire a taxei judiciare de timbru de 194 lei și de acordare a cheltuielilor de judecată. S-a admis in parte cererea reconvențională formulata de către intimatul G. I. in contradictoriu cu contestatoarea S.C. I. S.A. și a fost obligată debitoarea S.C. I. S.A. sa plătească, în favoarea Statului Român, o amendă civilă în sumă de 20 lei pe zi de întârziere de la data pronunțării prezentei hotărâri, aceea de 15.10.2012, și până la data executării obligației prevăzute în titlul executoriu sentința civilă nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de munca si Asigurări Sociale in dosarul nr._, aceea de a elibera intimatului G. I. o adeverința care să cuprindă sporurile de care a beneficiat acesta în perioada 01.05.1975 – 31.10.1991, cu includerea sporului din acordul global și a compensațiilor conform Decretului nr. 46/15.02.1982. S-a respins ca fiind neîntemeiat capătul de cerere privind aplicarea art. 574 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosar nr._ a fost admisa acțiunea formulata de reclamantul G. I. in contradictoriu cu parata S.C. I. S.A. si a fost obligată pârâta sa elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă sporurile de care a beneficiat reclamantul în perioada 01.05.1975 – 31.10.1991, cu includerea sporului din acordul global și a compensațiilor conform Decretului nr. 46/15.02.1982. Decizia menționata mai sus este executorie si a devenit irevocabila prin respingerea recursului declarat de către pârâtă (contestatoarea din prezentul dosar) prin decizia civilă nr. 2436/R/2011 pronunțată la data de 29.06.2011 de către Curtea de Apel Cluj.
Urmare a notificării intimatului înregistrată în evidențele contestatoarei sub nr. 4471/24.08.2011, contestatoarea a eliberat intimatului adeverința nr. 130/22.08.2011, însă intimatul a apreciat ca această adeverința nu este conforma cu dispozitivul deciziei nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosarul nr._ si s-a adresat executorului judecătoresc cu cerere de executare silita, formându-se astfel dosarul execuțional nr. 25/2012 instrumentat de B.E.J. P. N. Fanfany.
La data de 15.03.2012 B.E.J. P. N. Fanfany a emis somație către contestatoarea S.C. I. S.A.
Intimatul a apreciat insa ca adeverința eliberată de către contestatoarea S.C. I. S.A. nu a fost întocmită conform prevederilor legale in materie si nu respecta prevederile deciziei nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosar nr._, întrucât în adeverință nu se menționează perioada anilor 1983-1989.
Contestatoarea pe de altă parte a apreciat că și-a îndeplinit obligația întrucât i-a eliberat intimatului adeverința astfel cum s-a dispus prin decizia nr. 1317/14 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosar nr._, astfel încât executarea silită a rămas fără obiect. Totodată, contestatoarea a arătat că nu poate să elibereze o adeverință care să cuprindă veniturile suplimentare realizate de către intimat în perioada ianuarie 1983 – decembrie 1989 întrucât nu se mai găsesc statele de plată în arhiva societății.
In speța, din analiza tuturor înscrisurilor depuse la dosar si a dispozițiilor legale incidente, instanța de fond a apreciat ca adeverința eliberată de către contestatoare intimatului – adeverința nr. 130/22.08.2011 nu respecta nici prevederile deciziei nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosar nr._, nici prevederile punctului VI din Anexa 15 la Normele din 20 martie 2011 de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Astfel, adeverința nr. 130/22.08.2011 nu cuprinde distinct sporurile acordate intimatului in perioada 1983 – 1989, cu includerea sporului din acordul global și a compensațiilor conform Decretului nr. 46/15.02.1982, in procent sau in suma, care se iau in considerare la recalcularea pensiei intimatului.
Instanța de fond a apreciat ca, contestatoarea trebuia sa se conformeze deciziei nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosar nr._ si sa elibereze intimatului o adeverința completa, in care sa fie menționate toate drepturile salariale realizate de către acesta in perioada 01.01.1983 – 31.12.1989, defalcate conform dispozitivului deciziei in salarii realizate, sporuri si alte adaosuri pentru care s-au achitat cotele de asigurări sociale la bugetul de stat.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de intimatul G. I., instanța de fond a reținut că potrivit art. 580 ind. 3 C.pr.civ.,
„(1) Daca obligația de a face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 20 lei (RON) la 50 lei (RON), stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.
(2) Daca in termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, la cererea creditorului, instanta care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de intarziere in favoarea statului va fixa suma datorata statului cu acest titlu, prin incheierea irevocabila, data cu citarea partilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; in acest din urma caz, dispozitiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Amenda civila va putea fi anulata, in tot sau in parte, ori redusa, daca debitorul executa obligatia prevazuta in titlul executoriu sau, dupa caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestatie la executare.
(4) Incheierile date in conditiile prezentului articol sunt executorii si se comunica din oficiu, prin grija grefierului de sedinta, organelor fiscale competente in vederea executarii silite, potrivit Codului de procedura fiscala.
(5) Pentru neexecutarea obligatiilor prevazute in prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii” și a apreciat ca se justifica obligarea debitoarei la plata, in favoarea Statului R., a unei amenzi civile pe zi de întârziere de la data pronunțării prezentei hotărâri, aceea de 15.10.2012, si pana la data executării obligației prevăzute in titlul executoriu decizia nr. 1317/14 martie 2011 pronunțata de către Tribunalul Cluj – Secția Mixta de C. Administrativ si Fiscal, de Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosar nr._, aceea de a elibera intimatului G. I. o adeverința care să cuprindă sporurile de care a beneficiat acesta în perioada 01.05.1975 – 31.10.1991, cu includerea sporului din acordul global și a compensațiilor conform Decretului nr. 46/15.02.1982.
Instanța de fond a avut in vedere ca debitoarea nu a fost de rea-credința, ci a dat doar dovada de neglijenta, întrucât a eliberat in favoarea creditorului adeverința nr. 130/22.08.2011, care, deși nu este completă, dovedește intenția creditoarei de a se conforma celor stabilite prin titlul executoriu. In consecința, instanța apreciază ca nu se justifica aplicarea amenzii civile maxime, ci este suficienta aplicarea unei amenzi civile minime, de 20 lei/zi de întârziere.
In privința celui de-al doilea petit al cererii reconvenționale, instanța de fond a apreciat ca acest petit este neîntemeiat. Aceasta deoarece daunele-interese pot fi acordate creditorului doar in condițiile prevăzute de art. 580 ind. 3 alin. 2 C.pr.civ., conform căruia „Daca in termen de 6 luni debitorul nu va executa obligația prevăzuta in titlul executoriu, la cererea creditorului, instanta care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere in favoarea statului va fixa suma datorata statului cu acest titlu, prin încheiere irevocabila, data cu citarea parților, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; in acest din urma caz, dispozițiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzător”. Rezulta ca doar daca in termen de 6 luni de la data pronunțării prezentei hotărâri, prin care contestatoarea-debitoare a fost obligata la plata unei amenzi civile in favoarea statului, pe zi de întârziere, debitoarea nu va îndeplini obligația stabilita prin titlul executoriu, abia atunci creditorul-intimat poate cere obligarea debitoarei la plata de daune-interese. Instanța observa ca la acest moment cererea creditorului de obligare a debitoarei la plata de daune-interese este neîntemeiata.
Împotriva acestei hotărâri contestatoarea a declarat recurs și a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației la executare începută în dosarul execuțional nr. 24/2012 al B. P. N. Fanfany, anularea executării silite, desființarea dosarului execuțional ca fiind rămas fără obiect, respingerea cererii reconvenționale și restituirea taxei judiciare de timbru, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenta susține că prin titlul executoriu nu i s-a stabilit nicio obligație, că a eliberat adeverința solicitată de către intimat iar instanța de fond a apreciat greșit prevederile legale incidente și s-a lansat în aprecieri care nu au legătură cu cauza.
De asemenea, recurentul mai arată că instanța de fond a greșit când a susținut că societatea contestatoare se prevalează de propria culpă în nerealizarea obligației stabilită printr-o hotărâre judecătorească și că așa cum rezultă din actele dosarului, a răspuns la solicitarea intimatului eliberând adeverința în cursul lunii august 2012.
Recurentul mai susține că în cauză nu sunt aplicabile prev. art. 119 C.pr.civ. din 1865 privind la cererea reconvențională, întrucât în cadrul contestației la executare, contestatorul nu formulează pretenții față de intimat, ci solicită ca instanța să se pronunțe asupra unor situații de fapt sau de drept în ce privește legalitatea sau nelegalitatea executării silite.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, motivând că recurenta are obligația de a emite o adeverință completă care să cuprindă solicitările intimatului cu privire la veniturile obținute în perioada lucrată la societate, că instanța de fond a aplicat corect prevederile legale incidente și că a soluționat în mod legal cererea reconvențională.
Analizând recursul prin prisma motivelor și apărărilor invocate, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1317/14.03.2011 pronunțată in dosar nr._ Tribunalul Cluj a admis acțiunea formulată de reclamantul G. I. în contradictoriu cu pârâta SCICPIAF SA Cluj-N..
În considerentele acestei hotărâri, instanța a conchis că va obliga pârâta la eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporurile de care a beneficiat reclamantul în perioada 01.05._91 cu includerea sporului de acord global și a compensațiilor conform Decretului nr. 46/1982.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de către pârâta . decizia civilă nr. 2436/R/2011 a Curții de Apel Cluj.
La data de 22.08.2011 recurenta a eliberat intimatului adeverința nr. 130, adeverință pe care intimatul a apreciat-o că nu este conformă cu dispozitivul deciziei nr. 1317/14.03.2011 a Tribunalului Cluj, motiv pentru care s-a adresat executorului judecătoresc.
Potrivit prev. art. 372 C.pr.civ. din 1865 executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executoriu.
Hotărârea judecătorească se execută numai dacă este investită cu formulă executorie afară de hotărârile executorii provizorii.
În cazul de față, titlul executoriu îl constituie sentința civilă nr. 1317/14.03.2011 a Tribunalului Cluj rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2436/29.06.2011 a Curții de Apel Cluj.
În condițiile prevăzute de art. 399 alin.1 C.pr.civ. din 1865, împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare.
În condițiile alin.2 din același articol, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare, atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
În cazul de față, recurenta a formulat o contestație la executare însă pe calea acesteia a solicitat anularea titlului executoriu ceea ce în cadrul contestației în executare nu este posibil întrucât o hotărâre judecătorească poate fi anulată în cadrul căilor de atac, în speță a recursului și în cadrul contestației la executare.
Hotărârea de fond a Tribunalului Cluj care constituie titlu executoriu a fost atacată cu recurs, recurs care a fost respins, așa cum am arătat anterior.
În cadrul contestației la executare în condițiile prevăzute de alin.3 din același articol, se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu care nu este emis de o instanța judecătorească dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În cazul de față, critica cu privire la aprecierile instanței de fond cu privire la conținutul adeverinței constituie în opinia tribunalului apărări de fond care nu sunt compatibile cu prevederile legale arătate anterior, întrucât titlul executoriu este o hotărâre judecătorească.
Instanța de fond a arătat ce trebuie să cuprindă o adeverință în sensul prevederilor pct. VI din anexa 15 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 și a concluzionat că adeverința nr. 130/22.08.2011 nu cuprinde distinct sporurile acordate intimatului pentru perioada 1983-1989 pentru care se justifică demararea procedurii executării silite.
Celelalte aprecieri cu privire la valorificarea sporurilor care ar trebui cuprinse în adeverințe nu fac obiectul contestației la executare, ci fac obiectul unei acțiuni în realizarea dreptului în care recurenta nu poate fi parte.
Potrivit prevederilor art. 119 alin.1 C.pr.civ. din 1865 dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, poate face cerere reconvențională.
În cazul de față, intimatul a formulat cerere reconvențională și pe calea acestui demers juridic a solicitat obligarea contestatoarei la plata unei amenzi civile în baza art. 580 ind.3 C.pr.civ. în cuantum de 20 lei pe zi de întârziere de la data pronunțării prezentei hotărâri până la data executării obligației prevăzute în titlul executoriu.
Potrivit art. 580 ind. 3 C.pr.civ.,
„(1) Daca obligația de a face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 20 lei (RON) la 50 lei (RON), stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.
(2) Daca in termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, la cererea creditorului, instanta care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de intarziere in favoarea statului va fixa suma datorata statului cu acest titlu, prin incheierea irevocabila, data cu citarea partilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; in acest din urma caz, dispozitiile art. 574 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Amenda civila va putea fi anulata, in tot sau in parte, ori redusa, daca debitorul executa obligatia prevazuta in titlul executoriu sau, dupa caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestatie la executare.
(4) Incheierile date in conditiile prezentului articol sunt executorii si se comunica din oficiu, prin grija grefierului de sedinta, organelor fiscale competente in vederea executarii silite, potrivit Codului de procedura fiscala.
(5) Pentru neexecutarea obligatiilor prevazute in prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii”.
În speță, obligația de a elibera adeverința nu poate fi îndeplinită decât de debitor iar aceasta poate fi constrâns prin aplicarea unei amenzi civile prin încheiere irevocabilă dată cu citarea părților în situația în care instanța este sesizată de către creditor și nu pe calea cererii reconvenționale, deoarece prevederile art. 119 arătate anterior nu sunt aplicabile în speță; constrângerea la executarea obligației prin aplicarea amenzii civile nu are legătură cu pretențiile contestatoarei.
Față de cele ce preced, tribunalul în baza art. 312 alin.1, 3 combinat cu art. 304 pct.9 C.pr.civ., va admite recursul declarat de recurenta I. Cluj-N. împotriva sentinței civile nr._/15.10.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o va modifica în parte, în sensul că va respinge cererea reconvențională formulată de intimatul G. I. în contradictoriu cu contestatoarea .-N. și va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta I. Cluj-N. împotriva sentinței civile nr._/15.10.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o modifică în parte, în sensul că respinge cererea reconvențională formulată de intimatul G. I. în contradictoriu cu contestatoarea .-N. și menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2014.
Președinte, P. U. | Judecător, I.-M. L. | Judecător, A.-C. Ț. |
Grefier, C.-L. B. |
Red.UP/tehn.MG
2 ex. 06.11.14
Jud. fond F. M. C.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1821/2014.... → |
|---|
