Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3505/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3505/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 4856/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3505
Ședința publică de la 04 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER - M. G.
Pe rol soluționarea cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., Tronson II+III, ., în contradictoriu cu pârâtul C. L. AGIGEA, cu sediul în Agigea, ., județ C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantă cj. G. E., în baza delegației de reprezentare depusă la dosar și pentru pârât av. D. R., în baza delegației de substituire anexată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită în baza art. 155 NCPC.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, totodată arată că reclamanta a transmis prin fax note de ședință în dublu exemplar și protocolul încheiat între părți într-un singur exemplar, după care;
Instanța comunică reprezentantului pârâtei un exemplar al notelor scrise depuse la acest termen de judecată, comunică un exemplar al acestora către debitoare, constată că prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția inadmisibilității și pune în discuție excepția invocată.
Având cuvântul pârâta prin reprezentant formulează concluzii de admitere a excepției inadmisibilității pentru nerespectarea art. 7 din Legea 554/2004, plângerea prealabilă fiind formulată peste termen așa cum rezultă din documentele depuse la dosar. Mai arată că HCL nr. 351/23.10.2012 a fost comunicat către O.R.C. la data de 02.011.2012, plângerea prealabilă fiind înregistrată la data de 04.11.2012 cu depășirea termenului de 30 zile conform faxului și precizează faptul că actul dedus judecății este un act administrativ individual.
Având cuvântul reprezentantul reclamantei formulează concluzii de respingere a excepției invocate și de admitere a acțiunii pentru considerentele expuse.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității și a acțiunii.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei în contencios administrativ de față, constată:
Prin 07.05.2013 cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția C. Administrtiv și Fiscal sub nr._ din data de 07.05.2013 reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului în contradictoriu cu pârâtul C. L. Agigea a solicitat anularea HCL Agigea nr.351/23.10.2012 prin care s-a instituit obligativitatea oficiului registrului comerțului de a solicita agenților economici, în situația în care aceștia își modifică/închid sediile secundare/punctele de lucru pe raza unității administrativ-teritoriale un certificat fiscal eliberat de Serviciul taxe și impozite din cadrul Primăriei comunei Agigea din care să rezulte că aceștia nu au debite restante.
Reclamanta a arătat că a formulat plângere prealabilă, în respectarea dispozițiilor art.7 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, la care, până la momentul intentării prezentei acțiuni în anulare, C. L. al Comunei Agigea nu a formulat nici un răspuns.
În temeiul dispozitiilor art. 14 din Legea nr._ reclamanta a solicitat instanței să dispună suspendarea HCL Agigea nr.351/23.10.2012, până la solutionarea cauzei.
În motivare a arătat că prin art. 81 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnicălegislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, reglementează modul de subordonare față de actele de nivel superior. Astfel, se prevede că:
(1)La elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziții se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legilor, hotărâri lor și ordonanțelor Guvernului și altor acte de nivel superior.
(2)Reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene, precum și cele cuprinse în ordinele prefecților sau în dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior.
A mai arătat reclamanta că, în ceea ce privește activitatea de înregistrare în registrul comerțului, că aceasta se efectuează în baza Legii nr. 26/1990, cu modificările și completările ulterioare, a OUG nr. 116/2010, cu modificările și completările ulterioare, a Ordinul ministrului justiției nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor și acactelor normative speciale care reglementează înregistrarea persoanelor fizice și juridice în registrul comerțului.
Reclamantul a mai arătat că atribuțiile consiliilor locale sunt cuprinse în Legea nr.215/2001,cu precizarea expresă că acestea au inițiativă și hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.
Prin alin.(2) art.2 din OG 2/2001 se prevede că prin hotărâri ale autorităților dministrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin
legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.
În sarcina consiliilor locale nu au fost statuate atributii care să vizeze activitatea desfășurată de registrul comertului, modul de desfășurare or prin care acestea, în calitatea lor de autorități locale pot dispune prin hotărâre anumite obligații în sarcina unei instituții centra1e.
Ceea ce C. L. a reglementat prin HCL nr.351/23.10.2012 nu reprezintă decât depășirea sferei atributiilor sale și impunerea, sub sanctiunea amenzii, a unei norme ce creează obligatii în sarcina Oficiului N. al Registrului Comerțului, dincolo de cadru juridic care reglementează activitatea acestei institutii.
Totodată, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin.5 din Constituția României și art. 4 alin.3 din Legea nr.24/2000 prin reglementarea de către HCL Agigea nr. 351/23.10.2012, de a sancționa Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. în cazul în care nu se pretinde prezentarea certificatului de atestare fiscală la solicitarea radierii sediilor secundare/punctele de lucru, s-a creat o neconcordanță a actului administrativ analizat cu actul normativ cu forță juridică superioară, Ordinul ministrului justiției nr. 2594/C/2008.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 4 alin. teza a II-a și art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În probațiune s/a solicitat administrrea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâtul a invocate, pe cale de exceptie, fata de incalcarea de catre petent a dispozitiilor imperative ale art. 7 alin. (1) din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii in anularea actului administrative reprezentat de H.C.L. nr. 351/23.10.2012 solicitand instantei admiterea exceptiei si, pe cale de consecinta, respingerea ca inadmisibila a actiunii in anulare.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, arătând că prin Hotararea nr. 351/23.10.2012 s-a instituit obligativitatea Oficiului Registrului Comertului de a solicita agentilor economici arondati unitatii administrativ teritoriale certificatul fiscal eliberat de Serviciul Impozite si Taxe din cadrul Primariei Comunei Agigea din care sa rezulte ca acestia nu au debite restante in situatia in care isi modifica/inchid sediile secundare/punctele de lucru de pe raza unitatii administrativteritoriale, motivat de faptul ca autoritatea locala si organele fiscale locale intampina numeroase probleme determinate de modificarile de sedii secundare/puncte de lucru ale agentilor economici de pe raza unitatii administrative teritoriale ale Comunei Agigea care sunt efectuate de acestia fara a fi aduse la cunostinta Primariei Agigea si a Compartimentului de taxe si impozite.
Actul administrativ individual reprezentat de Hotararea Consiliului L. Agigea nr.351/23.10.2012 a fost comunicat Oficiului Registrului Comertului in data de 02.11.2012 care a formulat plângerea prealabilă la data de 04.12.2012, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei a arătat că reclamantul susține ca HCL nr. 351/2012 este nelegala deoarece introducerea art. 3 din hotarare contravine principiului ierarhiei si fortei juridice a actelor normative consacrat de Constitutia Romaniei si de art. 81 din Legea nr. 24/2000, fiind incalcate astfel actele normative de nivel superior cum
sunt Legea nr. 26/1990 si Ordinul ministrului justitiei nr. 2594/C/2008 ce reglementeaza activitatea de inregistrare in registrul comertului a persoanelor fizice si juridice.
Prin art. 3 din H.C.L nr. 351/23.10.2012, C. L. Agigea a prevazut ca :"Se apraba obligativitatea Oficiului Registrului Comertului de a solicita agentilor economici Certificatul fiscal eliberat de catre Serviciul de taxe si impozite din cadrul Primariei comunei Agigea din care sa rezulte ca acestia nu au debite restante in situatia cand isi modifica/inchid sediile secundare/punctele de lucru de pe raza unitatii administrativ-teritoriale."
Denumirea insasi a hotararii si anume "hotarare privind obligativitatea agentilor economici de a-si achita debitele restante fata de UAT Agigea in situatia in care acestia isi modifica/inchid sediile secundare/punctele de lucru" contureaza scopul emiterii acesteia si anume instituirea unor masuri pentru constrangerea contribuabililor la executarea obligatiilor fiscale fata de unitatile administrativ teritoriale, obiectiv ce se circumscribe scopului final al legii fiscale ca lege organica.
Referitor la pretinsa incalcare a a Legii nr. 26/1990, a Ordinului ministrului justitiei nr. 2594/C/2008, a O.U.G. nr. 116/2010 se arată că dispozitiile legale fiscale in vigoare stabilesc in sarcina organelor fiscale obligatia de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului local.
Avand in vedere faptul ca plata impozitelor si taxelor este o obligatie si nu o facultate stabilita in sarcina tuturor persoanelor, in raport de obligatia organului fiscal de a exercita toate actiunile in vederea stingerii creantelor fiscale, in baza dreptului de apreciere in limitele legii, consideră ca nimic nu interzice reglementarea unor masuri de tipul celei instituite prin art. 3 din HCL 351/2012 in vederea constrangerii debitorilor la executarea obligatiilor fiscale restante cu sprijinul tuturor celorlalte institutii si autoritati publice.
In virtutea dreptului de apreciere al organului fiscal, acesta poate lua masurile pecare le considera necesare in vederea colectarii creantelor fiscale, atat timp cat nu sunt interzise de lege, astfel că, obligatia O. de a conditiona efectuarea modificarilor/inchiderii sediilor secundare/punctelor de lucru de pe raza comunei Agigea, la cererea agentilor economici, reprezinta o masura mult mai putin grava decat masurile asiguratorii sau garantiile prevazute in Codul de procedura fiscala sau executarea silita, deoarece nu afecteaza patrimoniul contribuabilului si nici nu afecteaza in vreun fel activitatea desfasurata de registrul comertului, ci doar amana executarea obligatiei institutiei publice de a da curs solicitarii petentului, pana la executarea obligatiei legale fiscale restante a contribuabilului.
Consideră ca nu se poate retine incalcarea actelor normative invocate de catre reclamant inclusiv a celor in baza carora isi desfasoara activitatea deoarece prin hotararea contestata nu se stabilesc alte criterii in functie de care se solutioneaza cererile agentilor economici de modificare in registrul comertului a datelor ce privesc sediile secundare/punctele de lucru, activitatea desfasurata de registrul comertului nu se poate considera afectata de actul administrativ atacat deoarece si aceasta institutie publica are indatorirea de a nu eluda scopul legii fiscale, colaborarea dintre autoritatile publice, institutiile publice sau de interes public fiind o modalitate de asigurare a indeplinirii acestui scop astfel cum reiese din dispozitiile art. 61din O.G. nr. 92/2003.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 205 si urm. Cod proc. civ., ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, Legii nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale.
În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității față de dispozițiile art. 248 NCPC instanța reține următoarele:
Hotararea Consiliului L. Agigea nr.351/23.10.2012 a fost comunicată Oficiului Registrului Comertului in data de 02.11.2012, iar plângerea prealabilă a fost formulată la data de 04.12.2012, ultima zi de formulare a plângerii fiind 03.12.2012.
Potrivit art. 7 alin. din Legea nr. 554/2004 “Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.”
Rolul plângerii prealabile prevăzute de dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 este acela de a sesiza autoritatea administrativă emitentă a actului vătămător, în vederea revocării actului și atenționarea autorității administrative despre intențiile persoanei vătămate de a înlătura actul vătămător pe cale administrativă sau judecătorească.
Formularea plângerii prealabile cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege echivalează cu lipsa plângerii prealabile, astfel, instanța apreciază excepția întemeiată și o va admite urmând să respingă în consecință acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea promovată de reclamanta OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., Tronson II+III, ., în contradictoriu cu pârâtul C. L. AGIGEA, cu sediul în Agigea, ., județ C..
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.07.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. L. N. M. G.
Tehnored.jud.A.L.N./25.07.2013/Ex. 4
Emis 2 ..
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 4350/2013. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1337/2013.... → |
|---|
