Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 1221/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1221/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 5736/256/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Operator de date cu caracter personal nr. 8470
., C.
Tel. 0241._;_; 0241._; Fax._
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1221
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 15 APRILIE 2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: I.-L. O.-D.
GREFIER: I. TÖRÖK
Pe rol soluționarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta . SA, cu sediul în C., N. I., nr.89A, J. C., în contradictoriu cu pârâtul C. J. CONSTANTA, cu sediul în C., ., J. C.,având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ-PV 207/26.07.2012.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 15.04.2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr._, petenta S.C. E. DISTRIBUȚIE DOBROGEA S.A. a formulat în contradictoriu cu intimata C. Județean C. plângere contravențională, prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. 207/26.07.2012.
În motivare, petenta susține că din procesul-verbal de contravenție lipsesc mențiuni obligatorii privind data săvârșirii faptei, care nu trebuie confundată cu data "controlului". De asemenea, a fost reținută fapta de a "tăia crengile arborelui", dar fără a arăta concret împrejurările de săvârșire a faptei. Petenta a mai arătat că nu a procedat la tăierea vreunui arbore sau arbust, fiind executate lucrări de modelare/toaletare pentru crearea distanței regulamentare față de rețelele electrice. Petenta a mai învederat că la data de 04.07.2012 au fost efectuate lucrări de tăiere a pomilor de pe . V., pentru crearea și menținerea distanței regulamentare față de rețelele electrice pe raza localității, fiind toaletați cu această ocazie 31 de pomi, având însă avizul prealabil al Primăriei. În aceeași zi, agentul constatator a încheiat alte 73 de procese-verbale de contravenție, pentru fiecare arbore ale cărui crengi au fost tăiate.
În drept, s-a invocat O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta a anexat procesul-verbal de contravenție atacat, în copie, planșe fotografice.
Legal citată, intimata C. Județean C. a depus la dosar H.C.J.C. nr. 185/2010, a formulat intampinare, solicitand respingerea plangerii ca nefondata.
Petenta a depus la dosar note scrise, prin care a invocat exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 4 alin.1 lit.b din HCJ 185/23.06.2010 privind menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C..
In motivarea exceptiei, petenta a aratat ca HCJ 185/23.06.2010 privind menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C. excede cadrului competentelor atribuite prin lege consiliilor judetene in domeniu, prin raportare la dispozitiile art. 91 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 rep si la dispozitiile Legii 46/2008 privind Codul Silvic. HCJC in discutie nu indeplineste conditia de a fi conforma cu dispozitiile legale continute in Constitutie si in celelalte acte normative in vigoare. A mai aratat ca HCJ nu respecta dispozitiile legale in materie, cata vreme dispozitiile speciale ce reglementeaza regimul juridic al fondului forestier national si al vegetatiei din afara acestui fond, contine reguli general valabile cu privire la activitatile de taiere a arborilor si arbustilor, precum si la sanctiunile aplicabile in cazul in care aceste activitati se desfasoara fara drept. Mai mult, instituirea prin HCJ a unor cerinte speciale cu privire la obtinerea unor autoizatii speciale pentru desfasurarea acestor activitati, in conditiile in care dreptul de a desfasura acest tip de activitate este dat de EDD prin prevederile speciale in domeniul energiei, este inutile si in contradictie cu prevederile cadrului normativ general incident in cauza. Contestarea legalitatii dispozitiilor mai sus mentionate din HCJ se intemeiaza pe neconcordanta dintre acestea si actele normative cu o forta juridica superioara, respectiv cele ale Legii 46/2008 privind Codul Silvic, cele ale Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice si cele ale Legii 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale.
Potrivit prevederilor art. 8 din Legea 171/2010, „(1)Constituie contravenții silvice următoarele fapte: a)tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum și distrugerea ori vătămarea de arbori, puieți sau lăstari, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 108 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. Se exceptează semințișul utilizabil vătămat în limitele admise prin normele tehnice în vigoare în parchetele autorizate la exploatare”.
Potrivit art. 12 alin.12 din Legea 123/2012, „(12)Titularii de autorizații și licențe sunt în drept să efectueze lucrările de defrișare a vegetației sau tăierile de modelare pentru crearea și menținerea distanței de apropiere față de rețelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare”.
Legiuitorul a reglementat nu numai dreptul titularului de licenta de a efectua aceste lucrari, dar si parghiile juridice pentru exercitarea efectiva a acestui drept. Atata vreme cat in cauza nu exista o situatie care sa reclame o reglementare diferita, activitatea de taiere a arborilor si arbustilor fiind sanctionata de prevederile Codului silvic si de Legea 171/2010 atunci cand se desfasoara fara drept, indiferent de forma de proprietate si de locul situarii acestora, incluzand zonele verzi din intravilan, altele decat cele definite ca paduri si aliniamente de arbori situate de-a lungul cailor de transport si comunicatie, sanctionarea in mod diferit prin HCJ 185/2010 este importuna si nelegala.
La termenul de judecată din data de 21.11.2012, instanta a admis cererea reclamantului . S.A., de sesizare a instanței de contencios administrativ, cu excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.4 alin.1 lit.b din Hotărârea Consiliului Județean C. nr.185/23.06.2010 privind menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C. și trimite cauza la Tribunalul C., Secția C. Administrativ și Fiscal în vederea pronunțării asupra excepției de nelegalitate si, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului în fond, a suspendat judecata prezentei cauze având ca obiect - plângere contravențională, reclamant fiind . S.A., în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN C..
La termenul de judecata din data de 09.04.2013, intimata a formulat intampinare, solicitand respingerea exceptiei de nelegalitate si mentinerea prevederilor contestate.
Totodata, la un termen ulterior, a invocat exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 4 alin. 1 lit.b ind HCJ 185/2010, intrucat nu este vorba de un act normativ in ansamblul sau, ci de o reglementare partiala din cuprinsul acestuia, mai mult, HCJ nu este un act administrativ unilateral, ci un act administrativ cu caracter normativ.
S-au mai invocat si exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a directorului de retea, si lipsa mandatului statutar sau legal pentru ..
Analizând excepția de nelegalitate invocată de petent, prin prisma dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, Tribunalul reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
Potrivit capitolului IX din Legea nr. 24/2000, republicată autoritățile administrației publice locale adoptă și emit pentru reglementarea unor activități de interese local, în limitele stabilite de Constituție și prin lege, acte normative în domeniile în care acestea au atribuții legale.
Art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 statuează în sensul că, prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene prevăzute la art. 1 se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate în care acestora li s-au stabilit atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi sau hotărâri de guvern iar în alin. 3 este indicat ca domeniu de reglementare și cel privind întreținerea străzilor și trotuarelor.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată „legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părților interesate”
Excepția de nelegalitate reprezintă un mijloc de apărare, o cale indirectă de control a legalității unui act administrativ.Verificând în ce măsură actul contestat pe calea excepției de nelegalitate se circumscrie definiției actului administrativ unilateral cu caracter individual dată prin Legea nr. 554/204, Tribunalul a constatat că excepția inadmisibilității invocată de intimat cu privire la actele administrative cu caracter normativ este nefondată, urmand a fi respinsa, pentru următoarele considerente:
Deși textul art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007 face referire doar la actul administrativ cu caracter individual, alin. (2) al art. 4 se referă la actul administrativ unilateral fără a distinge între actul cu caracter normativ și actul cu caracter individual ceea ce impune aplicarea principiului de drept conform căruia legea trebuie interpretată și aplicată în sensul de a produce efecte juridice, și nu în sensul înlăturării efectelor sale, astfel că și în actuala reglementare a art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 pot fi supuse controlului de legalitate în procedura excepției de nelegalitate și actele administrative cu caracter normativ (în acest sens s-a statuat constant de către instanța supremă – Decizia nr. 1060/2009, Decizia Curții Constituționale nr.440 din 10.04.2008, Decizia Curții Constituționale nr. 119/09.02.2010,
Excepția de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ, ca mijloc de apărare a fost invocată în cursul unui proces pe rol, ori acest mijloc de apărare nu poate fi restrictiv, limitat doar la actele administrative individuale pentru că și-ar pierde funcția pentru care a fost creat de legiuitor.Pe de altă parte, excepția de nelegalitate presupune cenzurarea actelor administrative prin raportare la lege, iar pentru a fi admisibilă excepția care constituie obiectul de reglementare al art. 4 din Legea nr. 554/2004, aceasta trebuie să privească un act administrativ, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, care se referă atât la actul cu caracter individual cât și la actul cu caracter normativ. Prin urmare excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate a HCJ 185/23.06.2010 privind menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C., urmează a fi respinsă.
Cat priveste exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a directorului de retea, si lipsa mandatului statutar sau legal pentru ., avand in vedere ca la dosar au fost depuse inscrisuri (Certificat constatator emis de ONRC la data de 16.10.2012 si Decizie nr. 2/2012 autentificata de BNPA N. sub nr. 868/22.05.2010), din care rezulta ca directorul de R. este imputernicit sa reprezinte Societatea in fata instantelor judecatoresti de orice grad, cu privire la litigiile nepatrimoniale si patrimoniale, in limitele aratate in decizie, instanta retine ca si aceasta exceptie este nefondata, urmand a fi respinsa ca atare.
Verificând legalitatea actului administrativ unilateral – HCJ 185/23.06.2010 privind menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C., instanța a reținut următoarele considerente:
HCJ 185/23.06.2010 are ca obiect reglementari pentru menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C.. Totodată, prin această hotărâre sunt inserate si dispozitii privind enumerarea, constatarea si sanctionarea contraventiilor la menținerea igienei, protecția mediului, conservarea și întreținerea construcțiilor și a drumurilor publice în județul C..
Art. 6 din OUG 195/2005 prevede ca: „(1)Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. (2)Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor rezultate din implementarea legislației comunitare din domeniul mediului și pentru programe de protecție a mediului și colaborează cu autoritățile publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului în vederea realizării acestora.”
Conform art. 4 al. 1 lit. b) din H.C.J.C. nr. 185/2010 (contestat in speta), este interzisă tăierea fără autorizație a arborilor și a arbuștilor.
Art. 4 se referă la normele privind întreținerea drumurilor, a căilor de acces și protecția mediului. Or, după cum însăși intimata recunoaște, se reține în sarcina petentei numai toaletarea arborilor, astfel încât să se respecte distanța regulamentară față de rețelele electrice, nicidecum tăierea acestora. Avizul/autorizația administratorului de drum era necesară numai în măsura în care arborii erau defrișați, fără a interesa intervenția asupra coronamentului (la înălțime). Pe de altă parte, toaletarea tuturor arborilor a fost impusă de același interes, și anume siguranța exploatării rețelei electrice din zonă, astfel că pentru faptele constatate cu aceeași ocazie (pe tot traseul rețelei) trebuia aplicată o singură sancțiune, nu să se încheie câte un proces-verbal de contravenție distinct pentru fiecare arbore în parte.
Art. 4 se referă la normele privind întreținerea drumurilor, a căilor de acces și protecția mediului. Or, după cum însăși intimata recunoaște, se reține în sarcina petentei numai toaletarea arborilor, astfel încât să se respecte distanța regulamentară față de rețelele electrice, nicidecum tăierea acestora, avizul/autorizația administratorului de drum fiind necesară numai în măsura în care arborii erau defrișați, fără a interesa intervenția asupra coronamentului (la înălțime). Toaletarea tuturor arborilor a fost impusă de același interes, și anume siguranța exploatării rețelei electrice din zonă.
C. Județean Constanta a adoptat, in ședința din data de 23 iunie 2010, hotărârea 185 privind menținerea igienei, protecției mediului, conservarea si intretinerea construcțiilor si a drumurilor publice din județul Constanta. La adoptarea actului normativ s-au avut in vedere o . acte normative in ceea ce privește obiectul reglementarii, inclusiv prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic contravențiilor, modificata si completata.
Se retine ca obiectul reglementarii respecta intocmai prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, intrucat art. 4 alin.1 lit. b din HCJC nr. 185/2010, ca norma de reglementare, este derogatorie de la solutiile legislative ( art. 108 din Legea nr. 46/2008 si art. 8 din Legea 171/2010) si cuprinde o rezolvare diferita la o situație anume determinata prin edictarea unor norme diferite in raport cu reglementările existente. Art. 108 din Legea nr. 46/2008 si art. 8 din Legea 171/2010 isi pastreaza caracterul imperativ nealterat de art. 4 alin. 1 lit. b din HCJC nr. 185/2010.
C. Județean Constanta a inteles sa adopte norme sanctionatorii, avand caracter contraventional, in ceea ce privește faptele persoanelor fizice sau juridice care, in activitatea lor, inteleg sa purceadă la tăierea, fara autorizatie, a arborilor si arbustilor aflati in zona de protecție a drumurilor județene din Jud. Constanta (drumuri si cai de acces).
Norma juridica face parte din ansamblul reglementar in domeniul intretinerii drumurilor, a cailor de acces, precum si protectia mediului, iar C. J. Constanta si-a asumat rolul de entitate legiuitoare, potrivit competentelor in materie.
C. Județean Constanta are, potrivit art. 2 din OG 2/2001, competenta materiala de a stabili si sancționa fapte contraventionale in toate domeniile pentru care acestuia ii sunt stabilite atribuții prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului.Or, contravenția stabilita si sanctionata de art. 4 alin. 1 lit. b, coroborat cu alin.2 al aceluiasi articol, nu este reținuta prin lege sau ordonanta sau hotarari ale Guvernului.Contravenția a fost stabilita dincolo de limita imperativa a Legii 46/2008 si a Legii 171/2010 si completeaza vointa legiuitorului in materia protectiei mediului si intretinerea drumurilor si a cailor de acces.
Potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din HCJC 185/2010, reprezinta fapta contraventionala tăierea arborilor si arbuștilor din zona de protecție a drumurilor județene, precum si protecția mediului.
Prin art. 108 din Legea 46/2008, legiuitorul a inteles sa sanctioneze infracțional faptele de taiere, rupere, distrugere, degradare sau scoatere din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate.In acest sens, reglementarea este clara, neechivoca si limitata la intelegerea, urmărirea si sancționarea faptelor ca infracțiuni, nu contraventii.
Art.108, asa cum a fost adoptat de legiuitor, reprezintă infractiunea silvica, nu contravenție la regimul întreținerii drumurilor, a cailor de acces, precum si protecția mediului. Or, a pune semnul egalității intre art. 108 si art. 4 alin. 1 lit. b, sub prisma identității domeniului si obiectului reglementarii, inseamna a trece dincolo de voința legiuitorului si de a adaugă la lege.
Art. 8 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sancționarea contravențiilor silvice retine si sancționează faptele contravenționale privitoare la tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fara drept, precum si distrugerea ori vătămarea de arbori, puieti si lăstari, daca valoarea prejudiciului adus pădurii [...]. Or, prin art. 4 alin. 1 lit. b din HCJC 185/2010, C. Județean Constanta nu a sancționat faptele contravenționale de rupere, taiere sau scoatere din rădăcini, distrugere si vătămare de arbori, puieti si lăstari din pădure, fapta contraventionala din reglementarea autoritarii județene, avand in vedere arborii din zona de protecție a drumurilor județene in domeniul intretinerii drumurilor, cailor de acces si al protecției mediului. Arborii din zona de protecție a drumurilor județene nu reprezintă pădure, in sensul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. In aceste condiții, organele competente sa constate si sa aplice sancțiuni contravenționale, in condițiile HCJC nr. 185/2010, sunt salariații agenți constatatori ai Direcției de control din cadrul Consiliului Județean Constanta, si nu persoanele enumerate de petenta. Competenta personalului silvic, al Jandarmeriei romane, al Politiei romane sau al Politiei de frontiera este limitata la contravențiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 171/2010 (referitoare la distrugerea si vătămarea pădurii), si la infracțiunile reținute de art. 108 din Legea nr. 46/2008. Aceștia nu au competenta in a constata si sancționa contravenții la regimul intretinerii drumurilor, a cailor de acces si al protecției mediului, respectiv in zona de protecție a drumurilor județene.
Referitor la incidența Legii nr. 123/2012, se retine ca, potrivit art. 16 alin. 11 din Legea nr. 13/2007: „(11) Titularii de autorizații și licențe sunt in drept sa efectueze lucrările de defrișare a vegetatiei sau taierile de modelare pentru crearea si menținerea distantei de apreciere fata de rețelele electrice cu personal respectând prevederile legale in vigoare.”
Potrivit art. 12 alin. 12 din Lege nr. 123/2012: „(12) Titularii de autorizații și licențe sunt în drept să efectueze lucrările de defrișare a vegetatiei sau taierile de modelare pentru crearea si menținerea distantei de apreciere fata de rețelele electrice cu personal respectând prevederile legale in vigoare.” Se observa ca legiuitorul a inteles sa preia in legea noua conținutul constitutiv al normei in forma reglementata inca din anul 2007. Condiția impusa de legiuitor este aceea a respectării, de către titularii de licența de distribuție a energiei electrice, atunci cand efectuează defrișări si tăieri de modelare, a prevederilor legale in vigoare si sa obtina autorizația de la RAJDP Constanta, nu de la alta instituție publica.
Din examinarea acestor prevederi legale a rezultat, fără echivoc, că autoritățile publice au o abilitare generală de a emite acte administrative, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, desigur doar în ceea privește organizarea executării sau a executării în concret a prevederilor legale care le stabilesc atribuții în domeniul reglementat.
În mod logic, în baza acestei competențe generale de a emite acte administrative în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, autoritățile publice pot emite astfel de acte administrative, pentru reglementarea detaliată a modului de îndeplinire a atribuțiilor lor, chiar dacă o autoritate superioară ierarhic a emis (în baza unei abilitări speciale) un act administrativ de reglementare generală a aceluiași domeniu, existând, însă, obligația de respectare a principiului forței juridice superioare a actului emis de autoritatea superioară ierarhic. A fortiori, autoritățile publice pot emite astfel de acte administrative, pentru reglementarea detaliată a modului de îndeplinire a atribuțiilor lor prevăzute de lege, chiar dacă o autoritate superioară ierarhic nu a emis un act administrativ de reglementare generală a domeniului, deși avea o abilitare specială în acest sens.
Potrivit art. 84 din Lg. nr. 24/2000, Parlamentul, Guvernul și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, stabilesc, în aplicarea normelor de tehnică legislativă prevederi în prezenta lege, regulamente proprii cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de acte normative, în cadrul sferei lor de competență.
Rezultă așadar că autoritățile publice locale si judetene sunt îndreptățite să emită regulamente, iar legalitatea acestora este subsumată unor condiții generale de emitere a actelor administrative cu caracter normativ, cum ar fi respectarea ierarhiei normelor juridice (art. 4 din Lg. nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative) sau necesitatea respectării unor proceduri pentru emitere.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciaza că excepția de nelegalitate a HCJ 185/2010 este nefondata, urmand a fi respinsa ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, ca nefondată.
Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, ca nefondată.
Respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor art 4 al 1 lit b din HCJ C.- nr.185/2010, formulată de reclamanta . SA, cu sediul în C., N. I., nr.89A, J. C., în contradictoriu cu pârâtul C. J. CONSTANTA, cu sediul în C., ., J. C., ca nefondată.
Ia act că s-au solicitat cheltuieli pe cale separată.
Definitivă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.04.2014.
PREȘEDINTE, PENTRU GREFIER,
I.-L. O.-D. I. TÖRÖK
Aflată în CO, semnează
potrivit art. 261 alin. 2 C.
Grefier,
Tehnored. I.-L. O.-D./ 4 ex /09.07.2014 V. I.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 918/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2550/2014. Tribunalul... → |
|---|
