Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 753/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 753/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 1059/283/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR. 753
Ședința publică din: 10.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
JUDECĂTOR: E. N.
GREFIER: N. L.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta-petentă A. M., domiciliată în P., Cartier P. . Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 171/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria P., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata P. P. - POLIȚIA LOCALĂ P., cu sediul în P., ., J. Dâmbovița, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta-petentă prin avocat I. V., cu împuternicire avocațială . nr._/2014, emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/2014, aflată la fila 22, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că cererea de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în temeiul art. 28 din OUG nr. 80/2013, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și alte incidente de soluționat, tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelanta-petentă, prin avocat, având cuvântul, arată că judecătorul fondului a procedat la o greșită interpretare a probelor administrate în cauză, că s-a reținut greșit că mai fusese amendată în anul 2012 pentru o faptă similară, că martorul N. V. se afla în relații de dușmănie cu petenta și acesta a venit după momentul săvârșirii contravenției. Precizează că judecătorul trebuia să dea credibilitate martorului Ș. C. care asistase la întreaga situație. Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii și desființării procesului-verbal; fără cheltuieli.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în temeiul art. 482 coroborat cu art. 394 NCPC, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. la data de 12.06.2013 sub nr._, astfel cum a fost precizată la data de 16.07.2013, petenta A. M. a contestat procesul-verbal de contravenție . prim-puc nr.1460 din 26.05.2013, întocmit de P. P. - Poliția locală P., prin care a fost sancționata cu amendă în cuantum de 200 lei.
In motivarea plangerii petenta arata că in ziua de 26.02.2013 a venit acasa de la priveghiul mamei sale, moment in care cumnatul sau A. I. a
insultat-o si amenintat-o cu un cutit și de frica a anuntat organele de politie. Cat timp cumnatul său i-a adus injurii s-a aflat în gospodăria personală. Dupa cateva zile a primit procesul verbal contestat, prin care a fost sancționata contraventional pentru o fapta care nu a avut loc. Petenta arată și că este în dușmănie cu martorul N. V. acesta nefiind de față în data de 26.05.2013. A mai precizat că este în ceartă cu cumnatul său din cauza neînțelegerilor privind moștenirea soțului său decedat.
Prin sentinta civila nr.171 pronuntata la 26.02.2014 Judecatoria P. a respins plangerea petentei. Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petenta nu a invocat cauze de nulitate relativă care să afecteze legalitatea actului constatator și sancționator contestat, criticand doar situația de fapt reținută în sarcina sa.
A mai retinut instanta de fond ca situația de fapt reținută în actul sancționator se coroborează și cu declarația martorului Neacsa V. inlaturand declarația martorului încuviințat petentei, pe care o apreciază ca fiind nesinceră, în contradicție cu celelalte probe administrate.
In privinta sanctiunii instanta a considerat ca aceasta este corect individualizata, tinand cont de gradul de pericol social al faptei savarsite, de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de celelalte date înscrise în procesul-verbal și de faptul că petenta nu se află la prima abatere de acest gen.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel petenta aratand ca instanta trebuia sa ia in considerare declaratia martorului S. C. si nu pe a martorei Neacsa V. cu care se afla in dusmanie. Mai arata aceasta ca martora Neacsa nu a fost prezenta la momentul discutiilor cu A. fiind prezenta numai la momentul intocmirii procesului verbal. Pe de alta parte scandalul a pornit de la numitul A. care se afla in stare de ebrietate si pe fondul unor neintelegeri mai vechi, nefiind corecta invocarea unei sanctiuni mai vechi de un an de catre instanta.
Intimata a depus la dosar o intampinare prin care solicita respingerea apelului aratand ca nu are relevanta existenta unei posibile relatii de dusmanie cu martora Neacsa atata vreme cat aceasta a fost martora la incident, iar declaratia martorului S. a fost corect inlaturata de instanta aceasta fiind nesincera si in contradictie cu celelalte probe.
Examinând sentința apelata, prin prisma motivelor de apel, a susținerilor părților și a actelor de la dosar, precum și a textelor de lege incidente în cauză, tribunalul reține că apelul nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 34 din OG nr.2/2001 instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii. Iar potrivit art. 47 din aceeasi lege, dispozitiile acesteia se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura civila, dupa caz.
Astfel, instanta apreciaza ca in conformitate cu jurisprudenta CEDO (spre exemplu cauza Ozturk c. Germaniei), normele ce sanctioneaza contraventii au o natura penala, motiv pentru care judecarea unor astfel de cauze trebuie sa asigure respectarea garantiilor prevazute de art. 6 (în materie penala), din Conventie. În acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala, statuând ca, legislatia contraventionala din România intra sub incidenta art. 6 (în materie penala) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).
Tot Curtea de la Strasbourg a statuat în cauza Salabiaku c. Frantei si Pham Hoang c. Frantei ca prezumtiile de fapt si de drept sunt compatibile cu art. 6, din Conventie, daca sunt îndeplinite cumulativ conditiile: 1. sa fie utilizate în limite rezonabile, care sa tina seama de importanta mizei (pentru învinuit), precum si de garantarea dreptului la aparare; 2. acestea nu opereaza automat (nu sunt absolute), iar cel în defavoarea caruia opereaza acestea (contestatorul) are la îndemâna mijloace de proba variate pentru a putea dovedi faptul ca sunt neîntemeiate.
Raportat la aceste conditii se observa ca prezumtia de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul-verbal de contraventie, potrivit legislatiei române, este fara îndoiala compatibila cu art. 6 din Conventie, întrucât, natura prezumtiei de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie este relativa, putând fi rasturnata prin orice mijloc de proba prevazut de lege, asigurându-se în acest fel respectarea dreptului la aparare al contestatorului. În acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003). Tribunalul considera ca probele trebuie analizate corelat, în ansamblul lor, astfel încât hotărârea să se întemeieze pe toate probele cauzei. Or din toate probele dosarului, inclusiv din declaratia martorului S. reiese ca a avut loc un incident intre petenta si numitul A., ca exista o stare conflictuala intre acestia si ca petenta nu a provocat scandal, fara insa ca martorul sa precizeze in mod concret ce anume a facut petenta si care a fost conduita acesteia in incidentul respectiv. De asemenea acelasi martor a declarat ca nu cunoaste ca petenta sa se afle in relatii de dusmanie cu martorul Neacsa si ca acesta ar fi ajuns la fata locului dupa plecarea petentei. Asa cum reiese din rapoartele intocmite de catre organele de politie, petenta „..tipa si urla..”, iar incidentul a durat si dupa plecarea acestora fapt atestat de martorul Neacsa care a aratat ca discutia mai aprinsa dintre petenta si A. se auzea din .="pj"> În aceste conditii, instanta considera ca nu se pot retine sustinerile apelantei cu privire la existenta lipsa unui incident si a faptei contraventionale atata vreme cat din probele de la dosar reiese o cu totul alta situatie in sensul celor retinute in procesul verbal de contraventie contestat.
In ceea ce priveste sanctiunea mai veche, tribunalul apreciaza ca instanta de fond a facut referire la aceasta referindu-se la individualizarea sanctiunii, in ceea ce priveste aplicarea unei amenzi si nu a avertismentului.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul apreciază că apelul declarat nu este fondat, urmând a fi respins, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă si a pastra hotararea atacata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta-petentă A. M., domiciliată în P., Cartier P. . Dâmbovița, având CNP_, împotriva sentinței nr. 171/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria P., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata P. P. - POLIȚIA LOCALĂ P., cu sediul în P., ., J. Dâmbovița.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.12.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
B. G. E. N. N. L.
Judecător fond M. D.
Judecătoria P.
Dosar nr._
Red. BG / NGL
4 ex./ 14.01.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1052/2014. Tribunalul... | Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... → |
|---|
