Anulare act administrativ. Sentința nr. 2499/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2499/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 6031/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 2499
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: E. D.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare act administrativ_/02.04.2014 formulată de reclamantul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, jud. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant avocat I. N., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 NCPC.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată se constată că la dosarul cauzei prin serviciul registratură reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, după care;
Instanța invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. în raport de natura actului contestat și acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Reprezentantul reclamantului arată că este atacat un act administrativ, situație în care Secția de contencios administrativ este competentă în soluționarea cauzei.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului C..
TRIBUNALUL,
Asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. reține următoarele:
Prin cererea înregistratA pe rolul Tribunalului C.-Secttia contencios administrativ si fiscal sub nr._ reclamantul M. C. PRIN PRIMAR a chemat in judecata parata A. J. A FINANTELOR PUBLICE C. solicitând anularea actului administrativ constând in referatul nr._/2.04.2014 emis de parata.
In motivarea in fapt a cererii a aratat ca a intrat in posesia referatului mentionat prin depunerea acestuia ca si inscris in dosarul de executare silita nr._/13/_ /_ instrumentat de Judecatoria C. in dosarul nr._/212/2014 avand ca obiect contestatie la executare.
Cu caracter prealabil, apreciaza ca referatul indicat are caracterul unui act administrativ deoarece:
-prin intocmirea lui a luat nastere un raport juridic fiscal, urmare caruia s-a stabilit in sarcina sa obligatia e plata a unei sume d ebani
-potrivit art.2 lit.c din Leg.554/2004 actul administrativ este definit ca fiind „ actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”
-desi este referat nu se incadreaza . de acte administrative fiscale
In fapt, apreciaza reclamanta ca referatul reprezinta un titlu de creanta.
Solicita instantei a se constata ca natura juridica a acestui referat este aceea de act administrativ fiscal, situatie in care poate fi supus procedurilor de contestare a acestuia si nu o simpla operatiune administrativa, asa cum sustine parata.
Parata DGRFP Galati-A. J. a Finantelor Publice C. a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii. Arata parata ca referatul organului de executare silita este un act preparator al executarii silite inceputa prin comunicarea somatiei de plata si a titlului executoriu fiscal si nu este un act administrativ fiscal in sensul disp.art.2 alin.1 lit.c din Leg.554/2004 raportat la art.43 din Codul de procedura fiscala.
Instanta retine:
Potrivit Codului de procedură civilă:
Art. 131: Verificarea competenței
(1)La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
(…)În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.
Art. 132: Soluționarea excepției
(1)Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.
(2)Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză.
(3)Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.
(4)Dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.
Reclamantul a dedus judecatii un litigiu avand ca obiect anularea unui referat pe care il apreciaza ca fiind act administrativ fiscal.
Obiectul actiunii in contencios administrativ este configurat de prevederile art.1alin.1, art.8 iar competenta materiala de art 10 din leg.554/2004.
Admisibilitatea actiunii in contencios administrativ si fiscal este conditionata fie de existenta unui act administrativ tipic sau asimilat-refuzul nejustificat de a rezolva o cerere, fie de situatia nesolutionarii in termenul legal a unei cereri.
Prin referatul nr._/2.04.2014 emis de Serviciul Colectare Executare Silita –Persoane juridice s-a retinut ca urmare a notei interne nr._/1.04.2014 prin care se transmite sentinta civila pronuntata de Judecatoria C. in dosar nr._ se propune prin acelasi referat prelucrarea sentintei civile pronuntata de Judecatoria C. prin debitarea sumei de_ lei prin intermediul aplicatiei SACF, pe codul fiscal al UAT Munciipiul C..
Instanța de judecată retine că potrivit art.2 lit.c din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, fiind asimilate actelor administrative, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
De asemenea, potrivit O.G. nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală:
Art. 41: Noțiunea de act administrativ fiscal: În înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.prevederi din Actul (Decizia 7/2004) la data 27-nov-2004 pentru Art. 41 din titlul III, capitolul II
- Art. 41 și 174 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, art. 61 alin. (7) și art. 158 alin. (2) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 788/2001 privind aprobarea Procedurii de control al valorii în vamă a mărfurilor importate
Decizia privind determinarea definitivă a valorii în vamă a mărfurilor importate, care stă la baza emiterii actului constatator, potrivit reglementărilor vamale în vigoare, nu este act administrativ fiscal, întrucât acesta nu este de natură a naște, modifica sau stinge drepturi sau obligații fiscale.
Actul administrativ fiscal care are ca efect nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor sau obligațiilor fiscale și care poate fi contestat de către contribuabil este actul constatator întocmit de biroul vamal de control și vămuire.
Analizând conținutul acestui act instanța de judecată constată că acesta nu are natura juridică a unui act administrativ prin care s-a născut, modificat sau stins un raport juridic fiscal, întrucât prin acest act nu a fost dispusă nici o măsură, obligație sau sancțiune și nu a fost stabilită nici o creanță fiscală.
Susținerea reclamantului în sensul că referatul organului de executare silita reprezintă un titlu de creanță nu poate fi primită, întrucât titlul de creanță este reprezentat de hotărârea judecătoreasca prin care s-a aplicat amenda civila si care a fost comunicata debitorului, data de la care ii este opozabila si produce efecte juridice.
In acest sens sunt dispozițiile art.110 din OG 92/2003 care prevăd la alin.1 ca, colectarea creanțelor fiscale constă în exercitarea acțiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale, iar la alin.3 lit.h menționează că dispozitivul hotararii instantei judecatoresti reprezinta titlu de creanta.
Mai mult, chiar reclamantul arată că acest înscris este întocmit în dosarul de executare silita nr._/13/_ /_ al ADMINISTRAȚIEI JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., rezultând din înscrisurile depuse că acest referat a fost urmat de întocmirea unor acte de executare pentru o sumă care include și suma stabilită prin referatul în cauză. .
Astfel, referatul are caracterul unui act preparator întocmit în cursul procedurii de executare silită,, care nu naște, modifică sau stinge prin el însuși un raport juridic de drept administrativ fiscal .
Prin urmare, referatul care constata si propune prelucrarea dispozitivului unei hotarari judecatoresti prin care s-a aplicat o amenda civila in favoarea statului, intra in categoria actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale.
In concluzie, Instanta apreciaza ca nu este in competenta instantei de contencios administrativ un referat care are natura unei operatii administrative anterioare emiterii unui act de executare, actiunea in anularea unui astfel de act fiind asadar competenta instantei de executare care este Judecatoria C..
Pentru considerentele expuse, Tribunalul va admite exceptia necompetentei materiale si va dispune declinarea judecarii cauzei in favoarea Judecatoriei C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. – secția contencios administrativ și fiscal.
Declină soluționarea cauzei formulată de reclamantul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr. 18, jud. C., în favoarea Judecătoriei C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. C. E. D.
Tehnored.Jud. E.C..
10.11.2014 / 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1790/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 693/2014. Tribunalul... → |
|---|
