Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 696/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 696/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 2015/120/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 696
Ședința publică din data de 18 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. E.
GREFIER: R. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire a sentinței nr.937/2.06.2014 pronunțată în dosarul nr._, formulată de revizuienta S. V., domiciliată în Târgoviște, ..33, ., județul Dâmbovița, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. A. G., cu sediul în Târgoviște, . ., în contradictoriu cu intimații Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, ..22, județul Prahova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..166, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, ., sector 5 și Administrația F. pentru Mediu cu sediul în București, ..294, corp A, sector 6,
Cererea timbrată cu suma de 100 lei taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței nr._/22.04. 2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul, stadiul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise din partea reclamantei.
Tribunalul, constată cererea de revizuire a sentinței nr.937/2.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ în stare de judecată și rămâne în deliberare .
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, revizuienta S. V., domiciliată în Târgoviște, ..33, ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la av. A. G., cu sediul în Târgoviște, . ., ., în contradictoriu cu intimații Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, ..22, județul Prahova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ..166, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, ., sector 5 și Administrația F. pentru Mediu cu sediul în București, ..294, corp A, sector 6, a solicitat revizuirea sentinței nr. 937/2.06.2014 pronunțată în dosarul nr._, prin care a fost respinsă cererea de restituire a timbrului de mediu.
În fapt, se susține că sentința menționată încalcă dreptul european pentru următoarele motive:
Prin decizia preliminară a CJUE pronunțată în cauza C-76/14 M. M. vs. Instituția Prefectului s-a decis ca: ,, art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă; că se opune ca statul membru respectiv să scutească de aceasta taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.
Se arată că, întrucât Legea nr.9/2012 cât și OUG nr.9/2013 scuteau de plata taxei respective autovehiculele deja înmatriculate în România pentru care anterior se plătise taxa specială de primă înmatriculare, taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante, rezultă că atât taxa pentru emisii poluante cât și timbrul de mediu reglementat de OUG nr.9/ 2013 sunt incompatibile cu dreptul european și sunt supuse restituirii.
În drept, cererea este întemeiată pe disp. art. 21 Legea nr.554/2004.
Examinând cererea în raport de motivele invocate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține cele ce vor urma.
Potrivit art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituția României, republicată.
Din interpretarea dispoziției legale redate mai sus rezultă că, pentru a fi admisibilă o astfel de cerere de revizuire este necesar să existe o legătură directă între obiectul hotărârii pronunțată anterior de instanța națională și problema de interpretare a dreptului comunitar dezlegată ulterior prin hotărârea C.J.U.E. invocată în susținerea cererii de revizuire, respectiv între soluția dată prin sentința nr. 467/11.03.2014 suspusă revizuirii și hotărârea C.J.U.E. pronunțată în cauza C-76/14 M. M. vs. Instituția Prefectului – S.P.C.R.P.C.Î.V, în sensul că hotărârea definitivă și irevocabilă să fi fost dată cu încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, încălcare care să fi fost constată prin hotărârea prliminară invocată în susținerea cererii de revizuire.
Or, prin această hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că „- nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă,
- că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”.
În considerentele acestei hotărâri, respectiv în paragrafele 41-43, s-a reținut că:
„41. Spre deosebire de taxa specială percepută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 30 iunie 2008, de taxa pe poluare percepută în temeiul OUG nr. 50/2008 în perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 12 ianuarie 2012 și de taxa pe poluare percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, în forma aplicabilă în perioada cuprinsă între 13 ianuarie 2012 și 1 ianuarie 2013, taxa pe poluare percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, în forma aplicabilă în perioada următoare până la 14 martie 2013 și care este pertinentă în cauza principală, se aplica potrivit aceleiași metode de calcul, pe de o parte, autovehiculelor rulate provenite din alte state membre cu ocazia primei lor înmatriculări în România și, pe de altă parte, autovehiculelor deja înmatriculate în România cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra acestor autovehicule rulate în acest stat membru, în cazul în care la momentul înmatriculării lor în statul membru menționat nu se plătise nicio taxă.
42. În consecință, sarcina fiscală care decurge din Legea nr. 9/2012, în forma aplicabilă în perioada pertinentă în cauza principală, era aceeași pentru contribuabilii care au cumpărat un autovehicul rulat provenit dintr‑un alt stat membru decât România și care solicită înmatricularea lui în acest din urmă stat membru și pentru contribuabilii care au cumpărat în România un autovehicul rulat care fusese înmatriculat în acest stat anterior datei de 1 ianuarie 2007 fără să fi fost plătită vreo taxă și pentru care trebuia să se facă prima transcriere a dreptului de proprietate, dacă acest din urmă autovehicul era, la momentul perceperii taxei instituite de Legea nr. 9/2012, de același tip și avea aceleași caracteristici și aceeași uzură ca și autovehiculul provenit dintr‑un alt stat membru.
43. Din considerațiile de mai sus rezultă că un regim de taxare, precum cel în discuție în litigiul principal, este neutru față de concurența dintre autovehiculele rulate provenite din alte state membre decât România și autovehiculele similare naționale deja înmatriculate în statul membru vizat fără să fi fost plătită o taxă în acest scop”.
Se poate constata cu ușurință faptul că, prin hotărârea pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-76/14, instanța europeană nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra compatibilității taxei introduse prin O.U.G. nr. 9/2013 cu dispozițiile art. 110 din TFUE, astfel că, din această perspectivă, nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp. art. art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pe de altă parte tribunalul amintește că, ulterior datei de 14 martie 2013, Legea nr. 9/2012 a fost înlocuită cu O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule fiind înlocuită cu timbrul de mediu pentru autovehicule, acest nou act normativ păstrând regimul de aplicare stabilit prin Legea nr. 9/2012, în forma aplicabilă în perioada 01 ianuarie 2013 până la 14 martie 2013, în sensul că aceasta se aplică atât aplică potrivit aceleiași metode de calcul, pe de o parte, autovehiculelor rulate provenite din alte state membre cu ocazia primei lor înmatriculări în România și, pe de altă parte, autovehiculelor deja înmatriculate în România cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra acestor autovehicule rulate în acest stat membru, în cazul în care la momentul înmatriculării lor în statul membru menționat nu se plătise nicio taxă.
Or, în condițiile în care regimul introdus prin O.U.G. nr. 9/2013 este similar celui reglementat anterior prin Legea nr. 9/2012, în forma aplicabilă în perioada 01 ianuarie 2013 până la 14 martie 2013, este greu de susținut faptul că soluția dată de instanța națională prin sentința supusă revizuirii ar constituii o încălcare a dreptului comunitar, respectiv a art. 110 din TFUE.
Prin urmare, sub acest aspect, tribunalul constată că, soluția dată de instanța națională prin sentința nr. 467/11.03.2014 suspusă revizuirii, în ceea ce privește analiza compatibilității cu dreptul comunitar, a dispozițiilor art. 110 din TFUE cu dispozițiile naționale vizând instituirea timbrului de mediu pentru autovehicule, taxă percepută în temeiul O.U.G. nr. 9/2013, apare ca fiind în concordanță deplină cu soluția dată de C.J.U.E. prin hotărârea pronunțată în cauza C-76/14, aceasta întrucât Curtea a statuat că „nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă”..
Faptul că C.J.U.E a statuat prin aceiași hotărâre că, „se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii” nu produce vreo influență asupra soluției adoptate prin sentința supusă revizuirii întrucât, această problemă de aplicare a dreptului comunitar nu a fost incidentă în cauza dedusă judecății în fața instanței naționale în condițiile în care, obiectul cererii a vizat doar restituirea taxei vizând timbrul de mediu pentru autovehicule, achitată de revizuientă la data de 23.07.2013, cerere ce întemeiată pe pretinsa incompatibilitate a obligației de plată a acestei taxe cu art. 110 din TFUE, și nu o eventuală scutire de la plata acesteia.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge cererea de revizuire.
Văzând și disp. art. 513 alin. 5 din Noul Cod de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S. V., domiciliată în Târgoviște, ., ., județul Dâmbovița și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat A. G. din Târgoviște, ., ., ., în contradictoriu cu intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița
Pronunțată în ședință publică din 18.06.2015.
PREȘEDINTE Grefier
F. E. R. M.
Red.EF/tehn.RM/7 ex/20.07.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 658/2015. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 382/2015.... → |
|---|
