Anulare act administrativ. Sentința nr. 2471/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2471/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 6019/118/2014
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2471/CA
Ședința publică din 29.10.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. N.
GREFIER: D. V. S.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C. ., în contradictoriu cu pârât A. J. A FINANTELOR PUBLICE C., cu sediul în C. .. 18, având ca obiect anulare act administrativ_/02.04.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. I. N., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 c.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual după care:
Instanța prin raportare la obiectul cererii invocă din oficiu din excepția necompetenței materiale și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C.-Sectia contencios administrativ si fiscal sub nr._ reclamantul M. C. PRIN PRIMAR a chemat in judecata parata A. J. A FINANTELOR PUBLICE C. solicitând anularea actului administrativ constând in referatul nr._/2.04.2014 emis de parata.
In motivarea in fapt a cererii a arătat ca a intrat in posesia referatului menționat prin depunerea acestuia ca si înscris in dosarul de executare silita nr._/13/_ /_ instrumentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. în cadrul dosarului nr._/212/2014 având ca obiect contestație la executare.
Împotriva acestui referat, se arată a fost formulată plângere prealabilă soluționată în mod nefavorabil prin adresa_/21.07.2014.
Cu caracter prealabil, apreciază ca referatul indicat are caracterul unui act administrativ prin raportare la disp. art. 2 lit.c din legea 554/2004, deoarece, prin întocmirea lui a luat naștere un raport juridic fiscal, urmare căruia s-a stabilit in sarcina sa obligația de plata a unei sume de bani.
De asemenea, apreciază reclamantul ca referatul reprezintă un titlu de creanță prin raportare la disp. art. 205 al.1 și 2 c.proc. Fiscală și nu o simplă operațiune administrativă atât timp cât prin acesta, în mod efectiv se determină cuantumul creanței.
Invocă totodată în susținere faptul că obligația stabilită prin titlul executoriu și cu privire la care s-a dispus aplicarea amenzilor civile pentru neexecutare, fusese deja adusă la îndeplinire anterior emiterii referatului atacat și demarării executării silite, prin emiterea Dispoziției Primarului nr. 4424/28.06.2010.
În susținerea motivelor de nelegalitate, invocă reclamantul faptul că referatul în discuție a fost emis cu încălcarea disp. art. 43 al.1 și 2 din Codul de procedură fiscală și nu poate constitui documentul/titlul legal în baza căruia să se procedeze la cuantificarea creanței, ci doar încheierea irevocabilă pronunțată urmare a aplicării procedurii prevăzută de art. 580 ind.3 c.proc.civ. Astfel apreciază că dreptul de a solicita cuantificarea amenzii aparține creditorului obligației de a face, iar referatul contestat nu poate avea calitatea de titlu de creanță pentru demararea executării silite în lipsa urmării procedurii legale stabilită în acest sens de dispozițiile legale menționate anterior.
Prin raportare la disp.art. 85 al.1 și art. 110 din c.proc. Fiscală, apreciază că referatul în discuție nu poate reprezenta un titlu executoriu/de creanță valabil din perspectiva normelor de drept fiscal, în speță actul prin care a fost individualizată creanța este hotărâre judecătorească.
În susținere solicită administrarea probei cu înscrisuri (filele 15-37)
Pârâta, legal citată, nu a precizat poziția procesuală asupra cererii.
La termenul din 29.10.2014, instanța, în temeiul disp. art. 248 al.1 c.proc.civ a pus în discuția părților excepția necompeteței materiale asupra căreia reține :
Reclamantul a dedus judecații un litigiu având ca obiect anularea unui referat pe care il apreciază ca fiind act administrativ fiscal.
Obiectul acțiunii in contencios administrativ este configurat de prevederile art.1alin.1, art.8 iar competenta materiala de art 10 din leg.554/2004.
Admisibilitatea acțiunii in contencios administrativ si fiscal este condiționată fie de existenta unui act administrativ tipic sau asimilat-refuzul nejustificat de a rezolva o cerere, fie de situația nesoluționării in termenul legal a unei cereri.
Prin referatul nr._/2.04.2014 emis de Serviciul Colectare Executare Silita –Persoane juridice s-a reținut ca urmare a notei interne nr._/1.04.2014 prin care se transmite încheierea civila pronunțata de Judecătoria C. in dosar nr._/212/2010 s-a procedat la calcularea amenzii civile în cuantum de 30 lei/pe zi de întârziere de la data pronunțării până la 02.04.2014 și totodată se propune prin același referat prelucrarea încheierii civile nr.4459I/24.06.2010 pronunțata de Judecătoria C. prin debitarea sumei de_ lei prin intermediul aplicației SACF, pe codul fiscal al UAT Municipiului C..
Instanța retine că potrivit art.2 lit.c din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, fiind asimilate actelor administrative, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
De asemenea, potrivit O.G. nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală:
Art. 41: Noțiunea de act administrativ fiscal: În înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.prevederi din Actul (Decizia 7/2004) la data 27-nov-2004 pentru Art. 41 din titlul III, capitolul II
- Art. 41 și 174 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, art. 61 alin. (7) și art. 158 alin. (2) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 788/2001 privind aprobarea Procedurii de control al valorii în vamă a mărfurilor importate
Decizia privind determinarea definitivă a valorii în vamă a mărfurilor importate, care stă la baza emiterii actului constatator, potrivit reglementărilor vamale în vigoare, nu este act administrativ fiscal, întrucât acesta nu este de natură a naște, modifica sau stinge drepturi sau obligații fiscale.
Actul administrativ fiscal care are ca efect nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor sau obligațiilor fiscale și care poate fi contestat de către contribuabil este actul constatator întocmit de biroul vamal de control și vămuire.
Analizând conținutul acestui act instanța constată că acesta nu are natura juridică a unui act administrativ prin care s-a născut, modificat sau stins un raport juridic fiscal, întrucât prin acest act nu a fost dispusă nici o măsură, obligație sau sancțiune și nu a fost stabilită nici o creanță fiscală.
Susținerea reclamantului în sensul că referatul organului de executare silita reprezintă un titlu de creanță nu poate fi primită, întrucât titlul de creanță este reprezentat de hotărârea judecătoreasca prin care s-a aplicat amenda civila si care a fost comunicata debitorului, data de la care ii este opozabila si produce efecte juridice.
In acest sens sunt dispozițiile art.110 din OG 92/2003 care prevăd la alin.1 ca, colectarea creanțelor fiscale constă în exercitarea acțiunilor care au ca scop stingerea creanțelor fiscale, iar la alin.3 lit.h menționează că dispozitivul hotărârii instanței judecătorești reprezintă titlu de creanță.
Mai mult, chiar reclamantul arată că acest înscris este întocmit în dosarul de executare silita nr._/13/_ /_ al A.J.F.P C. rezultând din înscrisurile depuse că acest referat a fost urmat de întocmirea unor acte de executare pentru o sumă care include și suma stabilită prin referatul în cauză. .
Potrivit disp. art. 172 al. 1 și 4 din OG 92/2003.
(1)Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.(….)
(4)Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
De asemenea dispozițiile art. 713 al.1 c.proc.civ statuează în sensul Contestația se introduce la instanța de executare (…), iar potrivit art. 650 al.1 și 2 c.proc.civ stabilesc:
(1)Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel
(2) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursurile executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe. (….)
Prin Decizia XIV/2007 pronunțată de ICCJ în legătură cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, referitor la competența materială și teritorială de soluționare a contestației la executarea silită și a contestației împotriva unui titlu executoriu fiscal a fost statuat în sensul că: Judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Or, în măsura în care acest referat nu constituie un act preparator întocmit în vederea emiterii unui act administrativ-fiscal în sensul art. 41 Cod procedură fiscală, ci în vederea întocmirii unor acte de executare silită, competența de a analiza legalitatea acestui act preparator revine instanței competente a soluționa contestația formulată împotriva executării silite/actelor de executare, împrejurare față de care în temeiul disp. art. 132 al.1 c.proc.civ va fi declinată competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale, în cauza privind pe reclamant M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C. ., în contradictoriu cu pârât A. J. A FINANTELOR PUBLICE C., cu sediul în C. .. 18.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. N. D. V. S.
Red, jud.C N./28.11.2014/2.ex
.>
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 608/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1133/2014. Tribunalul... → |
|---|
