Pretentii. Sentința nr. 202/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 202/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 2773/118/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 202
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.01.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. - V. M.
GREFIER: A. G.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios fiscal, având ca obiect pretenții, formulata de reclamantul E. P.,cu domiciliul in ., ., jud Constanta in contradictoriu cu paratul M. FINANȚELOR PUBLICE – ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA – SERVICIUL FISCAL ORASENESC HÂRȘOVA, cu sediul in mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta, chemată în garanție fiind ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei, nr 294, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, pârâtul și Administrația F. pentru Mediu, potrivit art. 229 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă primesc termen în cunoștință.
În referatul cauzei grefierul de ședință, evidențiind părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța, în temeiul disp.art.131 alin.1 Cod de procedură civilă, raportat la disp.art.95 pct 1 Cod procedura civila și art.10 alin.1 și 3 din Legea 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea.
Instanța ia act că Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare potrivit prevederilor art. 74 alin.3cu referire la art. 65 alin.3 Cod de procedură civilă.
In ceea ce priveste excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă, instanta o va respinge în raport de decizia nr. 24/2011 pronuntata de ICCJ.
În temeiul dispozițiilor art.260 cu referire la art. 258 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Față de dispozițiile art. 244 din Noul Cod de procedură civilă instanța declară terminata cercetarea judecatoreasca și față de dispozițiile art.392 Cod de procedură civilă închide dezbaterile
In temeiul art 395 Cod procedura civila rămâne în pronunțare asupra cererii.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de fata:
Prin acțiunea inregistrata pe rolul Tribunalului C. - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamantul E. P. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. FINANTELOR PUBLICE –ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA – SERVICIUL FISCAL ORASENESC HARSOVA, ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 5350 lei achitata cu titlu pentru emisii poluante in baza chitantei nr TS3B nr_/28.10.2008, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzi fiscale de la data de platii si până la data restituirii efective si cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata .
În fapt, se arată că reclamantul a achiziționat un vehicul marca Mercedes- Benz, tip Vito, inmatriculat pentru prima data in anul 2000 . al Uniunii Europene, Germania.
Se susține că a fost obligat la achitarea unei taxe pentru emisii poluante pentru înmatricularea vehiculului, in cuantum de 5350 lei, taxa apreciată ca fiind în contradicție cu reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România.
Prin cererea înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Harsova sub nr. 1008/24.01.2013, reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei pentru emisii poluante .
Prin adresa nr 1008/ 28.01.2013 Administratia Finantelor Publice Harsova i –a fost comunicat ca nu se incadreaza in prevederile legale, respectiv, prin emiterea deciziei de calcul a taxei de poluare nr 94/28.10.2008 a fost calculata taxa pentru emisii poluante in baza art 5 lit a din OG 50/2008 si cu ocazia primei inmatriculari a autoturismului in Romania .
Se mai invoca refuzul restituirii pe motivul ca obligativitatea achitarii s –a facut in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare .
Reclamantul susține că, potrivit disp.art.148 alin.2 din Constituția României și în raport si de disp.art.110 din TFUE, prevederile Legii nr. 9/2012, sunt inaplicabile. Se invocă și faptul că, în cauză, sunt aplicabile disp.art.148 alin.2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
In drept, disp.L.nr.554/2004, C.proc.civilă, TFUE, Constitutia Romaniei.
Au fost anexate inscrisuri.
Prin intampinarea formulata si depusa la dosar(f16-17), parata a solicitat respingerea acțiunii.
Pe cale de exceptie, a invocat exceptia inadmisibilitatii .
In motivarea exceptiei, se invoca faptul ca prin legea 9/2012 a fost instituita taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, iar potrivit art 12 din lege s –a statuat ca se restituie diferenta dintre suma achitata de contribuabil incepand cu data de 1.07.2008( data intrarii in vigoare a OUG 50/2008 aprobata prin Legea 140/2011) pana la data intrarii in vigoare a Legii 9/2012, cu titlu de taxa de poluare, cuantum rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule .
In considerarea noilor dispozitii legale si in raport de solicitarea reclamantului privind plata dobanzii legale aferente taxei achitate incepand cu data platii si pana la data restituirii efective, parata arata ca, organul fiscal trebuie sa achite contribuabilului dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului de 45 de zile prevazut pentru organul fiscal sa solutioneze contestatia .
In ceea ce priveste nivelul dobanzii, acesta este reglementat in mod expres in cuprinsul art 124 alin 2 C proc fisc, in sensul ca dobanda datorata este la nivelul majorarii de intarziere prevazute in codul de procedura fiscala si se suporta din acelasi buget din care se restituie sumele solicitate de platitori .
Astfel, din prevederile cap 2 pct 2 din OMEF nr 1899/22.12.2004, rezulta ca dobanda se calculeaza incepand cu ziua imediat urmatoare expirarii termenului de 45 zile pana in ziua inregistrarii operatiunii de compensare sau de restituire, prin inmultirea numarului de zile determinate in modul aratat cu nivelul dobanzii prevazute de art 119 C proc fisc .
In ceea ce priveste obligarea la plata dobanzii legale aferente, calculata de la data platii si pana la restituirea integrala a sumei, se invedereaza de catre parata ca dispozitiile art 3 alin 3 cu ref la art 9 OG 13/2011 nu sunt aplicabile .
In conformitate cu dispozitiile art 72-74 NCPC cu ref la art 1373 C . Civ, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu(f18).
Arata aceasta ca, in situatia in care actiunea va fi admisa, chemata in garantie sa fie obligata la randu – i la plata taxei pentru emisii poluante si a cheltuielilor de judecata, precum si a eventualelor dobanzi ce ar fi acordate .
Deliberand asupra actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii invocata de parata, Tribunalul o va respinge ca fiind nefondata .
La luarea acestei decizii, se va avea in vedere ca prin Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în interesul legii și a stabilit că: „Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod „, dezlegarea dată acestei probleme de drept fiind obligatorie pentru instanțe potrivit art. 3307 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
In ceea ce priveste fondul cererii pendinte judecatii, Tribunalul are in vedere urmatoarele:
Cu privire la cererea de restituire a taxei pentru emisii poluante achitate de reclamant in conformitate cu dispozitiile OUG 50/2008, Tribunalul va retine ca solicitarea reclamantului vizeaza incompatibilitatea dispozițiilor legale aplicabile la acel moment cu cele ale Tratatului TFUE, cu consecința nelegalității instituirii taxei pentru emisii poluante.
Raportat la procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se va retine ca aceasta se circumscrie dispozitiilor instituite de art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.
Conform textului enunțat se restituie la cererea debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
În cauză, reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie pentru a-și putea înmatricula autoturismul și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerată nedatorată, procedeul fiind legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă repetițiunii.
Potrivit art 8 alin 1 din Legea 554/2004: „ persoana vătămată . de lege sau . printr – un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns in termenul prevăzut la art 2 alin 1 lit h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale .De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vătămat . interes legitim al său prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim „.
Din analiza dispozitiilor legale mai sus amintite, se va retine ca este permis persoanei indreptatite să se adreseze instanței de judecată după ce se află în posesia refuzului de soluționare favorabilă a cererii sale.
Demersul administrativ la care persoana vătămată, în speță reclamantul, era obligată prin dispozițiile Legii nr. 554/2004, a fost asigurat prin cererea de restituire a taxei depusă la organul fiscal.
Întrucât, obiectul acțiunii îl constituie refuzul nejustificat de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea unui drept, în lumina art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, refuzul autorității fiscale de restituire a unei taxe, considerată ca fiind nedatorată, deschide accesul la instanța de judecată.
Din considerentele cererii, rezida ca reclamantul a solicitat restituirea unei taxe pretins percepută nelegal de către organul fiscal. Așadar, prin demersul facut se contestă ,de plano, legalitatea taxei pentru emisii poluante.
În ceea ce privește procedura prealabilă, instanța reține că, în jurisprudența Curții se statuează că particularii au dreptul la rambursarea impozitelor naționale aplicate cu încălcarea dreptului Uniunii Europene și revine ordinii juridice din fiecare stat membru atribuția de a desemna instanțele competente și de a stabili modalitățile procedurale aplicabile în materie.
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamantul a achitat cu chitanta . nr_/28.10.2008, în contul Trezoreriei suma de 5350 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante, in vederea inmatricularii in Romania a autoturismului marca MERCEDES-BENZ, tip VITO, categ_auto N1, norme poluare E3, . VSA_98,an fabricatie 2000 si inmatriculat pentru prima data la 9.03.2000 in Germania .
Decizia de calcul a taxei de poluare reprezintă materializarea scriptică a unei operațiuni administrative, iar ceea ce a înțeles reclamanta să conteste în principal este refuzul organului fiscal de a soluționa cererea sa de restituire a taxei de poluare.
Potrivit dispozitiilor art 4 din OUG 50/2008 s –a stabilit ca: „Obligația de plată a taxei intervine:
a)cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;
b)la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
Potrivit art 5 din acelasi act normativ :”(1)Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă.
(2)Pentru stabilirea taxei, persoana fizică sau persoana juridică, denumite în continuare contribuabil, care intenționează să efectueze înmatricularea autovehiculului va depune documentele din care rezultă elementele de calcul al taxei, prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3)Valoarea în lei a taxei se determină pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(4)Taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu.
(5)Dovada plății taxei va fi prezentată cu ocazia înmatriculării autovehiculului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.”
In contextul dispozitiilor mai sus aminitie, taxa pentru emisii poluante pentru autoturisme și autovehicule s –a stabilit ca se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul Comunității Europene), trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Textul art. 110 TFUE (fost art. 90 din Tratatul C.E) se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
In coroborarea dispozitiilor legale in materie ca, se va avea in vedere si faptul ca pana la adoptarea OUG 50/2008, Statul Român nu percepea taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
In considerarea discriminarii in aplicarea dispozitiilor comunitare si pentru autoturismele rulate aduse in tara, la data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară în cauza I. T. c. Statul Român prin M. Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu și M. Mediului, afacerea C-402/09, ca urmare a cererii de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009.
Interpretarea instanței europene a privit in ansamblul sau compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008.
In aceste conditii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09, T. contra României, a decis că „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
La data de 07 iulie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza C-263/10, cauza N., asupra interpretării art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pornind de la mai multe întrebări adresate Curții de Tribunalul Gorj sesizat cu o cerere de restituire a taxei pe poluare în care reclamantul a invocat că taxa în cauză este incompatibilă cu articolul 110 TFUE.
Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse în hotărârea în cauza C-402/09 T., considerând că modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/_, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, condiții în care reglementarea menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
În opinia Curții, competența statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitată, interdicția de a aplica impozite mai mari produselor provenind din alte state membre în raport cu taxele aplicate produselor naționale, prevăzută de art. 110 TFUE, trebuie să se aplice de fiecare dată când taxa respectivă este de natură să descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre, favorizând producția națională.
Curtea a apreciat că prin toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008 se menține un regim de taxare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Curtea a reamintit că obiectivul protecției mediului ar putea fi realizat, fără favorizarea produselor naționale, prin stabilirea unei taxe anuale, aplicabilă oricărui vehicul pus în circulație în România.
In interpretarea corecta a art 110 TFUE, Curtea a decis că dispozitiile trebuies interpretate în sensul că :” impunerea unei taxe fiscale (taxa de poluare) doar autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România după . O.U.G. nr. 50/2008, deși nediscriminatorie, creează un efect protecționist pe piață, descurajând importul de mașini de ocazie fără a descuraja în egală măsură și cumpărarea de mașini de ocazie existente pe piața națională anterior O.U.G. nr. 50/2008.”
Important este și faptul că s-a respins cererea Statului Român de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curții, ceea ce înseamnă că hotărârea N.(ca de altfel și hotărârea T.) se aplică retroactiv și lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare în perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2010.
Conform unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, interpretarea pe care Curtea o da unei norme de drept european, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE (fostul art. 234 CE)- clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. [Hotărârea din 27 martie 1980, afacerea 61/79, Denkavit italiana, par. 16; Hotărârea din 2 februarie 1988, afacerea 24/86, Blaizot, par. 27; Hotărârea din 15 decembrie 1995, afacerea C-415/93, Bosman, par. 141; Hotărârea din 5 octombrie 2006 în afacerile reunite C-290/05 (Nadasdi) și C-333/05 (N.), par. 62].
Dispozițiile din dreptul comunitar au prioritate față de dreptul național, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constituționale ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 al aceluiași articol prevede că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la U.E., statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității Europene dinainte de aderare.
Cum dispozițiile din legea internă sunt contrare dispozițiilor din legislația comunitară, reclamanta este îndreptățită să i se restituie taxa de poluare.
În astfel de situații, Curtea de Justiție Europeană a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (a se vedea: CJC, cazul nv. 68/79 Hans J. I/S contre Ministere danois des impots . cauza conexată m. C- 290/05 și C-333/05 Nâdasdi și N. parag. 61-70).
Prin Legea nr. 9/2012 a fost abrogată O.U.G. nr. 50/2008 și înlăturată discriminarea constată, prevăzându-se în art. 4 al Legii nr. 9/2012:
(1) Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin aparitia O.U.G. nr. 1/2012 s –a dispus suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege.
Astfel, până la data de 01.01.2013, in baza dispozitiilor noilor dispoziti legale s –a dispus suspendarea aplicarii dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
In aceste conditii, chiar si in conditiile instituite prin OUG nr. 1/2012, se va retine ca cele retinute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene in Cauza C-263/10, cauza N., sunt în continuare aplicabile pentru perioada cuprinsa intre data aparitiei OUG 50/2008 si data de 1.01.2013, fiind menținută discriminarea între vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre, și vehiculele de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională inmatriculate in Romania.
Pentru aceste considerentele, si in concordanta cu efectele deciziei pronunțate de C.J.U.E., dar si asupra faptului ca prevederile Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sunt contrare dreptului U.E, fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din O.G. nr. 92/2003, Tribunalul apreciază ca întemeiată acțiunea reclamantei si pe cale de consecinta va obliga parata Direcția Generala Regionale a Finanțelor Publice G. pentru Administratia Judeteana a Finantelor Publice Constanta (potrivit OUG nr. 74/2013 și HG nr. 520/2013) către reclamanta la restituirea sumei de 5350 lei achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
În astfel de situații Curte de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectare principiilor care guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( a se vedea: CJCE, cazul nr.68/79 Hans J. I/S contre Ministère danois des impôts . cauza conexată nr. C-290/05 și C-333/05 Akos Nadasdi și I. N. paragraful 61-70).
In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratei la plata dobanzii legale in materie fiscala dar si a dobanzii legale de drept comun, Tribunalul va retine ca:
Procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil care urmare a aplicării eronate a prevederilor legale este reglementată, așa cum s-a precizat și mai sus de art. 117 alin.1, lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.
Conform textului enunțat se restituie la cererea debitorului sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Astfel, se va retine ca obligatia privind plata dobanzii legale se circumscrie dispozitiilor art 124 cod de procedura fiscala .
Art 124 alin 1 C proc fiscala prevede ca :” pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabili au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art 117 alin 2 si 2 ind 1 sau la art 70, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege . Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor .”
In raport cu dispozitiile mai sus enuntate, acordarea dobanzii legale in materie fiscala se poate acorda numai la cererea contribuabililor adresata paratei odata cu cererea de restituire a taxei pentru emisii poluante si nu direct pe calea actiunii principale de sesizare a instantei .
Din inscrisurile depuse la dosar si cu care reclamantul face dovada pe deplin a solicitarii restituirii taxei de poluare, se va retine fara putinta de tagada ca acesta nu a solicitat si restituirea dobanzii aferente taxei de poluare .
Tribunalul va avea in vedere ca in lipsa unei solicitari exprese adresate organului fiscal, nu poate face aplicarea directa a celor statuate prin Cauza CJUE/ M. I.
Prin HOTĂRÂREA C.J.U.E., (Camera a treia), din 18.03.2013, C‑565/11,având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 14 iulie 2011, primită de Curte la 10 noiembrie 2011, în procedura M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu, s –a retinut ca potrivit jurisprudentei constante, cei vatamati in interesul lor legitim au dreptul de a obtine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, taxe ce reprezintă consecinta si completarea drepturilor conferite justitiabililor de dispozitiile dreptului Uniunii care interzic incasarea unor astfel de obligatii .
Pe cale de consecinta, si in considerarea nelegalitatii taxei instituite, Statul membru este, așadar, obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii
Curtea (Camera a treia) a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratei la plata dobanzii legale pe dreptul comun ,Tribunalul retine ca, dispozitiile OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoarie pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar – fiscale in domeniul bancar nu pot fi aplicabile in situatia pendinte judecatii .
In raport de dispozitiile legale instituite prin OG 13/2011 se va avea in vedere ca acestea sunt aplicabile raporturilor contractuale stabilite de comun acord intre partile contractante si nu raporturilor deduse din aplicarea dispozitiilor fiscale instituite prin reguli speciale .
Cu privire la cererea de chemare in garantie, Tribunalul are in vedere urmatoarele:
Potrivit art 5 din OUG 50/2008 in vigoare la data emiterii deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule :” (1)Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă.
(2)Pentru stabilirea taxei, persoana fizică sau persoana juridică, denumite în continuare contribuabil, care intenționează să efectueze înmatricularea autovehiculului va depune documentele din care rezultă elementele de calcul al taxei, prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3)Valoarea în lei a taxei se determină pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(4)Taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu.
(5)Dovada plății taxei va fi prezentată cu ocazia înmatriculării autovehiculului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art.4”
In contextul dispozitiilor mai sus aminitite, dar si al art 5 din Legea 9/2012, Tribunalul va retine ca aceasta taxa s-a constituit venit la bugetul F. pentru Mediu, gestionat fiind de Administrația F. pentru Mediu, organul fiscal instrumentând doar cererile de calculare a taxei pe poluare, cu care este alimentat bugetul F. pentru Mediu.
Astfel, sumele datorate cu titlu de taxa pentru emisii poluante se calculează de organul fiscal competent din subordinea ANAF, si se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent, ce ulterior se virează în contul Administrației F. pentru Mediu.
În consecință, Administrația F. pentru Mediu este autoritatea publică care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
In conformitate cu dispozitiile art 72 si urm NCPC si in raport de considerentele mai sus aratate, Tribunalul va retine ca fiind pe deplin justificata pretenția pârâtei de obligare a chematei în garanție Administratia F. de Mediu la plata sumei de 5350 lei reprezentand taxa pentru emisii poluante . Va respinge insa cererea de acordare a dobanzilor, ca neintemeiata .
Constatând culpa procesuală a pârâtei și a chematei în garanție Administratia F. de Mediu, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, urmează a o obliga pârâta față de reclamant și chemata în garanție față de pârâtă la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge, ca nefondata, exceptia inadmisibilitatii invocata de parata pe cale de intampinare
Admite in parte cererea formulata de reclamantul E. P.,cu domiciliul in ., ., jud Constanta, CNP_ in contradictoriu cu paratul M. FINANȚELOR PUBLICE – ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA – SERVICIUL FISCAL ORASENESC HÂRȘOVA, cu sediul in mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta.
Obliga parata către reclamant la restituirea sumei de 5350 lei platita cu titlu de taxa pentru emisii poluante, achitata cu chitanta . nr_ din 28.10.2008.
Respinge, ca neintemeiata, cererea reclamantului de obligare a paratei la plata dobanzii legale fiscale aferente sumei de 5350 lei achitata cu titlu de taxa emisii poluante, de la data platii si pana la data achitarii efective .
Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei, nr 294, sector 6 .
Obligă Administrația F. pentru Mediu către pârâtă la restituirea sumei de 5350 lei plătită de reclamant cu titlu de taxă pentru emisii poluante.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Obliga chemata in garantie catre parata la plata sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica ,astazi, 24 ianuarie 2014 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. L. V., A. G.,
Red/Tehnored/5ex/ 30.01.2014
M.L.V
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 862/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 19/2014.... → |
|---|
