Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 27/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 27/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 1083/315/2012
DOSAR NR._ /2912 plângere contravențională
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.27
Ședința publică din 15 ianuarie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - G. C.
JUDECĂTORI - M. D.
- N. E.
GREFIER - V. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1409/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata petiționară C. (fostă G.) A. N., cu domiciliul în București, .-149,., ., intimați fiind R. A. Registrul Auto Român, cu sediul în București, Calea Griviței, nr. 391,A, sector 1 și I. G. al Poliției Române – Direcția Rutieră, cu sediul în București, .. 83-85, sectorul 5.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 1591 (4) Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece cauza în temeiul art. 34 (2) din OG nr. 2/2001.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art. 242 Cod procedură civilă constată recursul în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1872/27 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, a fost admisă excepția de necompetență teritorială și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerii contravenționale formulată de petiționara G. A. N., în contradictoriu cu intimata CNADNR SA CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Găești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._ /20 aprilie 2012, iar prin sentința civilă nr. 1409/25 iunie 2013, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a I.G.P.R. - I. G. al Poliției Române - Direcția Rutieră, invocată din oficiu.
Prin aceeași sentință, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei R. A. Registrul Auto Român, invocată de intimată.
A fost admisă plângerea formulată de petenta C. (fostă G.) A. N., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, dispunând anularea procesului verbal de contravenție . nr._/19.12.2011.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/19.12.2011, întocmit de agentul constatator T. Steluța din cadrul CNADNR, în temeiul art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 250 lei și a fost obligată la plata c/val tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, reținându-se că la data de 27 iunie 2011, ora 17.05, autovehiculul cu nr. de înmatriculare _ aparținând petentei, a circulat pe autostrada A1, km 70 + 460 m, localitatea P., județul Dâmbovița, fără a deține rovinietă valabilă.
Prin cererea modificatoare depusă la data de 18.02.2013, petenta a lărgit cadrul procesual chemând în judecată alături de intimata CNADNR și intimații R. A. Registrul Auto Român, I.G.P.R.- I. G. al Poliției Române - Direcția Rutieră.
La termenul din 25.06.2013 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului G. al Poliției Române - Direcția Rutieră, chemată în judecată de petentă prin cererea completatoare, excepție ce a fost admisă, ca și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Registrul Auto Român, invocată prin întâmpinarea depusă de această intimată.
Instanța de fond a constatat că, față de organul care a emis procesul verbal de contravenție, CNADNR - CESTRIN și față de dispozițiile art. 33 din OG nr. 2/2001 care stabilesc cadrul procesual, nu se justifică în speță calitatea procesuală pasivă a celor două intimate în plângerea împotriva procesului verbal de contravenție.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că a fost comunicat petentei pe hârtie, iar nu în format electronic, nesemnat de agentul constatator. Procesul verbal poartă mențiunea că a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001.
Instanța de fond mai reține că procesul verbal a fost comunicat contravenientului în copie, potrivit art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001, varianta tipărită pe hârtie a procesului verbal echivalând cu o copie a procesului verbal. Chiar dacă o astfel de comunicare, în copie, răspunde exigenței legale privind comunicarea procesului verbal, instanța nu se poate raporta la această copie pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate în privința procesului verbal de contravenție.
Potrivit art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța este obligată să verifice dacă procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal, nulitate ce se constată și din oficiu. Printre mențiunile prevăzute de textul legal este și existența semnăturii agentului constatator.
Având în vedere că procesul verbal poartă mențiunea că a fost semnat electronic, instanța reține că acest proces verbal putea fi întocmit exclusiv în formă electronică, potrivit Legii nr.455/2001. Potrivit art.4 pct.3 din Legea nr. 455/2001, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de autentificare. Potrivit art. 4 pct. 3 coroborat cu art. 5 din Legea 455/2001, instanța a reținut că în cauză este vorba de o semnătură electronică extinsă, așa cum a afirmat și intimata în întâmpinarea depusă la dosar.
La data de 09.10.2013, intimata CNADNR SA - CESTRIN a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs depuse în scris la dosarul cauzei, recurenta intimată a invocat faptul că instanța de fond, în mod eronat, a apreciat că procesul verbal contestat nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de OG nr. 2/2001, reținând că lipsește semnătura agentului constatator.
Se reține că, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Nici o dispoziție nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie; conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
În plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Au fost invocate dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, care prevăd că „ fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR SA.
De asemenea, nu se poate reține culpa procesuală a CNADNR SA CESTRIN, deoarece autovehiculul intimatei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat că pentru autoturismul acesteia nu există rovinietă valabilă.
Pe cale de consecință, se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
La data de 29.10.2013, R. A. Registrul Auto Român, solicită a se avea în vedere că nu poate avea calitate de pârât, întrucât nu este organul constatator al contravenției, a fi menținute dispozițiile sentinței referitoare la lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte în prezenta cauză.
Prin întâmpinarea formulată, la data de 04.11.2013, I.G.P.R. București solicită menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, în ceea ce privește constatarea lipsei calității procesuale pasive a IGPR.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
În primul rând tribunalul amintește că în cauză, sunt incidente disp. art. 3041 din C.pr.civ. (adoptat în anul 1865), astfel că analiza instanței de control judiciar nu va fi limitată doar la motivele de casare prev. de disp. art. 304 C.pr.civ., instanța putând să analizeze cauza sub toate aspectele.
Așa fiind tribunalul constată că în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, realizând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 17 din actul normativ menționat, prin sancționarea cu nulitatea absolută a procesului verbal contestat, pentru lipsa unor elemente esențiale ale acestuia, cu referire la lipsa semnăturii agentului constatator.
Contrar susținerilor recurentei expuse în dezvoltarea motivelor din cererea de recurs, tribunalul reține că procesului verbal de contravenție contestat, nu îi sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică întrucât, procesul-verbal de contravenție constituie o specie a actului administrativ, fiind astfel un act de drept public cu o evidentă natură de act autentic, acesta neputând fi încheiat decât în condițiile și doar de persoanele strict abilitate de lege.
Dispozițiile art. 1171 si art. 1173 din vechiul cod civil (dispoziții aflate în vigoare până la data de 15.02.2013 potrivit art. 230, lit. a din Legea nr. 71/2011, aplicabile în cauză) diferențiau actul sub semnatură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public abilitat în acest sens (în prezent înscrisul autentic fiind reglementat de disp. art. 269 din N.c.pr.civ.).
Procesul verbal de contravenție are un astfel de caracter de act autentic câtă vreme acesta nu poate fi încheiat decât de către o persoană, agent constatator, care să fie abilitat prin lege și învestit să exercite o astfel de activitate ce implică autoritatea publică a statului, situație ce rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care „Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori”.
Pe de altă parte, potrivit art. 9, alin. 1, lit. a și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 (actul normativ care prevede și sancționează contravenția reținută în procesul verbal contestat) „(1)Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 se fac de catre: a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.; (2) Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Aceste prevederi speciale ale O.G. nr. 15/2002 în raport cu reglementarea de drept comun dată de O.G. nr. 2/2001 în materie de contravenții, permit, prin excepție, ca doar constatareacontravențiilor prevăzute și sancționate de O.G. nr. 15/2002 să poată fi realizată și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, situație ce trebuie obligatoriu consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, nu și întocmirea procesului verbal de contravenție sub forma unui înscris în format electronic ori semnarea electronică a unui astfel de act.
Astfel, prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică invocată de către recurentă, respectiv prin prevederile art. 1 din acest act normativ, legiuitorul a stabilit fără echivoc domeniul său de aplicare, statuând că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Din interpretarea acestui text rezultă în mod evident faptul că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Prin disp. art. 4 din același act normativ, sunt definite o . concepte, tocmai pentru a conferi actului legii un grad cât mai ridicat de claritate și predictibilitate, avându-se în vedere nivelul tehnic relativ ridicat al acesteia.
Sunt astfel definite noțiunile de:
- date în formă electronică - „reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice”;
- înscrisul în formă electronică - „o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”;
- semnătură electronică - „date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare”.
Ori procesul-verbal de contravenție contestat, astfel cum a fost comunicat intimatei-petente, nu reprezintă un înscris în format electronic în sensul disp. art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001, astfel încât acestuia să-i poată fi atașată sau logic asociată o semnătură electronică.
Nici o dispoziție a Legii nr. 455/2001, a actului sancționator avut în vedere la întocmirea procesului verbal contestat, respectiv O.G. nr. 15/2002, ori a reglementării de drept comun în materie de contravenții, respectiv O.G. nr. 2/2001, nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții și nici posibilitatea întocmirii acestui act sub forma unui înscris în formă electronică.
Prin urmare procesului verbal de contravenție nu îi pot fi aplicabile nici dispozițiile art. 6-7 din Legea nr. 455/2001 invocate de recurentă, relative la efectul similar unui act autentic, efect recunoscut doar înscrisului în formă electronică cãruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, semnătură care să fie recunoscută de cãtre cel cãruia i se opune.
Așadar, în mod legal instanța de fond, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, a dispus anularea procesului verbal contestat, consecința fiind aceea a exonerării petentei de plata amenzii contravenționale aplicate și de la obligația de plată a tarifului de despagubire.
Față de cele ce preced, se concluzionează că soluția instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1409/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata petiționară C. (fostă G.) A. N., cu domiciliul în București, .-149,., ., intimați fiind R. A. Registrul Auto Român, cu sediul în București, Calea Griviței, nr. 391,A, sector 1 și I. G. al Poliției Române – Direcția Rutieră, cu sediul în București, .. 83-85, sectorul 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. C. M. D. N. E.
Grefier,
V. M.
Judecător fond- C. C.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red.- DM
Ex.2/14.02.2014
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 472/2014.... → |
|---|
