Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 12/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 12/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 20829/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ_
Ședința publică din data de 12.02.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – E. C.
JUDECĂTOR – A. B. S.
JUDECĂTOR – M. C.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea recursurilor în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție - promovate de recurenta petentă ., cu sediul în loc. Negrești, . și de recurent intimat fiind AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ pentru GARDA FINANCIARĂ C., cu sediul în București, ., sector 5, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5599/16.04.2013 pronunțată de Judecătoria C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 12.02.2014, când a hotărât următoarele;
.
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 14.08.2012, sub nr._, petenta . a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 25.07.2012 de intimata COMISARIATUL GENERAL AL GĂRZII FINANCIARE – GARDA FINANCIARĂ SECTIA C., prin care a fost sancționată cu sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 8000 lei și sancțiunea complementară a suspendării punctului de vindere, pe o perioadă de 3 luni, pentru contravenția prevăzută de art.10 lit. b din OUG 28/1999R, respectiv cu avertisment, potrivit art. 5,6,7 din OG nr. 2/2001.
În motivarea plângerii, petenta a invocat motive de nulitate ale procesului verbal de contravenție contestat, arătând că locul încheierii procesului-verbal este diferit de locul unde săvârșirii faptei, respectiv ., județul C. și nu localitatea Independența. A mai susținut că măsura este nelegală întrucât suma de bani găsită ca nefiind marcată pe casa de marcat, reprezintă o diferență rezultată între suma de bani eliberată din casierie la începutul zilei, respectiv 1.800 lei (dispoziție de plată) pentru plata furnizorilor în data de 25.07.2012 și suma de 1.715,91 lei reprezentând c/val. chitanță . nr._/25.07.2012.
La plângerea contravențională a fost anexat în copie procesul verbal contestat precum și bonurile fiscale emise în data de 23.10.2011.
Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru, conform dispozițiilor art.15 lit. i din Legea 146/1997.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba testimonială cu audierea martorilor D. E., și P. I. .
Prin sentința civilă nr. 5599/16.04.2013 Judecătoria C. a admis in parte plângerea contravențională formulată și a anulat în parte procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/25.07.2012 emis de intimat doar în ceea ce privește constatarea și sancționarea contravenției prevăzută de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, reținând următoarele:
„ Prin procesul verbal de contravenție contestat, petenta a fost sancționată cu măsura principală a amenzii contravenționale în cuantum de 8000 lei și sancțiunea complementară a suspendării punctului de vindere, pe o perioadă de 3 luni, pentru contravenția prevăzută de art.10 lit. b din OUG 28/1999R precum și cu avertisment pentru contravenția prevăzută de art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999R.
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de niciuna dintre aceste cauze.
Cu privire la motivul de nulitate invocat de petentă potrivit căruia în cuprinsul procesului verbal de contravenție, locul încheierii procesului-verbal este diferit de locul unde săvârșirii faptei, respectiv ., județul C. și nu localitatea Independența, instanța apreciază că este neîntemeiat, din economia prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2011 rezultă că locul săvârșirii faptei, alături de dată, oră, împrejurările care pot conduce la stabilirea gravității faptei și a evaluării pagubei pricinuite, nu este altceva decât un element al descrierii faptei contravenționale, care poate atrage sancțiunea nulității numai dacă petenta probează că prin această omisiune a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel. Rațiunea instituirii cerinței ca procesul verbal de contravenție să cuprinsă o descriere în concret a faptei săvârșite, cu indicarea datei, orei, locului săvârșirii faptei și a tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei, este aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate. În speță, instanța reține că fapta indicată în cuprinsul procesului verbal este suficient descrisă, inclusiv prin arătarea locului faptei care este punctul de lucru al petentei situat în negrești, . să se poată stabili dacă fapta corespunde încadrării juridice primite, neexistând elemente contradictorii în descrierea faptei contravenționale.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat, din coroborarea întregului probatoriu administrat instanța reține faptul că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii materiale a contravenției reținute în sarcina petentei, respectiv de a nu emite bon fiscal pentru suma de 66,90 lei și de a nu prezenta alte documente justificative de proveniență
Această situație de fapt rezultă din coroborarea dispoziției de plată 1.800 lei pentru plata furnizorilor în data de 25.07.2012 și chitanță . nr._/25.07.2012 în suma de 1.715,91 lei (f.21-22) și depoziția martorei audiate în cauză, D. E..
Conform dispozițiilor normative indicate în cuprinsul procesului verbal de contravenție:
„Art. 10. - Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
b) neîndeplinirea obligației agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (5), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative;”
Prin urmare, analizând întregul material probator, în raport de dispozițiile legale mai sus citate, instanța constată că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii materiale a contravenției reținute în sarcina petentei, respectiv de a nu emite bonuri fiscale pentru suma de 77 lei.
În ceea ce privește a doua contravenție reținută în procesul verbal de contravenție pentru care petenta a fost sancționată cu avertisment, instanța reține că pentru aceasta nu a fost răsturnată prezumție de legalitate a procesului verbal de contravenție contestat, petenta neprobând cu nici un mijloc de probă neveridicitatea situației reținute.
P. aceste motive, instanța constată că intimata nu a făcut dovada existenței faptei contravenționale pentru contravenția prevăzută de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, așa cum aceasta a fost descrisă în procesul verbal contestat și, pe cale de consecință, plângerea contravențională urmează să fie admisă în parte, cu consecința anulării în parte a procesului verbal de contravenție doar în ceea ce privește constatarea și sancționarea contravenției prevăzută de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999.”.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recursatât petentul cât și organul constatator.
Recurentul-petent solicită modificarea hotărârii instanței de fond în
sensul anulării în tot a procesului-verbal de contravenție, reiterând motivele de nelegalitate a procesului verbal de contravenție expuse prin plângerea contravențională .
Organul constatator nu motivează recursul formulat.
Nu au fost produse înscrisuri noi în fața instanței de recurs.
Examinând cauza sub toate aspectele, potrivit art. 3041 Cod procedură civilă, instanța de recurs constată că recursul formulat de petent este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit Deciziei nr. XXII
din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite, situatiile in care nerespectarea anumitor cerinte atrage intotdeauna nulitatea actului intocmit de agentul constatator al contraventiei sunt strict determinate prin reglementarea data in cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, prin acest text de lege se prevede ca "lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificandu-se ca numai in astfel de situatii "nulitatea se constata si din oficiu".
In raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal incheiat de agentul constatator al contraventiei se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le intruneasca un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distincta a obiectiunilor contravenientului la continutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei sa nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act.
Or, împrejurarae că îm procesul-.verbal de contravebția s-a consemnat locul încheierii ca fiind . de Negrești, . de natură a conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în condițiile art.17 din O.G.nr.2/2001, aceasta putând constitui numai cauze de nulitate relativă, care trebuie susținută printr-o vătămare de neînlăturat a drepturilor sau intereselor contravenientului. Or, o asemenea vătămare nu există, atâta timp cât celelate date permit identificarea corectă a contravenientului, astfel că recursul formulat este nefondat.
În ceea ce privește recursul formulat de către organul constatator, recurs nemotivat, se apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în baza probelor administrate și analizate în mod coroborat.
D. pentru care urmează a respinge recursurile formulate ca nefondate.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile promovate de recurenta petentă ., cu sediul în loc. Negrești, . și de recurent intimat fiind AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ pentru GARDA FINANCIARĂ C., cu sediul în București, ., sector 5, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5599/16.04.2013 pronunțată de Judecătoria C., ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
E. C. A. B. S. M. C.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond.M.V.M.
Tehnoredact.jud.A.B.S./2 ex./20.02.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 345/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 248/2014.... → |
|---|
