Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 28/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 7403/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 594/2013
Ședința publică de la 24 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Judecător G. P.
Judecător C. M. G.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta ., împotriva sentinței civile nr._/28.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns cons-jr-T. A. pentru intimat ITM D., lipsind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a răspuns la adresa solicitată de instanță, după care:
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, conform concluziilor scrise, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr._/28.11.2012, Judecătoria C. a respins plângerea contravențională, formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 06.03.2012 de către un agent constatator din cadrul intimatului I. T. de Muncă D., petentă . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei, reținându-se că, la data de 05.03.2012, în urma controlului efectuat la sediul societății situat în C., . au fost depistați numiții B. A. D., N. G. și B. D., care desfășurau activitate in beneficiul petentei, fără a avea întocmit contract individual de muncă, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 16 alin.l și art. 276 alin.l lit.e din Legea nr. 53/2003, modificată și completată.
Conform art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141-A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului(aplicarea unei amenzi în cuantum de 30.000 lei unei societăți comerciale), cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Examinând legalitatea procesului-verbal de sancționare a contravenției, instanța retine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, nefiind afectat de nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O.G.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, din declarația numitului B. A. D. dată in fața agentului constatator, instanța reține că acesta desfășura activitate in cadrul societății petente, împreună cu numiții N. G. și B. D. I. de la o dată anterioară controlului, respectiv 02.03.2012, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă in forma scrisă.
Această declarație are forță probantă in cauză, fiind completată la sediul societății petente, in prezența agentului constatator, unde a fost identificat numitul B. A. D., care desfășura efectiv activitate in beneficiul societății fără forme legale, împreună cu numiții N. G. și B. D.
In aceste condiții, depoziția acestuia, dată in fața instanței, nu poate fi reținută de instanță, fiind evidentă intenția martorului de a sprijini poziția societății petente,martorul neoferind o justificare pertinentă in schimbarea celor susținute in declarația dată in fața agentului constatator și însușită prin aplicarea semnăturii. Totodată, susținerile martorului sunt contradictorii, depoziția acestuia neputând constitui o probă concludentă in combaterea prezumției de temeinicie de care se bucură actul constatator.
În ceea ce privește depoziția martorului B. D. I. instanța nu va putea da relevanță acesteia având în vedere că nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză și în plus nu s-a făcut dovada nici încheierii și nici desfacerii contractului de muncă a acestuia .
În plus, martorul B. D.-I. a declarat că a făcut cunoștință cu numitul B. A. D., dar nu i-a spus numele de familie, ori acest din urmă martor a menționat în fața instanței de judecată numele acestuia deși nu a mai păstrat legătura cu acesta, după data efectuării controlului.
Potrivit art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modificată, constituie contravenție „ primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă".
De asemenea, conform art. 16 alin.l din actul normativ anterior menționat contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revenind angajatorului.
Pe cale de consecință, întrucât pe parcursul judecății petentă nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție și, întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită în favoarea sa.
În temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001- care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din acest act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului în ipostaza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată), instanța de fond a considerat că sancțiunea aplicată petentului a fost corect individualizată, în condițiile în care gradul concret de pericol social relativ ridicat al faptei exclude posibilitatea aplicării avertismentului și în consecință apreciază că plângerea dedusă judecății în acest dosar este evident neîntemeiată, și a respins-o ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta . criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii.
În motivare arată instanța de fond nu a luat în considerare probele administrate în cauză. Din depoziția martorilor a reieșit că la punctul ed lucru al societății situat în C., . în luna martie 2012 nu se desfășura activitate din cauza condițiilor de vreme. Persoana găsită la locul de control nu desfășura activitate în folosul societății, în condițiile în care activitatea era oprită, declarând acest aspect agenților ITM D..
La data de 22.04.2013 intimat I. T. DE MUNCĂ D. a depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că recursul este nefondat, sentinta instantei de fond fiind legala si temeinica:
Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a constatat in mod corect legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie
Aceasta a analizat si coroborat ansamblul probator administrat în cauza, respectiv declarația numitului B. A. D. dată in fața agentului constatator, din care reiese ca acesta desfășura activitate in cadrul societății petente, împreună cu numiții N. G. și B. D. I. de la o dată anterioară controlului, respectiv 02.03.2012, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă in forma scrisă.
În mod corect instanta de fond a apreciat ca această declarație are forță probantă in cauză, fiind completată la sediul societății petente, in prezența agentului constatator, unde a fost identificat numitul B. A. D., care desfășura efectiv activitate in beneficiul societății fără forme legale, împreună cu numiții N. G. și B. D.
Astfel ca depoziția acestuia, dată in fața instanței, nu poate fi reținută, fiind evidentă intenția martorului de a sprijini poziția societății petente,martorul neoferind o justificare pertinentă in schimbarea celor susținute in declarația dată in fața agentului constatator și însușită prin aplicarea semnăturii. Totodată, susținerile martorului sunt contradictorii, depoziția acestuia neputând constitui o probă concludentă in combaterea prezumției de temeinicie de care se bucură actul constatator.
În mod corect instanta de fond a inlaturat depoziția martorului B. D. I. având în vedere că nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză și în plus nu s-a făcut dovada nici încheierii și nici desfacerii contractului de muncă a acestuia .
Tribunalul constată că instanta de fond a facut o analiză a tuturor probelor administrate în cauză, din care reiese în mod evident temeinicia procesului verbal de contraventie
Aprecierea probatoriului de către instanța de fond a fost motivată, iar concluzia la care a ajuns instanța se sprijină pe probele administrate și considerate ca fiind relevante.
Susținerile petentului sunt nefondate.
Declarațiile persoanelor depistate la muncă, sunt foarte clare, nefiind susceptibile de interpretări ; declarațiile date în fața agentului constatator au valoarea unor mărturisiri extrajudiciare care nu pot fi revocate decât pentru eroare de fapt, ce nu a fost invocată și dovedită în cauză.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Inspectorii de muncă au reținut corect situația de fapt și au aplicat în mod legal sancțiunea, aplicând amenda contravențională la nivelul minim prevăzut de lege. O astfel de sancțiune este proporțională cu gravitatea faptelor săvârșite, încheierea contractului individual de muncă având rolul de a proteja persoanele încadrate în muncă pentru a nu mai fi puse în situația de a presta muncă fără a beneficia de protecția socială cuvenită.
Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc civ. sau alte motive de ordine publică, si fața de art 304 ind 1 cpc, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta ., împotriva sentinței civile nr._/28.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ D. ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Mai 2013.
Președinte, M. D. I. | Judecător, G. P. | Judecător, C. M. G. |
Grefier, M. G. |
Red.G P/ 20.06.2013 jud fond.M.Z
Tehn M.G. 2 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 8163/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 3117/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
