Pretentii. Sentința nr. 1025/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1025/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 9343/118/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1025/CA
Ședința publică de la 26.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol soluționarea cauzei formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA B. DE A. DOBROGEA LITORAL C.,cu sediul în C., . nr. 127, județul C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre,când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 19.06.2015 și 24.06.2015.
Instanța a amânat pronunțarea la data de 26.06.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei în contencios administrativ de față, constată:
Prin acțiunea promovată și înregistrată la data de 09.08.2012 pe rolul Tribunalului C. - Secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr.13._, reclamanta . SRL, in contradictoriu cu paratele Administratia N. Apele Române si Administratia Bazinala de A. Dobrogea-Litoral, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: rezilierea contractului nr.1521/02.03.3012 incheiat intre reclamanta si parata Administratia Bazinala de A. Dobrogea-Litoral, ca urmare a nerespectarii obligatiei ce revine locatorului de a asigura linistita si utila folosinta asumata prin art.1 si art.12 pct.b din conventia incheiata; obligarea paratelor la plata către reclamanta a sumei de 600.000 euro, cu titlu de despăgubiri și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat, in urma licitatiei publice organizate de către parata ABADL, contractul de închiriere nr.1521/02.03.2012, având ca obiect transmiterea dreptului de folosință asupra cuvetei Lacului Hagieni, in suprafata de 98 ha.
Se sustine in esenta ca in baza conventiei incheiata intre părti, Administratia Bazinala de A. Dobrogea-Litoral si-a asumat, prin art.1 si art.12 pct.b, obligatia de a asigura reclamantei linistita si utila folosinta a bunului inchiriat, insa acesta obligie nu a fost respectată de catre parata. In acest sens se aratat faptul ca reclamanta a fost impiedicat in folosirea bunului inchiriat de catre . SRL, care a invocat un drept de folosinta asupra Lacului Limanu si asupra Lacului Hagieni, in baza contractului de concensiune nr.141/18.06.2006. Se mai sustine că aceasta stare de fapt a fost adusa la cunostiinta paratei, care desi a efectuat demersuri administrative si judiciare, aceasta nu a fost in măsura a asigura reclamantei dreptul de a folosi bunul inchiriat.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1786, 1794, 1794 C.proc.civilă, L.nr.554/2004.
Legal citat parata Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a formulat si depus intâmpinare - filele 149-154, prin care, s-a solicitat instantei a dispune respingerea actiunii promovata de catre reclamanta, ca nefondata. S-a sustinut in esenta ca parata detine dreptul de administrare al Lacului Hagieni iar faptul ca un tert, care nu are niciun drept să exploateze lacul si care nu detine acte prin care să demonstreze ca el este proprietarul de drept al lacului, a ocupat abuziv lacul nu este imputabil paratei. Pe de alta parte se sustine ca reclamanta, nu a achitat chiria aferenta contractului incheita intre parti, parata executand garantia de buna executia, conform prevederilor contractuale. Se mai arata ca valoarea pretentiilor solicitate de către reclamanta sunt nefondate, in raport de prevederile art.1531, 1533, 1537 C.civil.
Prin actiunea reconventionala promovata parata Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a solicitat instantei a dispune rezilierea contractului de inchiriere incheiat intre parti, din culpa reclamantei, pentru nerespectarea de catre aceasta a obligatiilor asumate privind plata in termenul contractual a chiriei - art.8 din contract si pentru neintregirea valorii intiale a garantiei de buna executie - art.16 din conventie.
In drept au fost invocate disp.art.1817, 1830 C.civil.
Reclamanta, legal citata, a formulat intâmpinare cu privire la actiunea reconventionala promovata de catre parata, prin care s-a solicitat instantei a dispune respingerea actiunii reconventionale, ca nefondată. Se sustine ca in conditiile in care s-a constatat ca imobilul inchiriat era folosit fara drept de catre un tert, reclamanta a solicitat paratei a proceda la suspendarea obligatiei de plata a chiriei până la momentul in care parata, in mod efectiv va fi in măsura să-si indeplinescă obligatia contractuala. Se mai sustine că desi parata nu si-a executat obligatia contractuală, aceasta a procedat la executarea fondului de garantie, neexecutarea obligatie de a achita chiria datorându-se in mod exclusiv paratei, care nu a fost in măsura să asigure reclamantei folosinta bunului inchiriat.
Prin Sentința civilă nr. 230 din 28 ianuarie 2014 Tribunalul C. a dispus respingerea acțiunii precizate promovată de reclamanta . SRL, ca nefondată și admiterea acțiunii precizate promovată de reclamanta . SRL.
Totodată, a fost respinsă acțiunea reconvențională promovată de pârâta Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, în contradictoriu cu . SRL, ca nefondată și s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.1521/02.03.2012 încheiat între reclamanta . SRL și pârâta Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, cu consecința obligării pârâtei Administrația Bazinala de A. Dobrogea-Litoral la plata către reclamantă a sumei de 911.396 lei cu titlu de despăgubiri și a sumei de 12.517,72 lei, reprezentând cheltuieli de judecata aferente prezentei cereri - taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert, onorariu avocațial, reținând în esență următoarele:
Procedând la soluționarea cauzei, instanța de fond a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul paratei ABADL – filele 1-5, 26-30 (vol.II) și cu interogatoriul reclamantei - filele 12-13, 18-19 (vol.II), precum și proba cu expertiză tehnico-piscicolă - filele 150-152, 157-162 (vol.II).
Din analizarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, s-a reținut că între reclamanta și pârâta ABADL a fost încheiat contractul de închiriere nr.1521/02.03.2012 - filele 8-14, având ca obiect transmiterea dreptului de folosință asupra cuvetei lacului Hagieni, in suprafata de 980.000 mp, pentru desfășurarea activității de acvacultura, pe o durată de 5 ani.
In raport cu prevederile contractuale a constatat instanța de fond că în speță susținerile dezvoltate de către reclamantă în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională Apele Romane sunt nefondate, între reclamantă și aceasta pârâta neexistând un raport juridic direct, sens în care aceasta pârâta nu este ținută să răspundă la pretențiile invocate de către reclamanta in cadrul prezentei cauze. S-a avut în vedere faptul că semnatara contractului, pârâta ABADL, în raport de prevederile OUG nr.107/2002, are capacitatea administrativa de a încheia acte juridice in nume propriu. Pentru aceste considerente se va dispune respingerea acțiunii promovata de către reclamanta, in contradictoriu cu parata ANAR, ca nefondată.
În ceea ce privește susținerile reclamantei, în raport de probele administrate in cauză – înscrisuri și interogatoriul paratei ABADL (filele 1-5, 26-30), s-a constatat că acestea sunt fondate, parata fiind in culpă în ceea ce privește executarea conformă a obligațiilor asumate prin convenția încheiată intre părți, sub aspectul respectării prevederilor art.1 si art.12 lit.b din convenție, respectiv “de a garanta reclamantei liniștită si utila folosita a bunului imobil închiriat, fiind răspunzător fată de locatar pentru evicțiune și pentru viciile ascunse ale lucrului.”
În acest sens s-a luat în considerare de către instanța faptul că folosința bunului ce a făcut obiectul contractului i-a fost îngrădita in totalitate reclamantei de către un terț . SRL, parata nerealizându-si pana la data sesizării instanței și nici pe parcursul cercetării judecătorești obligația de a pune la dispoziția reclamantei in mod efectiv bunul închiriat.
Pentru aceste considerente, în raport de prevederile art.12 lit.b si art.22 din convenția încheiată între părți, precum și in raport de prevederile art.1350 alin.1 si art.1549 C.civil, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.1521/02.03.2012 încheiat între reclamanta . SRL si pârâta Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, din culpa exclusivă a pârâtei. S-a avut în vedere și faptul ca evicțiunea invocată in cauza de către pârâta nu este de natură să conducă la exonerarea acesteia de răspunderea contractuala asumată in condițiile in care, prin art.12 lib.b din convenție, pârâta, în mod expres s-a obligat la garantarea pentru evicțiune in ce privește folosită bunului de către reclamantă.
Sub aspectul acțiunii reconvenționale promovate de către pârâtă s-a constatat că aceasta este nefondată, în speță fiind incidentă excepția de neexecutare a obligației de plată a chiriei asumată de către reclamantă in condițiile in care, pârâta nu și-a executat obligația de a asigura reclamantei folosința bunului închiriat. S-a reținut că faptul evicțiunii s-a constatat de către parata la data de 05.04.2012, in urma controlului efectuat la cererea reclamantei, iar factura invocata in cauza, a cărei neplata constituie motivul solicitării de reziliere a contractului din culpa reclamantei, a fost emisa la data de 02.07.2012, respectiv ulterior neexecutării obligației asumate de către pârâtă.
Pentru aceste considerente a fost respinsă ca nefondată acțiunea reconvențională promovată de către parata ABADL.
Pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit de către reclamantă ca urmare a măsurii rezilierii contractului ce va fi dispusă in cauză, instanța de fond a dispus obligarea pârâtei ABADL la plata sumei de 911.396 lei cu titlu de despăgubiri, determinată prin lucrarea tehnică efectuată in cauza – filele 150 152, 157-162 (vol.II), instanța luând act de precizarea acțiunii principale, in sensul reducerii pretențiilor solicitate de către reclamantă.
Pentru a dispune aceasta măsura instanța de fond a avut in considerare prevederile art. 21 alin.1 din convenția încheiată intre părți, prin care “neexecutarea (…) obligatiilor asumate de către una dintre părti dă dreptul partii lezate (….) să pretinda daune interese”, precum și prevederile art.1531 C.civil, ce consacra principiul reparării integrale a prejudiciului.
In baza art.274 C.proc.civilă, reținând culpa procesuală a paratei ABADL, instanța a obligat pe aceasta la plata către reclamantă a sumei de 12.517,72 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând in: taxă judiciară de timbru, in cuantum de 3752,72 lei, timbru judiciar, in cuantum de 10, onorariu expert, in cuantum de 4755 lei si onorariu avocațial, in cuantum de 4000 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Națională Apele Române - Administrația B. de A. Dobrogea – Litoral, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 584/CA/22.05.2014 Curtea de Apel C. a admis recursul, a casat în parte sentința în ceea ce privește acordarea de despăgubiri din cererea principală, menținând restul dispozițiilor sentinței recurate.
În cuprinsul deciziei s-a reținut că la data de 02.03.2012 între parata ABADL, în calitate de locator și reclamanta . SRL, în calitate de locatar a fost încheiat contractul de închiriere nr.1521, având ca obiect asigurarea folosinței cuvetei lacului Hagieni, în suprafata de 980.000 mp, pentru desfășurarea de către locatar a activității de acvacultură, pe o durată de 5 ani.
Potrivit art. 12 lit.a din contract, locatorul se obligă să predea bunul imobil închiriat, precum și accesoriile sale în starea corespunzătoare destinației în vederea căreia a fost închiriat.
Totodată, potrivit lit. b, locatorul garantează pentru liniștita și uitla folosință a bunului imobil închiriat, fiind răspunzător față de locatar pentru evicțiune și pentru viciile ascunse ale lucrului.
Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei (procese-verbale întocmite de reprezentanții pârâtei, filele 17-20 vol. I dosar tribunal) cu răspunsul pârâtei la întrebările nr. 11 și 13-14 de la interogatoriul propus de reclamantă (fila 28 vol. II dosar tribunal) rezultă că bunul a cărui folosință a fost transmisă reclamantei în baza contractului mentionat este în fapt ocupat de . SRL.
În acest context probator, în mod corect a stabilit judecătorul fondului culpa pârâtei ABADL în executarea convenției părților, în condițiile în care folosința bunului ce a facut obiectul contractului i-a fost îngrădită în totalitate reclamantei de către acest terț.
Critica din recurs referitoare la greșita dezlegare a prevederilor art. 1792 cod civil este nefondată.
Astfel cum s-a arătat mai sus, pârâta-locatoare a garantat prin contract pentru evicțiune și viciile ascunse ale bunului a cărui folosință a transmis-o.
Evicțiunea reprezintă pierderea totală sau parțială a posesiei ori a dreptului de proprietate asupra unui lucru dobândit prin cumpărare, partaj etc., în favoarea unei terțe persoane, căreia îi este recunoscut legal un drept real asupra unui lucru.
Potrivit art. 1793 C.civ., locatorul nu este ținut să îl garanteze pe locatar de tulburarea cauzată prin fapta unui terț care nu pretinde vreun drept asupra bunului, afară numai dacă tulburările începute înaintea predării bunului îl împiedică pe locatar să îl preia, caz în care dispozițiile art. 1794 alin.2 sunt aplicabile.
Potrivit art. 1794 alin.2 C.civ. teza finală, dacă tulburarea este atât de gravă încât, dacă ar fi cunoscut-o, locatarul nu ar fi contractat, el poate rezilia contractul în condițiile legii.
Probele administrate în procedura desfășurată în primă instanță atestă fără dubiu faptul că bunul ce face obiectul contractului era în fapt ocupat de un terț, aspect care l-a împiedicat pe locatar să îl preia, în condițiile în care în răspunsul la întrebarea nr. 5 de la interogatoriu (fila 19 vol. II dosar tribunal) reclamanta a precizat că procesul-verbal de predare-primire din data de 12.03.2012 a fost semnat într-un birou din clădirea ABADL, fără a se forma o comisie care să se deplaseze în teren.
Or, acest aspect se coroborează cu răspunsul pârâtei la întrebarea nr. 13 de la interogatoriu, prin care această parte recunoaște că a aflat după încheierea contractului, de la reprezentanții reclamantei, că Lacul Hagieni este ocupat de o altă societate comercială.
Prin urmare, în cauză este incidentă ipoteza reglementată de dispozițiile art. 1793 C.civ. și 1794 alin.2 C.civ, locatorul răspunzând pentru tulburarea de fapt care împiedică predarea bunului a cărui folosință s-a transmis.
Contrar susținerilor recurentei, garanția pentru evicțiune nu este condiționată de formularea de către locator a unei plângeri penale sau administrative, neexistând o atare prevedere legală.
În condițiile în care punerea în posesie asupra bunului, invocată de recurenta-pârâtă, invocată de recurenta-pârâtă, nu a avut loc nici la data de 12.03.2012 și nici până la momentul soluționării cauzei, în mod corect a dispus judecătorul fondului, reținând încălcarea de către pârâtă a prevederilor art. 12 lit. b din convenția părților, rezilierea contractului de închiriere nr. 1521/02.03.2012, din culpa exclusivă a paratei, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din contract.
Sub aspectul cererii-reconvenționale, Curtea a apreciat de asemenea critica din recurs nefondată.
Astfel, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, pârâta ABADL nu și-a îndeplinit obligația principală față de locatar de predare a bunului care face obiectul contractului de închiriere, în mod corect a reținut prima instanță incidența în cauză a excepției de neexecutare a contractului.
Contrar susținerii recurentei, nici la data de 12.03.2012 și nici la vreun alt moment anterior emiterii facturilor fiscale pentru plata chiriei, invocate de recurentă, nu s-a realizat punerea în posesie a locatarului, astfel că partea pârâtă nu putea solicita în acest context reclamantei executarea obligației de plată a chiriei.
În ceea ce privește critica din recurs referitoare la nemotivarea hotărârii în raport de capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor consecutiv rezilierii contractului, Curtea a apreciat-o întemeiată.
Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat acordarea acestor despăgubiri, invocând nerealizarea planului de afaceri și imposibilitatea desfășurării activității de acvacultură ca urmare a lipsei folosinței bunului.
Prin cererea precizatoare depusă la filele 7-9 vol. II din dosar, reclamanta a invocat, sub aspectul beneficiului nerealizat, aspecte legate de mărimea bazinului Lacului hagieni și conditiile oferite pentru creștereași dezvoltareaciprinidelor, arătând că pentru primul an de producție piscicolă, cu o investitie de aproximativ 300.000 RON și costul furajelor necesare hrănirii lui se poate obtine un profit brut de aproximativ_.000 RON, respectiv 200.000 Euro pe an. Cu privire la anul II, aarătat că în acest an se folosește ca material de populare puietul ce a crescut de la vara I la vara a II-a, concluzionând că, administrat corespunzător, Lacul Hagieni poate aduce într-o perioadă de 5 ani un beneficiu net de 1.000.000-1.200.000 Euro, la acesta putându-se adăuga și un beneficiu realizat din activitatea de pescuit sportiv și recreativ.
În vederea soluționării acestui capăt de cerere a fost administrată proba cu expertiză în specialitatea acvacultură, pescuit industrial și pescuit sportiv (filele 3-10 dosar vol. III).
Pârâta a formulat obiecțiuni la acest raport de expertiză, solicitând motivat efectuarea unei contraexpertize, obiecțiuni care au fost respinse de prima instanță.
Analizând hotărârea recurată, se constată că judecătorul fondului a dispus obligarea paratei ABADL la plata sumei de 911.396 lei, cu titlu de despăgubiri, însușindu-și concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.
Potrivit art. 261 alin.1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;”
Motivarea hotărârii nu poate să fie implicită, ci trebuie să se refere în concret la motivele de fapt și de drept formulate de reclamant prin acțiune, precum și la argumentele de fapt și de drept formulate de pârât prin întâmpinare.
În speță, analizând motivarea sentinței recurate sub aspectul cererii privind acordarea despăgubirilor pentru rezilierea contractului, prin prisma dispozițiilor art. 261 alin.1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, se constată că aceasta nu cuprinde argumentele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat apărările pârâtei.
Astfel, se observă că prin obiecțiunile formulate, pârâta a invocat faptul că expertul tehnic desemnat a prezentat buletine de analiză care nu includeau o . parametri importanți (temperatura, oxigen dizolvat, indicatoriii toxici-fenoli, clor rezidual și metale) și, nedeterminând niciunul din aceste elemente, nu a ținut cont de prevederile HG 202/2002 și cele ale Ordinului nr. 161/2006.
S-a invocat faptul că expertul judiciar nu a solicitat de la ANPA informații cu privire la capturile de pește aferente lacului Hagieni și nici cu privire la capturile de pește realizate la nivel național, la dosar fiind depusă adresa ANPA nr. 1857/ 06.12.2013 în care se consemnează capturile de pește realizate de către . SRL pentru anii 2010 și 2011.
Totodată, s-a arătat că, deși în raportul de expertiză se face referire la o perioadă de creștere a materialului piscicol de 280 de zile, aproximativ 9 luni, expertul tehnic a apreciat că in primul an de activitate se poate obține un profit la fel de mare ca în anii următori.
S-a mai invocat faptul că sângerul nu poate face obiectul pescuitului sportiv pentru că nu se poate prinde la undiță, respectiv expertul nu a luat în considerare și nu a scăzut din valoarea beneficiului cheltuielile privind contravaloarea instalației de recirculare, filtrare și oxigenare a apei, de împrospătare a acesteia, absolut necesară pentru desfășurarea activității, fără de care nivelul bolilor și mortalității în amenajarea piscicolă ar fi foarte mare, contravaloarea motocositoarelor acvatice, a morii pentru măcinatul furajelor, a cheltuielilor pentru furajare și a celor legate de transportul furajului la locul bazinului, a pierderilor ocazionate de transportul puietului, a cheltuielilor efectuate cu transportul peștelui in mașini speciale (sau chiar achiziționarea unui astfel de vehicul), a celor provocate de pasările ihtiofage care se află in număr mare in zona lacului Hagieni și a pierderilor din mortalitatea rezultată din pescuitul sportiv, etc.
De asemenea, în dovedirea pertinenței obiecțiunilor, partea pârâtă a depus la dosar o . înscrisuri, respectiv adresa nr. 1857/06.12.2013 emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, buletinele de analiza emise de Laboratorul Calitatea Apelor Dobrogea nr. 1516/02.12.2013 și nr. 1517/02.12.2013 și anexa 3 referitoare la fitoplancton și zooplancton.
Or, instanța de fond nu a supus analizei aceste obiecțiuni, în condițiile în care le-a respins nemotivat, fără a face referire nici la înscrisurile depuse în susținerea lor și nu a analizat posibilitatea efectuării unei contraexpertize.
Astfel, analizând sentința recurată, se observă că instanța de fond, printr-o motivare sumară, a achiesat întru totul la concluziile cuprinse în raportul de expertiză, fără însă ca judecătorul fondului să prezinte propriile argumente de fapt și de drept, raportat la îndeplinirea condițiilor pentru acordarea despăgubirilor constând în beneficiul nerealizat de reclamantă în perioada prefigurată de derulare a contractului, prin raportare la probatoriul administrat în cauză.
Față de aceste aspecte, Curtea a apreciat că sentința instanței de fond sub aspectul cererii privind acordarea despăgubirilor nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 261 alin.1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, întrucât în absența considerentelor nu se poate ști dacă soluția instanței de fond este efectul sau nu al rezultatului cercetării fondului.
În consecință, Curtea a apreciat întemeiat recursul declarat de pârâtă, urmând a-l admite, în temeiul art. 312 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, casând în parte sentința, numai sub aspectul cererii privind acordarea despăgubirilor și trimițând cauza spre rejudecarea acestui capăt de cerere aceleiași instanțe.
În rejudecarea acestui capăt de cerere, instanța de fond va efectua o nouă expertiză în vederea stabilirii despăgubirilor, raportat și la adresa nr. 1857/06.12.2013 emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, buletinele de analiză emise de Laboratorul Calitatea Apelor Dobrogea nr. 1516/02.12.2013 și nr. 1517/02.12.2013, anexa 3 referitoare la fitoplancton și zooplancton, adresa .. 30/14.03.2013 și anexa nr. 3 la contractul nr. 141/08.08.2006, înscrisuri depuse la dosarul de fond, respectiv adresa nr. 1844/25.03.2014 emanând de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, depusă în recurs, cu luarea în considerare a apărărilor de fapt și de drept formulate de părți cu privire la acest capăt de cerere, prin cererea de chemare în judecată și prin întâmpinare.
Totodată, Curtea a menținut restul dispozițiilor din sentința recurată, referitoare la modalitatea de soluționare a cererii principale sub aspectul solicitării de reziliere a contractului nr. 1521/02.03.2012 și a cererii reconvenționale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 19.06.2014.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Față de decizia de casare s-a dispus refacerea raportului de expertiză, expertul desemnat în cauză menținând concluziile expertizei anterioare și analizând adresa nr. 1857/06.12.2013 emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, buletinele de analiză emise de Laboratorul Calitatea Apelor Dobrogea nr. 1516/02.12.2013 și nr. 1517/02.12.2013, anexa 3 referitoare la fitoplancton și zooplancton, adresa .. 30/14.03.2013 și anexa nr. 3 la contractul nr. 141/08.08.2006, înscrisuri depuse la dosarul de fond, respectiv adresa nr. 1844/25.03.2014 emanând de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, depusă în recurs.
Din analiza acestor înscrisuri, expertul a concluzionat că nu au relevanță asupra rezultatelor expertizei tehnice.
Astfel, referitor la Anexa 3 ia contractul nr. 141/08.08.2006, încheiat între Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol în calitate de concedent și S.C.RO-FISH-M. S.R.L. în calitate de concesionar, se referă la planul de populari ce vor fi efectuate de concesionar, structura pe specii și estimarea producției. Documentul se referă la Amenajarea Limanu în suprafață de 75,00 ha cu o producție medie de 1.000 de kg/ha și cu o producție totală estimată de 75 de tone de pește. Documentul reprezintă o cerință a contractului încheiat dar și posibilitatea realizării acestei producții. Din adresa nr. 1857/06.12.2013 emisă de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura, se precizează că S.C. RO-FISH-M. S.R.L. în perioada 2009-2013 raportează capturi transmise către A.N.P.A. numai în anul 2010, 8.896 kg și în anul 2011, 5.318 kg față de 75.000 de kg anual conform contractului. Datele nu susțin certitudinea dezvoltării de tehnologii piscicole în bazinul menționat. Nu sunt precizate cel puțin rapoartele de populare anuale, precum și fișele limită de consum ale furajelor pe perioada menționată.
Referitor la Adresa nr.1844/25.03.2014 emisă de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultura privind comportamentul speciei sânger - Hypophthalmichthys molitrix, aceasta ndică faptul că din punct de vedere comportamental specia nu reprezintă obiectul pescuitului recreativ-sportiv, ea putând fi prinsă doar accidental. Precizarea adresei este corectă, dar facem referirea că această specie se capturează cu unelte specifice și în pescuitul de recoltă, motiv pentru care a fost specificată în producția finală (raportul tehnic de expertiză efectuat de către expert CS II dr.ing. T. M., parte a dosarului nr._, incluzând pe lângă pescuitul recreativ, pe cel sportiv și pe cel industrial).Totodată precizăm și faptul că în adresa sus menționată nu se indică și pescuitul "prin agățare" sau "la japca", pescuit cu o linie cu mai multe cârlige ancoră fără momeli, linie care se vehiculează cu viteză în bazin. Procedeul este productiv și se folosește în special la capturarea peștilor pelagici (cazul speciei sânger) și în bazine unde populația piscicolă este densă (cazul bazinelor de acvacultura).Pescutul de acest tip este interzis în bunurile naturale dar poate prezenta atractivitate în locurile permise deși este un pescuit ce rănește multe exemplare.
Referitor la Tabelul cu situația marjei profitului brut = profit brut/cifra de afaceri = lei (pagina 10), prezentat în cererea de recurs a Administrației Națională Apele Române - Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral în contradictoriu cu S.C. PEȘTIȘORUL M. TREI S.R.L. prezintă pe baza certificatelor constatatoare O.N.R.C. marja profitului pe perioada 2011 și 2012 la trei societăți care desfășoară activitate de acvacultura, după cum urmează: S.C. AQUAROM ELITE S.R.L. - L. Oltina, S.C. PEȘTIȘORL M. TREI S.R.L. L. Hagieni și S.C. RO-FISH-M. Lacul Limanu. Menționăm faptul că tabelul prezintă cifre analitice ale marjei profitului (procente), profit brut/pierdere, cifra de afaceri, fără a lua în calcul ce tehnologii de acvacultura s-au practicat în societățile respective. Totodată, nu sunt precizate elemente tehnice, tehnologice și economice care au stat la baza obținerii acestor cifre cu excepția datelor pentru S.C. PEȘTIȘORUL M. TREI S.R.L care au la bază expertiza tehnică efectuată de către expert CS II dr.ing. T. M. și pe care o susținem.
Menționez încă odată faptul că susțin expertiza tehnică realizată anterior în dosar de către expert CS II dr.ing.T. M., pe care o consider întocmită corect și obiectiv, cu date ce rezultă în urma calculelor tehnologice de specialitate și care indică tehnologii de acvacultura ușor de pus în practică și pretabile Lacului Hagieni. Prezint totodată și faptul că în aceleași condiții topo-hidro-climatice, cu același personal dar cu cheltuieli suplimentare, în Lacul Hagieni pe lângă tehnologiile menționate în expertiza anterioară se mai pot dezvolta în plus și tehnologii moderne cum ar fi creșterea speciilor de pești cu valoare economică ridicată (de exemplu sturioni), în viviere flotabile, tehnologii ale căror rezultate în intervalul de timp analizat ar fi adăugat la beneficiul estimat cel puțin 10%.
Referitor la adresa 1857/06.12.2013 emisă de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura privind raportarea capturilor de pește transmise către A.N.P.A. în perioada 2009-2013 de către S.C. RO-FISH-M. S.R.L. facem precizarea că această adresă se referă la realizările crescătoriei Limanu și nu la Lacul Hagieni.
Totodată, precizăm că datele transmise privind cantitățile pescuite nu indică modalitățile tehnologice și tehnice care au stat la baza obținerii acestora, și nici nu sunt precizate acțiunile tehnologice anterioare.
Referitor la Buletinele de analiză 1516 și 1517/02.12.2013 emise de către Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, Laborator Calitatea Apelor C., precizăm faptul că acestea indică o situație hidrochimică la data la care au fost realizate, Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, neprezentând o dinamică a parametrilor fizico-chimici ai apei analizate pe perioada pe care s-a extins expertiza, neputând concluziona decât faptul că apa din Lacul Hagieni la data respectivă (perioada de iarnă) se încadra în nivelul de calitate pentru a desfășura activități de acvacultura.
Referitor la Anexa 3 referitoare la fitoplancton și zooplancton prezintă grupele sistematice de fitoplancton și zooplancton cu parametrii ce se încadrează în apele piscicole.
Referitor la Adresa S.C. PESTOM S.A. nr.30/14.03.2013, este o adresă transmisă prin lichidator BEST FINANCE SERVICES S.P.R.L. prin care se precizează faptul că începând cu anul 1991 S.C. PESTOM S.A. C., a administrat amenajarea piscicolă Limanu amplasată în bazinul hidrografic Hagieni-Limanu, județul C., suprafața totală a amenajării piscicole de 117,95 ha formată din: Pepiniera Limanu, Crescătoria Limanu și laz M.. Această amenajare a fost transferată cu titlu gratuit către Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol București în anul 2003 prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr.267/10.04.2003. Totodată, adresa face referire asupra capacității anuale de producție în amenajarea Limanu ca fiind de 50 de tone pește de consum. Speciile care au fost crescute în această amenajare (referire în adresă) sunt crap, caras, ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș).
Constatăm din prezenta adresă că nu se fac referiri la Lacul Hagieni ci la amenajarea Limanu, în suprafață de 117,95 ha și la care se indică o producție de 50 de tone pește de consum. Nu sunt precizate tehnologiile care s-au aplicat pentru susținerea producției specificate. Totodată nu este prezentat niciun program de producție anual sau multianual care să susțină exploatarea celor 117,95 ha în condiții de acvacultura rentabilă.
Reținând culpa totală a pârâtei pentru rezilierea contractului și neexecutarea acestuia, astfel cum a fost stabilit în mod irevocabil, urmează ca aceasta să răspundă pentru daunele suferite de reclamantă.
Conform art. 1439 al. 2 Cod civil, neexecutarea obligatiilor de catre una din parti da dreptul celeilalte parti de a cere – dupa punerea in intirziere a debitorului – rezilierea contractului cu daune-interese (art. 1453 Cod civil).
Art. 1350 C.civ., după ce stabilește în alin. (1) că „orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat", prevede în alin. (2) că „atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii".
De asemenea, cu referire la obligații în general, indiferent de izvorul lor, deci și la obligațiile asumate prin contract, art. 1516 alin. (1) C.civ. afirmă dreptul creditorului „la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligațiilor", iar art. 1530 C.civ. prevede dreptul creditorului „la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației".
Așa cum rezultă din art. 1531 alin. (3) C.civ., creditorul are dreptul nu numai la repararea prejudiciului patrimonial, ci și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
În speță s-a stabilit în mod irevocabil culpa pârâtei pentru neexecutarea și rezilierea contractului, astfel urmează a se analiza întinderea prejudiciului ce trebuie acoperit și legătura de cauzalitate între acestea.
Se reține că despăgubirile acordate creditorului trebuie să acopere atât pierderea efectiv suferită (damnum emergens), cât și câștigul de care creditorul a fost lipsit (lucrum cessans). Mai mult, la stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului (art. 1531 alin. (2) C.civ.) și că debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia, când debitorul va răspunde și pentru prejudiciul imprevizibil în momentul încheierii contractului (art. 1533 fraza I C.civ.), cum este cazul în speță.
Tribunalul va reține prevederile art. 21 alin.1 din convenția încheiată intre părți, prin care “neexecutarea (…) obligatiilor asumate de către una dintre părti dă dreptul partii lezate (….) să pretinda daune interese”.
Potrivit raportului de expertiză întocmit s-a concluzionat că beneficiul nerealizat de către reclamantă în perioada contractuală se ridică la suma de 911.396 lei, expertul ținând seama și de înscrisurile indicate prin decizia Curții de Apel C..
Captura de pește raportată de către agenții economici reprezintă cantitatea de pește pe care aceștia au pescuit-o efectiv și care depinde în mod exclusiv de opțiunea operatorului economic și nu producția totală de pește obținută în lac, astfel, apreciază tribunalul că raportul de expertiză poate fi avut în vedere la stabilirea întinderii prejudiciului suferit de reclamantă.
Pentru angajarea răspunderii pârâtei este necesar să existe și legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta vinovăția producerii acestuia.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, respectiv, urmare a neexecutării obligației de a asigura liniștita și utila posesie a bunului închiriat, nu s-a putut realiza planul de afaceri prefigurat de reclamantă.
În speță este dovedită fără putință de tăgadă vinovăția pârâtei în rezilierea contractului, întinderea prejudiciului și legătura de cauzalitate, astfel sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata prejudiciului efectiv suferit de reclamantă.
Față de considerentele enunțate, tribunalul va admite acțiunea și va obliga pârâta la plata prejudiciului suferit de reclamantă.
Potrivit art. 453 NCPC va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.
PENTRU ACESTE M OTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., ., jud. C., CUI_, nr. de ordine în registrul comerțului J_ în contradictoriu cu pârâta Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral, cu sediul în C., ., nr. 127, jud. C..
Obligă parata Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral la plata către reclamantă, a sumei de 911.396 lei cu titlu de despăgubiri.
Obliga parata Administrația B. de A. Dobrogea-Litoral la plata către reclamantă a sumei de 750 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.06.2015..
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. L. N. M. G.
Tehnoredact.jud.A.L.N./17.07.2015
4 ex.
Emis 2 .>
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 729/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 946/2015. Tribunalul... → |
|---|
