Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 939/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 939/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 2718/254/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 939/2014
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: I.-L. O.-D.
GREFIER: E. D.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție CT_/16.07.2013, formulat de apelantul intimat M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, INSPECȚIA M., INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ C., cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu intimata petentă C. E. INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, cu sediul în M., ., nr. 26, ., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1098/19.06.2014, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimată administrator asistat de avocat B. L., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată se constată că la dosarul cauzei prin serviciul registratură intimata a depus împuternicire avocațială, după care;
În temeiul disp. art. 255 cu ref. la art. 258 NCPC instanța încuviințează pentru apelant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei odată cu cererea de apel.
La interpelarea instanței, reprezentantul intimatei arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau alte probe noi de administrat.
În temeiul dispozițiilor art. 244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea judecătorească, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului. În susținerea poziției procesuale arată că față de probatoriul administrat, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală în raport de starea de fapt și de dispozițiile legale aplicabile, soluția pronunțată fiind cea mai echitabilă. În concluzie solicită respingerea apelului formulat de ITM și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
Față de dispozițiile art. 394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub numărul_ din data de 25.07.2013, petenta C. E. – ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ cu sediul în mun. M., bld. 1 Decembrie 1918, nr.26, ., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.07.2013, în contradictoriu cu intimatul I.T.M. C. cu sediul în mun. C., ., nr.106, jud. C., solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar aplicarea unei alte sancțiuni contravenționale principale constând în avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 15.07.2013, la punctul de lucru al acesteia situat în loc. Vama V., ..N., a fost efectuat un control de către reprezentanți ai intimatului, ocazie cu care au fost identificate două persoane, C. S., care a declarat în fișa de identificare că lucrează din data de 15.07.2013, chiar ziua controlului, fără a avea contract individual de muncă și respectiv B. N. care a declarat în fișa de identificare că lucrează din data de 15.07.2013, chiar ziua controlului, fiind în perioada de probă.
Petenta a învederat instanței că deține toate autorizațiile și avizele de funcționare legale pentru punctul de lucru unde s-a efectuat controlul. De asemenea, s-a susținut că activitatea la punctul de lucru din Vama V. se desfășoară efectiv la o tonetă pe o suprafață de 3 m.p. și constă în vânzarea de porumb fiert și copt, activitatea începând după orele 14.00, așa cum rezultă din autorizația de funcționare emisă de Primăria . activității. Totodată, având în vedere specificul activității, petenta a mai specificat că activitatea de vânzare a porumbului fiert și copt la tonetă este desfășurată doar de reprezentantul acesteia, C. E., întrucât este suficient față de natura activității și dimensiunea terenului unde este amplasată toneta.
În legătură cu prezența celor două persoane la tonetă, în ziua controlului, la ora 10.30, petenta a precizat că aceasta era absolut întâmplătoare, C. S. fiind soacra sa, care avea grijă de lucrurile de la tonetă, în lipsa lui C. E., nevoit să plece de urgență la spital pentru un consult medical, iar B. N. era un cunoscut care a venit la tonetă doar pentru a-l căuta pe C. E., ocazie cu care a fost găsit de reprezentanții intimatei.
În concret, s-a invocat faptul că în procesul-verbal atacat nu se precizează toate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, nu rezultă, din analiza acestuia, data săvârșirii contravenției, iar în condițiile în care reprezentantul petentei nu a fost de față la încheierea actului sancționator încheiat, acest aspect nu a fost confirmat de un martor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.31 din O.G. nr.2/2001.
În susținerea plângerii contravenționale, au fost anexate, în fotocopii, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 16.07.2013 încheiat de intimat, procesul-verbal de control . nr._ din 16.07.2013 întocmit de intimat și anexa la actul de control, certificat de înregistrare . nr._ al C. E. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, actul de identitate al lui C. E., contract cadru de închiriere înregistrat la D.G.F.P. C. – Administrația Finanțelor Publice M. sub nr._ din 04.12.2012 și anexa 1 la acest contract, certificatul constatator emis la 15.05.2013 de O.R.C. de pe lângă Tribunalul C. pentru petentă, autorizație de funcționare nr.5728 din 18.07.2013 emisă de Primăria ., extras de pe rola fiscală utilizată de casa de marcat electronic fiscală cu raportul zilnic din 15.07.2013, acte de identitate ale martorilor B. N.-M. și C. S., și în original, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru și împuternicirea avocațială.
La data de 06.08.2013, petenta a depus la dosar, în original, procesul-verbal de control și anexa la acesta, procesul-verbal de contravenție contestat, adeverința medicală nr.2531 din 15.07.2013 prin care se atestă prezența la data controlului medical a reprezentantului petentei și rețeta medicală eliberată și extras de pe rola fiscală utilizată de casa de marcat electronic fiscală.
De asemenea, la data de 19.09.2013, petenta a depus declarația privind venitul estimat pentru anul 2013 și planșa foto ce relevă amplasarea, dotarea și prezentarea tonetei de porumb fiert.
Totodată, la data de 21.10.2013, petenta a depus la dosar precizări referitoare la plângerea contravențională și alte înscrisuri, în fotocopie, în susținere.
La data de 25.10.2013, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare. În acest sens, intimatul a arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001.
În susținerea apărării, a fost depusă, în fotocopie, documentația care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție . nr._ din 16.07.2013.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea petentei, proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul B. N. M.. De asemenea, la solicitarea intimatului, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că în raport de dispozițiile art.258 C. pr. civ. rap. la art.255 C. pr. civ, acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Prin sentinta civila nr.1098 din 19.06.2013 pronuntata de Judecatoria M. a fost admisa in parte plangerea formulata de petenta C. E.-INTREPRINDERE INDIVIDUALA si inlocuita sanctiunea amenzii contraventionale de 20.000 lei cu sanctiunea avertisment
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 16.07.2013 (filele 26,27 din dosar), C. E. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei, în temeiul art. 260 alin. 1 lit. 3 din Legea nr. 53/2003 rep., reținându-se în sarcina sa faptul că, în urma unui control efectuat la data de 15.07.2013 la punctul de lucru al petentei situat în loc. Vama V., ..N., au fost identificate două persoane, C. S. și B. N., care au declarat faptul că prestează activitate pentru petentă, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că acestea nu aveau încheiate contracte individuale de muncă.
Pentru aceste motive, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei.
Sub aspectul legalității, analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Încadrarea juridică a faptei contravenționale reținută în sarcina petentei, astfel cum aceasta a fost descrisă în cuprinsul procesului-verbal, a fost efectuată în mod corespunzător, prin reținerea prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 rep., în conformitate cu care: „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română.
Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.”, faptă sancționată conform dispozițiilor art.260 alin.1 lit.e din L nr.53/2003 rep., „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:... e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.”
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută de către agenții constatatori rezultă, fără echivoc, din înscrisurile depuse la dosar de către intimat.
Astfel, potrivit fișei de identificare (fila 70 din dosar), C. S. a declarat că la data de 15.07.2013, ora 10.00 a fost identificat de către reprezentanți din cadrul I.T.M. C. în timp ce „ținea locul d-lui C. E.”, la punctul de lucru verificat situat în loc. Vama V., ..N., lucrând în calitate de vânzător, de la data de 15.07.2013, având o fracțiune de normă 2 ore/zi, program de lucru 10.00-12.00, iar conform fișei de identificare (fila 71 din dosar), B. N. a declarat că la data de 15.07.2013, ora 11.00 a fost identificat de către reprezentanți din cadrul I.T.M. C. în timp ce efectuat activități, la punctul de lucru verificat situat în loc. Vama V., ..N., lucrând în calitate de ajutor, de la data de 15.07.2013, având o fracțiune de normă 1 oră/zi, program de lucru 10.00-11.00, precizând că nu are contract de muncă și că este în probă.
Din declarația lui B. N. consemnată în fața instanței în ședința din 05.06.2014, fila 113 din dosar, rezultă că acesta se afla la punctul de lucru aparținând petentei, la data controlului efectuat de către intimat, întrucât îl căuta pe C. E., moment în care a fost depistat de către reprezentanții intimatului. De asemenea, martorul a relatat că a completat niște acte, dar nu cunoaște conținutul acestora.
Apărările petentei referitoare la faptul că în procesul-verbal de contravenție nu sunt menționate toate împrejurările necesare ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubelor pricinuite și la faptul că nu s-ar fi specificat data săvârșirii faptei contravenționale de către petentă, nu pot fi reținute de către instanță, având în vedere faptul că, prin prisma considerentelor expuse anterior s-au respectat toate dispozițiile legale obligatorii referitoare la întocmirea acestuia.
Critica adusă procesului-verbal de către petentă referitoare la faptul că la încheierea acestuia nu s-a asigurat prezența unui martor, nu poate fi reținută de către instanță, atât timp cât din modul de întocmire a acestuia rezultă cu certitudine că au fost respectate întrutotul dispozițiile art.19 din O.G. nr.2/2001 cu privire la procedura de urmat în astfel de situații.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”. De asemenea, potrivit art.6 alin.1 din O.G. nr.2/2001: „Avertismentul și amenda contravențională se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică.”
Raportat la textele invocate, instanța apreciază că amenda aplicată petentei, în cuantum de 20.000 lei, este excesiv de împovărătoare, raportat la împrejurările săvârșirii faptei contravenționale și la activitatea în ansamblu desfășurată de către petentă constând strict în vânzarea de porumb fiert și copt, la o tonetă. Astfel, instanța va avea în vedere faptul că petenta a declarat pentru tot anul 2013 un venit brut în cuantum de 4.000 lei, situație în care cuantumul ridicat al amenzii aplicate acesteia ar afecta însăși existența întreprinderii individuale. De asemenea, nu există dovada perseverenței petentei în săvârșirea de același gen de fapte contravenționale care să justifice un regim sancționator atât de drastic.
Pentru aceste considerente, instanța va avea în vedere dispozițiile art.7 alin.1 din O.G. nr.2/2001, în conformitate cu care: „Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.” și ale alin.3 ale aceluiași articol, potrivit cu care: „Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.” Astfel, instanța va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii cu cea a avertismentului, considerată adecvată în vederea corijării comportamentului petentei.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse anterior, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta C. E. – ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, cu sediul în mun. M., bld. 1 Decembrie 1918, nr.26, ., ., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 16.07.2013 de intimatul I.T.M. C., cu sediul în mun. C., ., nr.106, jud. C..
Pe cale de consecință, va dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 20.000 de lei cu sancțiunea contravențională a avertismentului și va atenționa petenta asupra faptei săvârșite și va recomanda respectarea dispozițiilor legale. „
Intimata INSPECTORATUL TERITORIAL DE munca CONSTANTA a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria M. prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentintei civile atacate si respingerea plangerii ca neintemeiata.
In dezvoltarea motivelor de apel s-a aratat ca instanta e fond a intrepretat gresit actul dedus judecatii, emitand o hotarare nelegala si netemeinica prin aplicarea sanctiunii avertismentului. Invedereaza apelanta ca aplicare amenzii ,chiar si excesiva prin limita minima speciala a cuantumului ridicat este justificata avand in vedere faptul ca urmare a controlului inspectorilor de munca, masurile dispuse prin procesul verbal de control nu au fost indeplinite intotalitate. Instanta de fond prin pronuntarea unor astfel de hotarari judecatoresti creeaza un precedent care incalca flagrant principiul protectiei salariatului instituit de art.41 alin.2 din Constitutia Romaniei si ale art.6 alin.1 din Codul M..
Intimata-petenta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat aratand ca motivele care stau la baza promovarii apelului nu reprezinta altceva decat o reiterare a motivelor care au fost expuse in cadrul judecatii de fond a cauzei si cuprinse in intampinare.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările partilor, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Raspunderea contraventionala a intimatei-petente a fost angajata prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 27.08.2013 încheiat de Inspectoratul Teritorial de Muncă C. prin care s-a dispus sancționarea societății petente cu amendă în sumă de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin.1 lit. e din Codul muncii.
În sarcina intimatei-petente s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 16 alin.1 din Codul muncii în sensul că la data de 23.08.2013 a primit-o la muncă pe numita D. Anișoara fără ca anterior să fi încheiat cu aceasta contract individual de muncă în formă scrisă.
Criticile apelantei cu privire la gresita interpretare a actului dedus judecatii sunt neintemeiate, instanta fondului conformandu-se dispozitiilor art.34 din OG 2/2001.
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
În referire la temeinicia procesului verbal se reține că în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă (procedura contravențională fiind asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale), autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii penale.
Sub aspectul menționat, Tribunalul constată că în mod judicios prima instanța a apreciat asupra probelor administrate în cauză, care au reliefat situația reținută în cuprinsul procesul verbal.
Potrivit art.260 alin.1 lit.e din Codul M. - “constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte (…) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”
Instanta de fond a retinut ca fapta contraventionala pentru care a fost sanctionata intimata-petenta exista si este temei al raspunderii contraventionale, astfel ca sub acest aspect sustinerile apelantei nu pot fi primite.
În ceea ce privește modalitatea în care judecătorul fondului a analizat operațiunea de aplicare a sancțiunii contravenționale, se rețin următoarele:
Este adevărat că amenda a fost aplicată în limitele prescrise de textul sancționator, fiind respectat principiul legalității.
Acest principiu trebuie să fie însă corelat cu regula proporționalității sancțiunii contravenționale, care nu are un caracter reparator, ci preventiv-educativ.
Stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei trebuie determinată în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 21 din OG.2/2001, iar nu pornind de la limitele amenzii stabilite prin norma sancționatoare astfel cum sugereaza apelanta.
Particularitățile obiectului raportului de răspundere contravențională sunt date de specificul sancțiunilor.
Legiuitorul permite aplicarea sancțiunii avertismentului și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu prevede această sancțiune, tocmai în considerarea necesității de respectare a regulii proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social concret al faptei.
Cum sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate, prin raportare la dispozițiile art.7 alin.(3), respectiv a art.21 din OG.2/2001, controlul judiciar relevă că sancționarea cu „avertisment” era în raport de contextul circumstanțial dat suficientă pentru atingerea scopului sancțiunii contravenționale.
Judecătorul fondului a făcut o corectă analiză a măsurii în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care s-a dispus sancționarea petentei, reținând în mod judicios că petenta se face vinovată de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Instanța de control judiciar reține că in concursul dintre cele două prezumții relative, anume legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumția de nevinovăție a acelui acuzat, se impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
Probatiunea administrata in cauza este relevanta si in analiza proportionalitatii sanctiunii aplicate si a criteriilor de individualizare prevazute de art.21 alin.3 din OG 2/2001. Prin urmare, se retine ca in mod judicios la individualizarea sanctiunii aplicate instanta de fond a avut in vederea ctivitatea în ansamblu desfășurată de către petentă constând strict în vânzarea de porumb fiert și copt, la o tonetă si faptul că petenta a declarat pentru tot anul 2013 un venit brut în cuantum de 4.000 lei, situație în care cuantumul ridicat al amenzii aplicate acesteia ar afecta însăși existența întreprinderii individuale. De asemenea, nu există dovada perseverenței petentei în săvârșirea de același gen de fapte contravenționale care să justifice un regim sancționator atât de drastic . Toate aceste aspecte reprezinta circumstante de natura sa releve faptul ca aplicarea sanctiunii avertismentului este suficienta pentru atingerea scopului sancțiunii contravenționale.
In concluzie, controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art.34 din OG.2/2001 și a concluzionat că procesul verbal sub aspectul temeiniciei, avand in vedere probațiunea administrată în cauză, confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat insa in raport de contextul circumstantial se impune reindividualizarea sanctiunii aplicate prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertismentul, și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, in temeiul art.480 alin.1 Cod proc.civila va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul intimat M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, INSPECȚIA M., INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ C., cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu intimata petentă C. E. INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, cu sediul în M., ., nr. 26, ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1098/19.06.2014, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. I.-L. O.-D.
GREFIER,
E. D.
Jud.fond. C.M. B.
Tehnored.jud.decizie.E. C.
8.12.2014/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 264/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1324/2014. Tribunalul... → |
|---|
