Pretentii. Sentința nr. 926/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 926/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 59/118/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 926/2015
Ședința publică de la 09 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
GREFIER A. N.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect pretentii, formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., .. 2A, pavilion administrativ, ., județ C., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., .. 52, ..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 21.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 28.04.2015, apoi la data de 05.05.2015, când s-au hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra cererii în contencios administrativ de față:
1. Obiectul și părțile litigiului.
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. – Secția contencios administrativ și fiscal, sub nr._, reclamanta .” SRL a chemat în judecată pârâta . solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume:
- 1.299,52 lei - cval.prestații de salubrizare aferente perioadei iulie.2012-august 2012 ;
- 10.870,48 lei - penalități de întârziere în procent de 1% aferente debitului principal, calculate de la scadență și până la 15.12.2014, precum și a penalităților, în continuare, de 1% zi întârziere, calculate de la 16.12.2014 și până la achitarea efectivă a debitului în sumă de 1.299,52 lei.
S-a solicitat, totodată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea demersului judiciar, reclamanta-creditor arată că este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile, care are izvor contractual.
Arată că și-a executat obligațiile asumate prin contractul de prestări servicii înregistrat sub nr.20330EF/8.06.2008, în vreme ce pârâta nu și-a executat obligația corelativă, de plată a contravalorii serviciilor de care a beneficiat în perioada iulie-august 2012.
Susține reclamanta că cele 2 facturi fiscale emise pentru prestațiile efectuate - pe care le anexează cererii, cu valoare însumată 1.299,52 lei nu au fost contestate, dar nici nu a fost onorate la plată, deși datoria este scadentă.
Menționează că necontestarea debitului, în condițiile convenite – potrivit art.14 din contract, echivalează cu acceptarea la plată a facturilor, probează obligația comercială ce îi incumbă pârâtei.
Se mai arată că, tot convențional, părțile au convenit că pentru neexecutarea la scadență a obligației de plată, sunt datorate penalități de 1% pe zi întârziere, raportate la nivelul debitului.
Susține reclamanta că, în raport de disp.art.1270 c.civ. care consacră forța obligatorie a contractelor valabil încheiate, legitimându-se ca titulară a unei creanțe certe, lichide și exigibile este îndreptățită să solicite obligarea pârâtei debitor la îndeplinirea exactă a obligației, respectiv atât plata debitului, cât și a penalităților stabilite convențional al cărui cuantum – de la data scadenței și până la 15.12.2014, este de 10.870,48 lei.
Invocând și faptul că prin disp.art.19 din contract a fost consacrată nu doar clauza penală ci, după cum se menționează în alin.(2) al articolului, s-a prevăzut și posibilitatea ca totalul penalităților să depășească cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, reclamanta arată că este îndreptățită și la plata, în continuare, a penalităților de 1% zi întârziere, de la 16.12.2014 și până la efectiva achitare a debitului.
Prevalându-se și de disp.art.1270 și art.1516 Cod civ., reclamanta apreciază că cererea dedusă judecății întrunește toate condițiile de admisibilitate, că în condițiile în care pârâta nu a înțeles să-și execute de bună voie obligația de plată - debitul devenind cert,lichid și exigibil, justifică pe deplin interesul în promovarea prezentei cereri.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta solicită administrarea probei cu înscrisuri.
1.2. Legal citată, și-a precizat poziția procesuală prin întâmpinare invocând excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., dar și caracterul nefundat al cererii deduse judecății(f. 25-26).
În apărare, susține că nu datorează sumele pretinse de reclamantă, întrucât serviciul a cărui plată se solicită nu a fost prestat, nefiind emise bonuri de confirmare pe care să le fi confirmat și invocă faptul că reclamanta își întemeiază pretențiile pe un contract tipic de adeziune, în cuprinsul căruia se regăsesc o . clauze lovite de nulitate absolută – așa cum prevede art.15 din legea nr.72/2013, adoptată în scopul transpunerii Directivei 2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011.
Nu în ultimul rând, pârâta se apără menționând faptul că nu a fost încunoștințată despre existența facturilor, spre a le putea contestat.
2. Tribunalul,
verificându-și competența de soluționare a pricinii, a reținut spre soluționare cererea, (excepția invocată de pârâtă fiind respinsă prin încheierea din 5.05.2015) a cărei analiză relevă următoarele:
Izvorul creanței invocate de reclamanta-creditor îl constituie contractul de prestare a serviciului de salubrizare, contract sinalagmatic care consacră drepturi și obligații reciproce în sarcina părților semnatare.
Potrivit art.14 din contract:
”1) Factura pentru prestarea serviciului de colectare a deșeurilor municipale se emite cel mai târziu până la data de 30 a lunii, în care prestația este efectuată. Utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data primirii facturii; data emiterii facturii, data predării facturii, în cazul în care este transmisă prin delegat și data scadenței înscrisă pe factura
2). Factura se considera acceptata la plata daca nu a fost contestata in scris in termen de 5 zile de la primire ....
3). Utilizatorul este obligat ca în cazul în care nu a primit factura în termen de 3 zile de la data maximă de emitere stabilită la alin 1, să se prezinte a patra zi, la departamentul comercial al operatorului in vederea ridicarii acesteia, in caz contrar aceasta se considera de drept acceptată la plată .
Din punct de vedere juridic, factura fiscală este un înscris sub semnătură privată prin care se constată, de regulă, executarea unei operațiuni comerciale, respectiv o notă scrisă privind mărfurile vândute sau serviciile prestate în care acestea sunt arătate, indicându-se natura, calitatea, cantitatea, prețul etc.
Factura face dovada împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei, dar, dacă factura este acceptată de destinatar (expres au tacit), ea face dovada și în favoarea emitentului.
Tot convențional, părțile au stabilit că: „ pentru neexecutarea in tot sau in parte a obligațiilor contractuale părțile răspund conform prevederilor dispozițiilor legale in vigoare . Neachitarea facturii la data scadenta atrage penalități de întârziere de 1%/ zi de întârziere calculate la debitul restant . Valoare totala a penalităților poate depăși cuantumul debitului si se constituie venit al operatorului . ..”
Potrivit disp.art.1270 alin.1 Cod civil „ Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”., iar art. 1350 alin.1 Cod civil dispune că ” orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le – a contractat”.
Prin prisma dispozițiilor legale menționate, este de observat că este irelevantă apărarea pârâtei care se prevalează de faptul că toate clauzele contractului au fost redactate și impuse de reclamantă, contractele de adeziune nefiind exceptate de la aplicarea dispozițiilor legale menționate.
Aprecierea pârâtei potrivit cu care o . clauze contractuale sunt abuzive și lovite de nulitate absolută putea fi susținută ca o pretenție concretă de lipsire de eficiență juridică a clauzelor - ce ar fi trebuit concret menționate, fie pe calea unei cereri de chemare în judecată, fie printr-o cerere reconvențională, demers judiciar ce nu a fost inițiat.
Potrivit art. 1516 alin. 1 Cod civil:”creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației . „
Este de principiu că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor contractuale, creditorul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului suferit prin obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentând prețul prestațiilor efectuate și neachitate, dar și prin obligarea debitorului la plata de daune interese.
Daunele interese trebuie să asigure repararea integrală a prejudiciului cauzat, cu condiția să se facă dovada întinderii daunelor suferite ca urmare a neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor.
În general, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligațiilor ce izvorăsc din contracte încheiate între profesioniști poate fi considerată abatere, tocmai pentru că afectează profitul comerciantului.
De aceea, în raporturile contractuale, părțile pot apela la o . măsuri menite să atenueze sau chiar să înlăture riscul neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor, printre acestea regăsindu-se și clauza penală.
Cum părțile și-au însușit clauzele inserate în contract, reclamanta a procedat la calculul penalităților de întârziere, în considerarea clauzei penale, inserată la art.19 din contract.
Cuantumul penalităților – astfel cum a fost determinat prin tabelul anexat cererii introductive, nu a fost contestat de către pârâtă.
Analiza relevă că, pentru perioada de întârziere, corect determinată în raport de scadența fiecăreia din facturi, penalitățile pe zi întârziere erau - la 15.12.2015, în sumă de10.870,48 lei.
Cum obligația de plată nu a fost executată, răspunderea contractuală a pârâtei urmează a fi antrenată prin obligarea sa la plata debitului, dar și a penalitățile de întârziere stabilite convențional, neputând fi valorificate apărările expuse prin întâmpinare care au rămas la nivel de simple afirmații, nesusținute probator – contrar disp.art.249 c.pr.civ.
Culpa procesuală a pârâtei va fi sancționată prin obligarea acesteia – în temeiul art.453 alin.1 NCPC, la plata către reclamantă a sumei de 672 lei - cheltuieli judiciare avansate și dovedite (taxă judiciară de timbru și onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta .” SRL- cu sediul în C., ..2 A, Pavilion Administrativ etaj P, camera 1, CUI_, jud.C. în contradictoriu cu pârâta . - cu sediu în C., ..52, .,at.3,., având număr de înregistrare în Registrul Comerțului J_, CUI_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume:
- 1.299,52 lei - cval. prestații de salubrizare aferente perioadei iulie 2012- august 2012;
- 10.870,48 lei - penalități de întârziere aferente debitului principal, calculate de la scadență și până la 15.12.2014, precum și penalități de 1% pe zi întârziere, în continuare, de la 16.12.2014 și până la achitarea integrală a sumei de 1.299,52 lei.
Obligă pârât la plata către reclamantă a sumei de 672 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. J. N. A. N.
Tehnored.jud.A. N.
4 ex./17.06.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1087/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1571/2015.... → |
|---|
