Reexaminare anulare cerere. Sentința nr. 52/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 52/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 138/118/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 52

ȘEDINȚA DIN DATA DE 07 FEBRUARIE 2014

Completul de judecată constituit din

PREȘEDINTE: L. - V. M.

GREFIER: A. G.

Pe rol soluționarea contestației în anulare formulata de contestatoarea ., cu sediul in mun Constanta, b –dul I.C. Bratianu, nr 86, . Constanta in contradictoriu cu intimata C. L. AL MUNICIPIULUI CONSTANTA – SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI L., cu sediul in Constanta, ., jud Constanta.

La apelul nominal făcut în ședință se prezintă pentru contestatoare avocat A. D. C. în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar și pârâtul prin avocat C. C., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 153 și urm. Cod de procedură civilă. consilier juridic.

În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.

Instanța, în temeiul disp.art.131 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, raportat la disp.art.95 alin.1 și art.505 din Cod procedură civilă și art.10 alin.1 și 3 din Legea 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea.

Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației pentru motivele invocate pe larg în cuprinsul contestației la anulare, anularea incheierii nr 513 pronuntata în data de 29.11.2013 in dosarul nr_ /a1 de Tribunalul Constanta, ca fiind nelegala si netemeinica, cu consecinta trimiterii cauzei la completul initial investit.Precizează că Legea 146/1997 a fost abrogată în data de 29.06.2013 după introducerea cererii de chemare în judecată. Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată. Precizează că instanța a motivat corect încheierea pronunțată la data de 29.11.2013. Susținerile contestatoarei în sensul că timbrarea cererii trebuia asigurată până la primul termen de judecată sunt nefondate. Invocă dispozițiile din Legea taxelor de timbru.

Instanța ia act că nu se ridică o excepție ci este o apărare de fond și rămâne în pronunțare asupra prezentei cereri.

TRIBUNALUL,

Asupra cererii de fata :

Prin contestatia in anulare inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta -Sectia C. Administrativ și Fiscal sub nr_ , contestatatoarea . a solicitat in contradictoriu cu intimatul C. L. AL MUNICIPIULUI CONSTANTA – SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI L., ca in baza dovezilor sa se dispuna anularea incheierii nr 513 pronuntata in sedinta din camera de consiliu din data de 29.11.2013 in dosarul nr_ /a1 al Tribunalului Constanta, solutie apreciata nelegala si netemeinica – cu consecinta trimiterii cauzei la completul initial investit .

In motivare se arata ca prin cererea de chemare in judecata a solicitat anularea Dispozitiei nr R –S_ emisa de SPITVBL la data de 28.01.2013, prin care autoritatea a respins contestatia formulata impotriva deciziei de impunere privind creantele datorate bugetului local nr S71262/2.10.2012 si a Raportului de inspectie fiscala nr S_/2.10.2012, acte administrativ fiscale .

Se mai invoca faptul ca intrucat cererea nu a fost timbrata in termenul dispus, instanta a hotarat anularea cererii prin raportare la dispozitiile art 200 C proc civ cu ref la art 20 alin 3 din Legea 146/1997 .

Apreciaza aceasta ca, incheierea pronuntata este netemeinica si nelegala intrucat dispozitiile care guvernau timbrarea cererii ( legea 146/1997 ) aplicabile la data inregistrarii actiunii dispuneau plata acestei taxe pana la primul termen de judecata .

Invedereaza că, in cadrul cererii de reexaminare, instanta in mod eronat a apreciat ca dispozitiile art 146/1997 erau abrogate si prin urmare nu se puteau prevala de aceste dispozitii .

Solicita a se avea in vedere ca sanctiunea stabilita de art 197 si 200 C proc civ pentru nerespectarea obligatiei de plata a taxei de timbru trebuie raportata la dispozitiile legii speciale care la momentul nasterii acestei obligatii erau aplicabile, respectiv instanta avea obligatia de a aduce la cunostinta partii obligatia de a depune dovada achitarii taxei judiciare de timbru pana la primul termen de judecata

In aceste conditii si in raport de dispozitiile art 503 C proc civ cu ref la art 197 C proc civ si art 20 din Legea 146/1997, apreciaza ca la momentul pronuntarii incheierii nr 513/29.11.2013, instanta care a solutionat cererea de reexaminare a fost in eroare cand a apreciat ca dispozitiile Legii 146/1997 erau abrogate, in neconcordanta cu dispozitiile art 55 si 58 din OUG 80/2013 .

Analizand contestatia in anulare prin prisma dispozitiilor legale aplicabile si a situatiei juridice a celor invederate de contestatoate, Tribunalul retine urmatoarele:

La data de 13.06.2013 pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia C. Administrativ si Fiscal a fost inregistrata cererea reclamantei . in contradictoriu cu parata C. L. AL MUNICIPIULUI CONSTANTA – SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI L., avand ca obiect anulare acte administrativ fiscale .

Din rezolutia aferenta dosarului coroborat cu verificarea dosarului se retine ca cererea de chemare in judecata a fost inaintata si inregistrata pe rolul acestei instante avand achitata taxa judiciara partial . Astfel, in raport de petitului actiunii, s –a stabilit in sarcina contestatoarei obligatia de a suplimenta taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar cu suma de 8 lei, respectiv 0,60 lei, in raport de dispozitiile art 3 lit m din Legea 146/1997 cu ref la art 3 din OG 32/1995.

Pentru achitarea taxelor judiciare de timbru, reclamantei in raport de dispozitiile art 200 alin 1 C proc civ i –a fost acordat un termen de 10 zile, comunicarea fiind primita la data de 12.09.2013(f 87).

Ca urmare a neconformarii reclamantei la dispozitiile instantei, prin incheierea nr 327/25.09.2013(f 89 ) s –a dispus anularea cererii .

Impotriva incheierii nr 327/25.09.2013 a formulat cerere de reexaminare, invederand aceleasi aspecte ca cele reiterate pe calea contestatiei in anulare, solutionata prin incheierea nr 513/29.11.2013 .

In considerentele hotararii, instanta de reexaminare retine ca „ Față de dispozițiile Codului de procedură civilă, în vigoare de la data de 16 februarie 2013, sunt nefondate susținerile petentei în sensul că potrivit Legii 146/1997 timbrarea cererii trebuie asigurată până la primul termen de judecată, întrucât potrivit art. 83 lit.k din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul procedură civilă: la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă se abrogă orice alte dispoziții contrare, chiar dacă sunt cuprinse în legi speciale.

Astfel, dispoziția din Legea nr. 146/1997 prevedea că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată, sub sancțiunea anulării acțiunii sau a cererii, este abrogată, fiind înlocuită de dispozițiile art. 200 alin.2 Cod procedură civilă. „ .

Plecand de la cele reiterate de catre contestatoare pe cale prezentei contestatii in anulare, potrivit dispozitiilor art 503 c proc civ „ (1)Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

(3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, comună și, în principiu, nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.compara cu Art. 317 din cartea II, titlul V, capitolul I^1 din Codul de Procedura Civila din 1865

Art. 317

(1) Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

(2) Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

Art. 318

(1) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestația în anulare „obișnuită”, „comună”, privind orice hotărâri judecătorești definitive, poate fi exercitată numai pentru un singur motiv: „când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata” (art. 503 alin. (1) C. pr. civ.

Potrivit art. 504 alin. (1) C. pr. civ., pot fi atacate cu contestație în anulare obișnuită „hotărârile definitive”, pentru motivul arătat în text, numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau a recursului ori, deși a fost invocat prin cererea de recurs, instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul ori dacă recursul, fără vina părții, a fost respins, fără a fi cercetat în fond – art. 504 alin. (1) și (2) C. pr. civ.

In raport de particularitatea situatiei pendinte coroborata cu dispozitiile legale, se va retine ca, in principiu, sunt supuse contestației în anulare orice hotărâri definitive (încheieri susceptibile de a fi atacate separat de fond, sentințe și decizii), indiferent de gradul instanțelor care le-au pronunțat, fără a se ține seama dacă au fost date în primă instanță sau în soluționarea unor căi de atac – de reformare ori de retractare – și fiind irelevant faptul dacă prin ele se rezolvă sau nu fondul pricinii ori dacă ele au intervenit în faza de judecată ori în faza de executare silită, precum și dacă ele au fost adoptate într-o procedură contencioasă sau necontencioasă.

Astfel, particularitatea situatiei este dedusa din faptul ca in cauza nu se poate vorbi de o hotarare judecatoreasca de fond care sa fi statuat asupra situatiei de fapt si de drept dedusa judecatii, ci asupra unei incheieri premergatoare ce are insa valenta unei judecati fara a intra in cercetarea fondului de natura a solutiona definitiv cauza .

Plecand de la dispozitiile instituite de art 503 C proc civ, se poate retine ca motivul invocat de contestatoare nu se cirumscrie niciunuia din cazurile expres si limitativ prevazute de alin 1 ( contestatia in anulare obisnuita ) si alin 2 ( speciala ), nepunad fi facuta aplicarea similitudinii ca instanta de reexaminare poate fi asimilata caii extraordinare de atac asa cum este reglementat recursul in noile dispozitii procedurale .

Situatia dedusa judecatii sub aspectul termenului legal pana la care poate fi achitata obligatia de timbrare in raport de normele tranzitorii si cele aplicabile la momentul depunerii cererii, Tribunalul va retine ca, cererea se circumscria sub aspectul cuantumului taxei judiciare de timbru dispozitiilor art 3 lit m din legea 146/1997, insa in ceea ce priveste obligatia de a face dovada achitarii acesteia - cererea era guvernata de noile reguli procesual civile – si instituite expres in cuprinsul art 194 – 197 Cod proc civila cu ref la art 200 Cod procedura civila .

Potrivit art 83 lit k din legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de Procedura Civila s –a stabilit de catre legiuitor ca :” la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila se abroga orice alte dispozitii contrare, chiar daca sunt cuprinse in legi speciale „

per a contrario, chiar daca dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru statuau prin dispozitiile art 20 ca: „ (1)Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.(2)Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. ….(3)Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.”, aceste dispozitii au fost abrogate implicit prin normele de procedura intrate in vigoare la data de 15.02.2013 si care reglementau cadrul si pasii procesuali ce se impuneau a fi respectati strict in termenii acordati si fara posibilitatea acestora de a beneficia implicit de notiunea legii mai favorabile, inaplicabila in cauzele civile .

Avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta va respinge cererea .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulata de contestatoarea ., cu sediul in mun Constanta, b – dul I.C. Bratianu, nr 86, . Constanta in contradictoriu cu intimata C. L. AL MUNICIPIULUI CONSTANTA – SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI L., cu sediul in Constanta, ., jud Constanta.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 7 februarie 2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

L. V. M., A. G.,

Red /Tehnored/M.L.V/4 ex/08.03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reexaminare anulare cerere. Sentința nr. 52/2014. Tribunalul CONSTANŢA