Contestaţie la executare. Decizia nr. 1694/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1694/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 32082/212/2012*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1694/RCA
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.11.2013
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE – A. L. N.
JUDECĂTOR –A. J. N.
JUDECĂTOR – A. B. S.
GREFIER –A. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect contestație la executare, formulat de contestatorul intimat S. P. de Impozite, Taxe și Alte Venituri ale Bugetului Local C., cu sediul în C., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 6396/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, petentă fiind S.C. B. I. S.R.L. cu sediul în Agigea, . 3/2, Construcție C2, nr.5, jud.C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru contestator avocat I. O. M., lipsind petenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesuale.
Instanța încuviințează în probațiune administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul înlăturării obligației intimatului S.P.I.T.V.B.L C. la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.6396/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în ds._ a fost respinsă ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocate de către intimat-SPITBVL C.. Cererea privind întoarcerea executării formulată de către contestatoare. ..R.L. a fost respinsă,iar față de soluția dată excepției inadmisibilității invocate de către intimat s-a dispus obligarea acestuia la plata către contestator a sumei de 308,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19.12.2012, contestatoarea S.C. B. I. S.R.L., în contradictoriu cu intimata S. P. DE IMPOZITE, TAXE ȘI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI LOCAL C., a solicitat întoarcerea executării și restabilirea situației anterioare prin plata de către intimată a sumei de 2505 lei reprezentând amendă achitată și cheltuieli de executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că a achitat sumele precizate în somația din 11.10.2010 emisă în cadrul dosarului de executare nr. A22073/2010, sume reprezentând amendă contravențională stabilită conform procesului verbal . nr. 0003/21.06.2010 și cheltuieli de executare; a mai arătat contestatoarea că prin Sentința civilă nr._ s-a constatat prescrisă executarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal . nr. 0003/21.06.2010.
Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din 26.04.2013 instanța a unit excepția inadmisibilității cu fondul și a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost atașate, în termenul de amânare a pronunțării Dosarul civil nr._/212/2010 al Judecătoriei C. având ca obiect contestație la executare și Dosarul civil nr._/212/2011 al Judecătoriei C. având ca obiect plângere contravențională.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr._.08.2011 a Judecătoriei C. având ca obiect contestație la executare formulată de către S.C. B. I. S.R.L. în contradictoriu cu intimata SPITBVL C., a fost disjuns capătul de cerere privind anularea procesului verbal . nr. 0003/21.06.2010, a fost admisă contestația la executare și anulate toate formele de executare efectuate în cadrul dosarului de executare A22073/2010.
Cauza având ca obiect anularea procesului verbal . nr. 0003/21.06.2010 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. cu nr._/212/2011 fiind soluționată prin Sentința civilă nr. 2209/14.02.2012 în sensul admiterii excepției prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale și constatată prescrisă executarea sancțiunii amenzii aplicate prin procesul verbal . nr. 0003/21.06.2010.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității instanța constată următoarele:
Ceea ce se invocă în motivarea excepției este faptul că stingerea debitului nu s-a făcut printr-o modalitate de executare silită, ci s-a făcut de bunăvoie.
Potrivit art. 4041 alin 1 Cod procedură civilă, „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.”
Interpretarea dată acestui text legal de către intimat, în sensul că vizează doar situația când are loc o executare silită, nu și ipoteza când titlul a fost executat de bunăvoie este evident eronată, deoarece legiuitorul a avut în vedere întoarcerea executării în toate cazurile, indiferent dacă aceasta s-a realizat de bunăvoie sau la cererea creditorului pe calea executării silite, norma legală analizată nedistingând între cele două modalități. De altfel, restabilirea situației anterioare se impune cu atât mai mult în ipoteza executării benevole, dată fiind necesitatea de a proteja într-un mod cât mai eficient drepturile debitorului ce a fost de bună-credință și s-a conformat dispozițiilor titlului executoriu privind îndeplinirea obligației stabilită în sarcina sa.
Față de aceste aspecte, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocate de către intimat.
Pe fondul cauzei, conform art. 404 alin. 1 din Codul de procedură civilă, „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare”.
În speță, în cadrul dosarului civil nr._/212/2011, având ca obiect anularea procesului verbal . nr. 0003/21.06.2010, instanța nu a dispus cu privire la anularea procesului verbal . nr. 0003/21.06.2010 (ci numai cu privire la excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale), iar contestatoarea nu a făcut dovada că ar fi formulat cerere de completare a dispozitivului acestei hotărâri, conform art. 282 ind. 2 din Codul de procedură civilă.
Față de acest aspect, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal susmenționat pentru a fi incidentă în cauză instituția întoarcerii executării, titlul executoriu reprezentat de procesul verbal . nr. 0003/21.06.2010 nefiind anulat, motiv pentru care va respinge cererea privind întoarcerea executării.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, ia act de precizarea intimatului prin reprezentant convențional privind cheltuielile de judecată, în sensul că acestea vor fi solicitate pe cale separată. Totodată, constată că au fost solicitate cheltuieli de judecată de către contestatoare și, față de soluția dată excepției inadmisibilității invocate de către intimat și cuantumul total al cheltuielilor efectuate de către contestatoare, respectiv 616,4 lei (taxă de timbru 211,4 lei, timbru judiciar 5 lei, onorariu de avocat 400 lei conform chitanței 56/17.12.2012), constatând culpa procesuală a acestuia, va obliga intimatul la plata către contestator a sumei de 308,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri,în termen legal, a declarat recurs intimataul SPITBVL C..
Recurentul, invocând incidența în cauză a motivului de recurs consacrat de art.304 pct.9 c.pr.civ., solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate cu referire la înlăturarea obligării sale la plata cheltuielilor de judecată.
Susține recurentul că partea care a căzut în pretenții este contestatoarea intimată, a cărei cerere având ca obiect întoarcerea executării a fost respinsă, că raportarea la soluția dată excepției inadmisibilității – care a constituit un mijloc de apărare,deși a fost înlăturată nu a avut drept consecință admiterea acțiunii, ipoteză singulară în care cererea accesorie, de obligarea la cheltuieli de judecată, putea fi primită.
Intimata contestatoare a depus întâmpinare, precizându-și poziția procesuală, în sensul respingerii recursului, opinând că în mod corect – față de soluția dată excepției invocate de recurent, instanța de fond a pronunțat soluția de obligare la plata parțială a cheltuielilor de judecată.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, prin prisma criticilor aduse de recurentă și a disp.art.304/1 c.pr.civ., Tribunalul constată următoarele:
Controlul judiciar relevă că se verifică criticile de nelegalitate aduse hotărârii instanței de fond sub aspectul interpretării și aplicării disp.art.274 c.pr.civ.
Tribunalul constată că în cauză este incident motivul de recurs consacrat de art.304 pct.9 c.pr.civ., hotărârea recurată fiind dată cu aplicarea greșită a art.274 alin.1 c.pr.civ., care dispune „ „partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
La baza obligației de restituire stă culpa procesuală, conduită care nu se identifică în sarcina recurentului.
Este îndeobște cunoscut că poziția juridică de parte câștigătoare în proces este determinată de raportul dintre obiectul acțiunii și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului.
În condițiile în care pretențiile intimatei –reclamante nu au fost primite nu se poate susține cu temei că apărările procesuale formulate de recurent, pe cale de excepție, se constituie într-un argument valid pentru obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare.
Se verifică susținerea recurentului potrivit cu care singura ipoteză în care putea fi obligat la plata parțială a cheltuielilor de judecată ocazionate de proces era cea în care pretențiile deduse judecății erau admise, în parte. În acest sens, soluția ar fi putut fi argumentată prin invocarea art.276 c.pr.civ.
În situația de speță, cu puterea evidenței rezultă faptul că a fost vorba despre pretenții reciproce ale părților litigante, care să fi fost încuviințate numai în parte.
Intimata reclamantă a fost cea care a declanșat conflictului judiciar, iar pe parcursul cercetării judecătorești recurentul intimat nu a formulat pretenții proprii, prin investirea instanței cu o cerere incidentală, ci a invocat pe calea apărărilor procesuale inadmisibilitatea cererii.
Câtă vreme cenzurarea apărărilor procesuale formulate de pârât nu a fost corelată cu o soluție favorabilă reclamantei, pe fondul cauzei, cheltuieli aferente suplinirii timbrajului și reprezentării convenționale prin avocat efectuate de aceasta, urmează să rămână în sarcina sa, dat fiind că a pierdut procesul.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art.312 c.pr.civ., recursul dedus judecății va fi admis, hotărârea supusă controlului judiciar va fi modificată în parte, în sensul înlăturării dispoziției privind obligarea intimatului –SPITBVL C. la plata cheltuielilor de judecată.Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de contestatorul intimat S. P. de Impozite, Taxe și Alte Venituri ale Bugetului Local C., cu sediul în C., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 6396/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimată petentă fiind S.C. B. I. S.R.L. cu sediul în Agigea, . 3/2, Construcție C2, nr.5, jud.C..
Modifică sentința recurată, în sensul că înlătură obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. L. N. A. J. N. A. B. S.
GREFIER,
A. G.
Jud.fond. M. L.
Tehnored.jud.A. N.
2 ex./9.12.2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1005/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 4054/2013. Tribunalul... → |
|---|
