Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 382/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 382/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 2032/232/2014
Dosar nr._ apel -plangere contravetionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 382
Ședința publică din data de 6 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte – M. D.
Judecător –G. C.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul petent H. C., cu domiciliul în comuna Glăvile, ., împotriva sentinței civile nr.1411/15.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița prin împuternicit IPJ Dâmbovița cu sediul in mun. Targoviste, ., nr. 64, judet Dambovita.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când a fost amânată pronunțarea la data de 6 mai 2015, tribunalul pronunțând următoarea soluție.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. nr.1411/15.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul H. C., în contradictoriu cu intimatul IGPR – SPA- BPA1.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._/15.05.2014 întocmit de agent constatator din cadrul IGPR – SPA – BPA1, în temeiul art. 44 alin. 2, art. 99 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 7 din OUG nr. 195/2002, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă de 170 lei și 2 puncte de penalizate, reținându-se că la data de 15.05.2014, ora 07,05, pe autostrada A1, km 73, calea 2, a condus auto Opel cu nr._ fără a folosi luminile de întâlnire.
Procesul verbal a fost întocmit în prezența petentului care a semnat și a precizat în scris că a avut luminile aprinse, martor fiind_ care a fost lăsat să plece.
Plângerea a fost formulată cu nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, având în vedere că petentul a semnat procesul verbal atacat, dar a refuzat să îl primească de la agentul de poliție.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, trecând la verificarea legalității procesului verbal, instanța a constatat că în cauză nu există nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din același act normativ. Astfel, procesul verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite, data comiterii acestora și semnătura agentului constatator. Numele contravenientului este corect trecut „H.” și de asemenea, CNP-ul acestuia este corect trecut, respectiv_.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că prin plângerea formulată, petentul deși a contestat situația de fapt reținută de agentul constatator în procesul verbal atacat, nu a prezentat nici o dovadă în acest sens.
Fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată direct și nemijlocit de agentul constatator, iar în cauză nu a fost prezentată nicio dovadă din care să rezulte netemeinicia celor reținute în procesul verbal atacat. În această situație, prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal nu a fost răsturnată de petent, sarcina probei revenindu-i acestuia.
Conform art. 44 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, în circulația pe autostrăzi conducătorii de autovehicule sunt obligați să folosească și în timpul zilei luminile de întâlnire, încălcarea acestei obligații constituind contravenție sancționată de art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. a, pct. 7 din același act normativ, cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni și 2 puncte penalizare.
Față de acestea, instanța a constatat că situația de fapt reținută în actul constatator corespunde realității, iar sancțiunea aplicată este în limitele legale și proporțional cu gradul de pericol social al faptei și, în aceste condiții, plângerea petentului este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul H. C. care a solicitat casarea sentinței apelate și anularea procesului verbal de contravenție . nr._ emis de IGPR – Secția Autostrăzi, Biroul A1.
În motivele de apel a susținut că respingerea plângerii sale s-a făcut printr-o motivare nelegală și fără a se ține cont de probele de la dosar. Mai arată că în motivare, se precizează că a depus plângerea contravențională cu nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG nr. 2/2001, dar acest fapt este nereal, pentru că el avea dreptul de a formula plângerea în termen de 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului verbal de contravenție . De asemenea susține că nu se motivează de instanță când a primit procesul verbal și că este dreptul său de a refuza primirea acestuia de la agentul constatator, urmând a-i fi comunicat prin poștă, motive pentru care motivarea că a depus plângerea cu nerespectarea termenului de 15 zile deoarece a refuzat să primească procesul verbal de contravenție, este nelegală.
Susține în continuare apelantul petent că sunt nelegale și neadevărate precizările din motivarea sentinței în care se arată că numele este trecut corect „ H.”, de asemenea și CNp-ul, precum și faptul că nu a prezentat nicio dovadă despre situația de fapt, invocând în motivarea nelegalității Decizia nr. 70/21 februarie 2013 a Curții Constituționale.
Apelantul petent susține că a în procesul verbal de contravenție numele său este menționat „ Modoroagă”, iar CNP-ul nici nu se înțelege și, analizând cele două procese verbale . nr._ care i-au fost comunicate ( unul depus de el, iar celalalt depus de IPJ Dâmbovița odată cu întâmpinarea) se observă clar că numele său este scris incorect „ Modoroagă”, iar CNP-ul nu îi aparține, astfel că se impune anularea procesului verbal de contravenție, conform art.16 și 17 din OG 2/2001.
În ceea ce privește situația de fapt, apelantul petent susține că instanța era obligată să administreze probe, că el a precizat cu bună credință numărul de înmatriculare al autoturismului_, al cărui șofer putea fi chemat ca martor. Precizează în continuare că atunci când el a fost oprit, agentul constatator se afla lângă autoturismul menționat, care era staționat în partea stângă, a autostrăzii ce duce în satul I., astfel că nu putea să observe nimic, datorită înălțării străzii.
Apelantul petent susține că nu este adevărat ce s-a menționat în raportul de la fila 7, că i s-a înmânat exemplarul nr. 2 al procesului verbal, pentru că acesta a fost primit la domiciliul său de Poliția Glăvile după ce a fost trimis de poștă la Poliția Găești.
La data de 9.02.2015 intimatul IPJ Dâmbovița a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului astfel cum a fost formulat cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic.
În motivare a susținut că procesul-verbal de contravenție ., nr._/15.05.2014 a fost comunicat contravenientului la data de 15.05.2014 căci aceasta a luat la cunoștință de procesul verbal de contravenție, a semnat procesul verbal de contravenție și primind o copie a procesului verbal de contravenție. Deci, coroborând data cererii de chemare în judecată (17.06.2014) cu data comunicării procesului verbal de contravenție (15.05.2014) rezultă faptul că cererea de chemare în judecată a fost tardiv introdusă și în temeiul art. 249, alin. 1 din codul de procedură civilă solicită ca reclamantul să facă dovada că nu a primit procesul verbal de contravenție și că 1-a primit prin poștă.
Mai arată intimatul că susținerea reclamantului că a fost sunat de factorul poștal să-1 anunțe și să-1 întrebe dacă a primit un plic de la Poliția Găești invocată în susținerea plângerii contravenționale, este neadevărată și nu are temei deoarece nu avea de unde să știe factorul postal numărul de telefon al reclamantului, totodată, comunicarea procesului verbal de contravenție nu putea fi făcută de Poliția Găești deoarece sancțiunea a fost aplicată de un agent de poliție din cadrul IGPR - Poliție Al fiind evident că aceste apărări sunt de circumstanță și neadevărate și ar fi putut fi luate în seamă doar în situația în care acestea ar fi fost susținute de alte probe pertinente, concludente și utile cauzei.
Pe fondul cauzei, intimatul arată că fapta reclamantului au fost constatată, in mod direct si nemijlocit, prin propriile simțuri de către agentul constatator și în aceste condiții, revine reclamantului obligația de a aduce probe cu care sa răstoarne prezumția de legalitate si veridicitate de care se bucura procesul verbal de contravenție ca act autentic încheiat de un reprezentant al statului aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu. Reclamantul a avut o atitudine pasivă, nu propune probe în sprijinul afirmațiilor sale și se mulțumește numai să afirme că cele consemnate în procesul - verbal de contravenție nu sunt reale, dar simpla susținere ca nu a încălcat regulile de circulație pentru care a fost sancționat nu este suficienta pentru a înlătura prezumția de legalitate si veridicitate de care se bucura procesul verbal de contravenție.
Intimatul susține că în materia contravențiilor în domeniul asigurării ordinii și liniștii publice prin soluția pronunțată la data de 3 aprilie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cauza N. G. contra României (cererea nr._/05), constând în aceea că statul român a respectat exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special sub aspectul prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, dar aplicabilă și în domeniul contravențional.
Se mai arată că instanța de fond a reținut faptul că în procesul-verbal contestat este trecut corect numele „ H." precum și CNP contravenientului și, cu toate acestea, analizând însă situația în lumina prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001, consideră că procesul-verbal de constatare a contravenției nu este lovit de nulitate absolută ci, în cazul unor neregularități cum ar fi (ilizibilitatea) a CNP-ului contravenientului, ilizibilitatea numelui contravenientului sancțiunea ce ar putea fi incidență este nulitatea relativă în măsura în care reclamantul ar face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturata altfel, decât prin anularea actului sancționator, or reclamantul nu a făcut aceasta dovada.
La data de 3.03.2015 apelantul petent a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat în esență, susținerile din cererea de apel.
Apelantul petent a depus la dosar la data de 9.04.2015 note de ședință, iar la data de 5.05.2015 concluzii scrise.
Examinând sentința în baza motivelor de apel, a probelor administrate la instanța de fond și a temeiurilor de drept invocate, tribunalul reține următoarele.
Prin sentința civilă nr. nr.1411/15.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul H. C., în contradictoriu cu intimatul IGPR – SPA- BPA1.
În considerentele acestei sentințe, s-a reținut plângerea a fost formulată cu nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, având în vedere că petentul a semnat procesul verbal atacat, dar a refuzat să îl primească de la agentul de poliție.
Cu toate acestea, constată tribunalul, prin soluția pronunțată, instanța nu a dat eficiență tardivității plângerii contravenționale ci a analizat cauza, pe fond.
La termenul din 29 04. 2015, instanța a pus în discuția părților excepția tardivității plângerii contravenționale, urmând a soluționa această excepție cu prioritate, având în vedere disp. art. 248 din Codul de procedură civilă.
Sub aspectul tardivității plângerii contravenționale, se constată aplicabilitatea disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmânării sau comunicării acestuia.
În cauză, petentului – apelant i s-a comunicat procesul – verbal de contravenție la data constatării faptei contravenționale, 15 05.2014, aspect consemnat și în cuprinsul acestuia.
Mențiunea „refuză”, de care amintește partea, susținând că a refuzat primirea procesului – verbal, este menționată la rubrica „înștiințare de plată”. Mai mult, petentul pretinde că procesul-verbal i s-a comunicat ulterior încheierii acestuia, și că ” i s-a adus de către poliție”, însă fără a administra dovezi în acest sens.
Contrar celor pretinse de către petentul – apelant, procesul – verbal de contravenție contestat, poartă numele acestuia, acela „H. C.” iar nu „Modoroagă” cum se pretinde. De asemenea, CNP – ul menționat în actul sancționator ca aparținând petentului – apelant, corespunde cu CNP - ul cuprins în cartea de identitate a părții.
Pentru aceste motive, instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată cu încălcarea disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicabilă fiind aceea a tardivității.
Constatând că prima instanță a judecat cauza în fond iar instanța de apel a reținut existența unui motiv de nulitate a hotărârii având în vedere că s-a reținut tardivitatea plângerii contravenționale, devin aplicabile disp. art. 480 alin. 6 din Codul de procedură civilă.
Potrivit aceste dispoziții, „când se constată că există un alt motiv de nulitatea decât cel prevăzut de la alin. 5 (alin. 5 se referă la necompetența instanței) iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată în fața primei instanțe și hotărârea atacată, va reține procesul spre judecare, pronunțând o hotărâre susceptibilă de recurs, dacă este cazul.”
Având în vedere aceste dispoziții, instanța va admite admite apelul formulat de apelantul petent H. C., împotriva sentinței civile nr.1411/15.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, va admite excepția tardivității plângerii contravenționale, va anula în tot sentința atacată și va respinge plângerea contravențională formulată de petentul H. C., cu domiciliul în comuna Glăvile, . împotriva procesului verbal . nr._/15.05.2014 întocmit de agent constatator din cadrul IGPR – SPA – BPA1, ca tardiv formulată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul petent H. C., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.1411/15.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița prin împuternicit IPJ Dâmbovița cu sediul in mun. Targoviste, ., nr. 64, judet Dambovita.
Admite excepția tardivității plângerii contravenționale.
Anulează în tot sentința atacată și respinge plângerea contravențională formulată de petentul H. C., cu domiciliul în comuna Glăvile, . împotriva procesului verbal . nr._/15.05.2014 întocmit de agent constatator din cadrul IGPR – SPA – BPA1, ca tardiv formulată
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2015.
Președinte,Judecător,
M. D. G. C.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. DM
Tehnored.AB/ DM
5ex/ 15.06.2015
Dosar nr._
Judecătoria Găești
Judecator fond – N. M. E.
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 696/2015. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 706/2015.... → |
|---|
