Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 469/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 469/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 4502/118/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Operator de date cu caracter personal nr. 8470
., C.
Tel. 0241._;_; 0241._; Fax._
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 469
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 05 MARTIE 2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. N.
GREFIER: I. TÖRÖK
Pe rol soluționarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta A.G.M P. SRL, cu sediul în C., ., J. C., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. – SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ, cu sediul în C., ., nr. 18, J. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.03.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal la data de 06.06.2014 sub nr._, reclamanta A.G.M. P. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., solicitând instanței să dispună anularea deciziei nr. 5/16.04.2014 emisă de pârâtă prin care s-a respins pe cale administrativă contestație fiscală formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal nr. 4/12.03.2014 privind suma de_ lei, din care_ lei reprezintă impozit pe profit și_ lei reprezintă TVA.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a susținut că societatea reclamantă a înregistrat pe cheltuieli suma de_ lei, reprezentând contravaloare piese de schimb auto și accesorii aferente, vopsea etc. achiziționate în perioada semestrul I/2011 - luna iunie 2013 de la S.C. ZOLDEX ACTIV S.R.L., .., S.C. SOLUEN EXIM S.R.L. și S.C. EL NINO INTERNATIONAL S.R.L., iar aceste cheltuieli sunt nedeductibile, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 21 alin. 1 C..fisc.
Reclamanta a arătat că nu a încheiat contracte de vânzare - cumpărare cu societăți de tip fantomă așa cum reține pârâta, că toate cele patru societăți aveau codul fiscal de plătitor TVA valabil, că nu se aflau înregistrate la categoria firmelor inactive pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, nefiind radiate sau dizolvate.
S-a mai susținut de către reclamantă că aceasta nu avea posibilitatea să cunoască dacă fiecare dintre contribuabilii cu care a contractat cumpărarea de mărfuri a depus sau nu declarații fiscale, au declarat coduri fiscale și sedii false sau la care nu mai funcționează.
În probațiune a depus înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că prin adresa nr._/19.08.2013 emisă de IGPR - IPJ C. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, s-a solicitat efectuarea unei inspecții fiscale la societatea reclamantă cu privire la tranzacțiile comerciale efectuate în perioada 2011 - 2012 cu un număr de 6 societăți comerciale.
S-a arătat că obiectul controlului a fost verificarea în contabilitatea societății a facturilor emise de ., ., SC SOLUEN EXIM SRL, . SRL, ., . cu privire la natura prestațiilor efectuate de societățile în cauză, existența unor contracte, comenzi, devize etc., modalitatea de plată a respectivelor facturi și determinarea existenței sau inexistenței unui prejudiciu adus bugetului de stat rezultat din relația comercială dintre societățile mai sus amintite.
Pârâta a susținut că s-a constatat că societatea reclamantă a desfășurat în perioada ianuarie 2011 - iunie 2013 cu societățile .C. ZOLDEX ACTIV S.R.L., .., S.C. SOLUEN EXIM S.R.L. și S.C. EL NINO INTERNATIONAL S.R.L. tranzacții comerciale ce nu au fost declarate sau au fost doar parțial declarate prin declarațiile D 394 de cele 4 societăți.
S-a arătat de către pârâtă că facturile fiscale emise au fost întocmite sub pragul minim de 5000 lei/zilnic și decontate exclusiv în numerar, evitându-se circuitele bancare întrucât acestea nu pot opera în cazul unor societăți comerciale inexistente sau de tip fantomă cum este cazul celor 4 societăți mai sus menționate, care în prezent sunt inactive.
Pârâta a arătat că suma totală la care se ridică cheltuielile înregistrate din tranzacțiile comerciale cu aceste firme furnizoare este de_ lei, drept pentru care s-a procedat la recalcularea impozitului pe profit pentru perioada ianuarie 2011 - iunie 2013 în sumă de_ lei și a sumei de_ lei reprezentând TVA.
A mai arătat pârâta că jurisprudența CEJ este în sensul că este de competența autorităților și a instanțelor naționale să refuze avantajul dreptului de deducere dacă, având în vedere elemente obiective, s-a stabilit că acest drept a fost invocat în mod fraudulos sau abuziv.
În drept pârâta a invocat prevederile art. 205 C.proc.civ..
În probațiune a depus înscrisuri.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 5/16.04.2014 pârâta a respins contestația formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal nr. 4/12.03.2014 privind anularea obligațiilor fiscale stabilite suplimentar în cuantum de_ lei.
Instanța reține că în urma controlului financiar pentru perioada 01.01._13, a reieșit că reclamanta a înregistrat pe cheltuieli suma de_ lei, reprezentând contravaloare piese de schimb auto și accesorii aferente, vopsea etc. achiziționate în perioada semestrul I/2011 - luna iunie 2013 de la S.C. ZOLDEX ACTIV S.R.L., .., S.C. SOLUEN EXIM S.R.L. și S.C. EL NINO INTERNATIONAL S.R.L., însă aceste cheltuieli sunt nedeductibile raportat la dispozițiile art. 21 alin. 1 C.fisc., întrucât cele 4 societăți mai sus menționate funcționează ca societăți comerciale „tip fantomă”.
S-a reținut de către organele fiscale că reclamanta a desfășurat tranzacții comerciale cu: 1. furnizorul .. în sumă totală de_ lei (_ lei + TVA_ lei), reclamanta a declarat tranzacțiile în declarația D 394 însă furnizorul nu a depus declarația D 394, 2. furnizorul S.C. ZOLDEX ACTIV S.R.L: în sumă totală de_/ lei (baza_ lei + TVA_ lei), reclamanta a declarat tranzacțiile în declarația D 394 însă furnizorul nu a depus declarația D 394 decât pentru semestrul 2/2011, 3. furnizorul S.C. SOLUEN EXIM S.R.L. în sumă totală de_ lei (_ lei + TVA_ lei), reclamanta a declarat tranzacțiile în declarația D 394 însă furnizorul nu a depus declarația D 394 ȘI 4. furnizorul S.C. EL NINO INTERNATIONAL S.R.L. în sumă totală de_ lei (baza_ lei + TVA_ lei), reclamanta a declarat tranzacțiile în declarația D 394 însă furnizorul nu a depus declarația D 394 pentru perioada ianuarie 2011 - iunie 2013, declarând doar tranzacțiile desfășurate în perioada semestrului 2/2012, lunilor aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2012 și perioadei ianuarie - mai 2013.
În drept, conform art. 21 alin. 1 C.fisc.: „Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.” iar potrivit art. 145 C.fisc.: „(2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile; b) operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România; c) operațiuni scutite de taxă, conform art. 143, art. 144 și art. 144^1; d) operațiuni scutite de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 5 și lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunității sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunității, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni; e) operațiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) și la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.”
Reclamanta a susținut realitatea tranzacțiilor comerciale verificate de organele fiscale cu cele 4 societăți mai sus menționate și că aceasta nu este în culpă pentru faptul că societățile furnizoare nu au declarat bunurile tranzacționate prin declarația D394.
Instanța reține că în mod corect organul fiscal a reținut ca nedeductibile cheltuielile reclamantei din tranzacțiile mai sus menționate și că aceste tranzacții în realitate nu au avut loc, raportându-se la faptul că cele 4 societăți nu au declarat aceste tranzacții prin declarația D 394.
Prezumția înregistrării de către reclamantă în contabilitate a tranzacțiilor doar în scopul deducerii de la impozitul pe profit și TVA, se mai conturează și prin faptul că toate plățile către cele 4 societăți au fost făcute în numerar pentru a se evita sistemul bancar, că 2 din cele 4 societăți au devenit ulterior inactive și că bunurile cuprinse în facturi apar ulterior ca revândute în totalitate.
Faptul că prin ordonanța emisă la 04.11.2014 în dosarul penal nr. 627/P/2013 s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina administratorului reclamantei Pilici D. nu are relevanță în cauză, întrucât condițiile angajării răspunderii penale sunt mult mai stricte, iar ordonanța nu are putere de lucru judecat în prezenta cauză.
În condițiile în care reclamanta s-ar considera prejudiciată de către cele 4 societăți în dreptul său de deducere a impozitului pe profit și TVA, acesta are posibilitatea să se îndrepte împotriva acestora pentru repararea prejudiciului.
Instanța reține însă că reclamanta nu a făcut dovada că tranzacțiile efectuate cu cele 4 societăți sunt reale, astfel că în mod legal pârâta a respins contestația reclamantei prin decizia nr. 5/16.04.2014.
Față de aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta A.G.M. P. S.R.L., cu sediul în C., ., J. C., în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI-ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul în C., ., nr. 18, J. C., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. N. I. TÖRÖK
Tehnored. F. N./ 4 ex./ 02.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 946/2015. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1175/2015.... → |
|---|
