Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 618/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 618/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 13343/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 618
Ședința publică din data de 16 APRILIE 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. B. S.
JUDECĂTOR: M. C.
JUDECĂTOR: E. C.
GREFIER: G. M.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurenta . BUCUREȘTI, cu sediul procesual ales în C., ., nr. 8, județul C., în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA M. C., cu sediul în C., ., județul C., recurs îndreptat împotriva sentinței civile nr. 8870/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității.
TRIBUNALUL,
Prin plângerea contravențională înregistrată la adata de 28.05.2012 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2012, petenta S.C. R. & R. S.A. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/03.05.2012 prin care s-a dispus amendarea petentei cu suma de 20.000 lei, oprirea executării lucrărilor de construcție și desființarea lucrărilor nelegal realizate și aducerrea terenului în starea inițială în termen de 3 zile de la comunicarea procesului verbal. Pe cale de excepție s-a invocat prescripția dreptului de a constata contravenția și de a aplica amenzi.
În motivare, petenta a învederat că prin procesul-verbal contestat s-a reținut executarea fără autorizație de construire a unor lucrări de modernizare rețea aeriană catv prin înlocuire cablu coaxial cu cablu fibră optică pe stâlpi de aliniament de pe marginea . în urma controlului din data de 20.03.2012 ora 12.15. În suținerea excepției prescripției dreptului de a constata contravenția și aplica sancțiunea, petenta a învederat că stâlpii de iluminat au fost preluați din anul 1999 de la RATC, fiind încheiat contractul de închiriere nr.4352/14.07.2003. Totodată, a fost depusă la Primăria C. documentație pentru autorizare, iar în cuprinsul planului de situație este menționată fibra optică deja în funcțiune, astfel că lucrările pentru care s-a dispus sancționare au fost efectuate cu mai mult de 2 ani anterior încheierii procesului-verbal. Petenta invocă de asemenea și nulitatea procesului-verbal pentru lipsa posibilității formulării de obiecțiuni. Pe fondul cauzei, arată că nu a fost obținută autorizație pentru lucrările reținute prin procesul-verbal contestat, dar acest lucru se datorează relei-credințe a intimatului, petenta depunând documentația necesară.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art. OG 2/2001 și Legea 50/1991.
În probațiune, au fost depusă copie de pe procesul-verbal contestat.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal nr._/03.05.2012 petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.26 lit.a) din Legea 50/1991 și sancționată potrivit art.26 alin.2) din același act normativ cu amendă în cuantum de 20.000 lei, constând în aceea că a executat lucrări de construire fără a deține autorizația necesară, respectiv modernizare rețea aeriană CATV prin înlocuire cablu coaxial cu cablu fibră optică (semnal TV, internet, telefonie) pe stâlpii de aliniament iluminat public de pe marginea străzii Războieni a M. C. aparținând domeniului public. S-au dispus totodată ca măsuri oprirea executării lucrărilor de construcție și desființarea lucrărilor nelegal realizate în termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal.
În ce privește excepția prescripției dreptului, în mod derogatoriu de la disp. art.13 din O.G. 2/2001, art.31 din Legea 50/1991 prevede că „Dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei”.
Deși în motivarea excepției invocate petenta învederează edificarea lucrărilor constatate prin procesul-verbal cu peste 2 ani înainte de încheierea acestuia, nu a solicitat administrarea niciunei probe în dovedirea momentului realizării lucrărilor. Astfel, deși prin plângerea s-a arătat că se vor depune înscrisuri doveditoare, respectiv contractul de închiriere încheiat cu RATC pentru stâlpii de iluminat public și copii ale contractelor de servicii și facturi fiscale achitate de abonații din . depus la dosarul cauzei numai contractul de închiriere încheiat cu RATC și practică judiciară, probe care nu se coroborează cu celelete probe adminsiutrate în dosar respective declarația martorului Boală I. care a declarat sub prestare de jurământ că “cablurile vechi au fost găsite pe marginea tronsonului de pe strda Războieni, punând în pericol traficul pietonal și auto”.
Instanța a reținut de asemenea că sarcina probei revine petentei, în virtutea principiului „probatio actori incumbit” (sarcina probei revine celui care formulează o pretenție), aceasta fiind cea care invocă o altă situație de fapt decât constatată prin procesul-verbal.
Pentru aceste considerente, apreciind că petenta nu a probat realizarea lucrărilor de modernizare a rețelei de cablu cu cel puțin 2 ani de zile înainte de constatarea contravenției, instanța urmează a respinge plângerea formulată în ce privește excepția prescripției dreptului de a constata contravenția și de a aplica amenda.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea art.16-17 din O.G 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, astfel încât apreciază că procesul-verbal contestat este legal.
În ce privește motivul de nulitate invocat de petentă referitor la încheierea procesului-verbal în lipsa acesteia și privarea de posibilitatea de a formula obiecțiuni, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat.
Astfel, potrivit disp.art.19 din OG 2/2001, „ (1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (…) (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”. Din interpretarea acestui text de lege, este evidentă posibilitatea încheierii procesului-verbal în absența contravenientului, legalitatea procesului-vebral fiind condiționată de semnarea sa de către un martor asistent sau de precizarea motivelor care au determinat imposibilitatea semnării de către martor.
Totodată, instanța a reținut contrar susținerilor petentei, că acțiunea de constatare a contravenției s-a desfășurat în teren, iar actul normativ ce cuprinde dispoziții de drept comun în materie contravențională nu prevede necesitatea sau, mai mult, obligativitatea convocării persoanei sancționate la locul constatării sau invitării acesteia pentru lămuriri.
Mai mult decât atât, instanța a apreciat că dreptul petentei de a formula obiecțiuni, ca parte componentă a dreptului la apărare al acesteia, nu a fost încălcat prin încheierea procesului-verbal în lipsa petentei, câtă vreme a fost semnat de un martor asistent (Boală I., care audiat în instanță a confirmat prezența cu ocazia constatărilor din teren) și comunicat în mod legal, astfel că petenta a putut să își formuleze în mod corespunzător toate apărările în fața unei instanțe de judecată, în cadrul unul proces echitabil.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că, potrivit art.1 teza a II-a din O.G. 2/2001, „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al M. București.”
Contravenția reținută în sarcina petentei este prevăzută de art.26 alin.1) lit.a) din Legea nr.50/1991, potrivit cu care „ Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant”, în vreme ce art.3 din același act normativ prevede „(1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru: c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente”.
Sub aspect probatoriu instanța a reținut, pe lângă documenția depusă de intimat ce include planșe fotografice, că petenta confirmă nedețienrea autorizației de construire pentru lucrările efectuate, dar motivează lipsa acesteia prin reaua-credință a intimatului, care în mod nejustificat nu a procedat la eliberarea acesteia.
Și de această dată instanța a constatat însă că petenta nu a făcut dovada depunerii documentației pentru eliberarea autorizației de construire la care face referire și nici a unor eventuale demersuri pe cale judiciară, de obligare a intimatului la eliberarea acesteia.
Se reține în acest sens că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, prezumție relativă, pe care cel care contestă procesul-verbal trebuie să o răstoarne prin proba contrarie.
Este real că și contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție până la proba contrară, însă în egală măsură și aceasta este o prezumție relativă, de forță egală cu cea a legalității procesului-verbal. A afirma că în procedura plângerii contravenționale sarcina probei revine în mod absolut organului constatator ar însemna a lipsi de efecte juridice actele pe care acesta le întocmește, simpla formulare a unei plângeri fiind suficientă în această ipoteză pentru a răsturna prezumția de legalitate a procesului-verbal.
Instanța a apreciat că, în situația contestării unui proces-verbal, pentru care organul constatator a depus documentația aferentă în susținere, sarcina probei contrare revine petentului, aplicându-se principiul de drept comun potrivit cu care „probatio actori incumbit” (sarcina probei revine celui care formulează o pretenție).
Reținând că în prezenta cauză petenta nu a depus în probațiune decât o copie de pe procesul-verbal contestat și a contractului de închirietre încheiat cu RATC care nu se coroborează cu restul probelor din dosar, instanța apreciază că aceasta nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal, în speță fiind întrunite condițiile cumulative prevăzute de art.1 teza a II-a din OG 2/2001 pentru sancționarea contravențională a petentei.
În ce privește sancțiunea aplicată, instanța a apreciat că aceasta a fost în mod corect individualizată de organul constatator.
Prin urmare, agentul constatator apreciază asupra gradului de pericol social al faptei și al sancțiunii aplicabile prin raportare la acest criteriu, instanța urmând a cenzura modalitatea de individualizare a sancțiunii fie prin aducerea acesteia între limitele legale, fie prin înlocuirea sau reducerea ei. În cazul de față, se constată că petenta nu a invocat niciun motiv de reducere a amenzii contravenționale la minimul ei special, sancționarea sa repetată și aplicarea unor amenzi în cunatum diferit nefiind un argument întemeiat, pentru că gradul de pericol social se apreciază pentru fiecare faptă în parte.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu există cauze de nelegalitate și nici de netemeinicie a procesului-verbal contestat și că nu se impune nici reindividualizarea judiciară a sancțiunii aplicate de organul constatator, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a respins plângerea petentei ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile 8870/2013 pronunțată de Judecătoria C. a formulat recurs petenta.
La 19.03.2014 instanța din oficiu a invocat excepția decăderii din dreptul de a formula recurs.
Asupra acestei excepții, cu respectarea prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, se reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, iar dovezile atașate dosarului de fond nr._ al Judecătoriei C. atestă comunicarea sentinței civile nr. 8870/2013 la 5.09.2013.
Cererea de recurs a fost formulată la 20.11.2013, conform dovezii existente în dosar, ultima zi a termenului procedural fiind 21.09.2013, astfel că excepția tardivității este întemeiată, urmând a fi admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității.
Respinge recursul promovat de recurenta . BUCUREȘTI, cu sediul procesual ales în C., ., nr. 8, județul C., în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA M. C., cu sediul în C., ., județul C., recurs îndreptat împotriva sentinței civile nr. 8870/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2014.
P., Judecator, Judecator,
A. B. S. M. C. E. C.
Grefier,
G. M.
Jud. fond: A.I. G.
Red jud. decizie: M. C. / 07.05.2014
Tehnored. gref. E. D. / 21.05.2014
2 ex.
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 1273/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 670/2014.... → |
|---|
